209 matches
-
faza de debut) care se extinde pe o perioadă de 6 ore. Este considerată reversibilă. În peritonitele chimice, ca urmare a iritării interoceptorilor peritoneali prin revărsatul digestiv intraperitoneal, printr-o perforație de organ iritant (conținut gastrointestinal, bilă, enzime pancreatice, conținut colic) apare un exsudat abundent bogat în anticorpi și fibrină, ce tind să limiteze procesul inflamator. Excitarea brutală a interoceptorilor peritoneali explică devierea și apariția inflamației, concomitent cu contractura musculară și paralizia musculaturii digestive. Marele epiploon, adevărat „jandarm” al cavității peritoneale
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat. a. Acizii biliari sunt principalii produși de secreție exocrină hepatică și reprezintă derivați hidrosolubili ai colesterolului. Ficatul produce doi acizi biliari primari: colic și chenodezoxicolic, care în interiorul hepatocitului se conjugă cu glicocolul sau cu taurina rezultând acidul glicocolic și, respectiv taurocolic, secretați printr-un proces activ în canaliculul biliar. Prin fixarea Na+ sau K+ pe acizii biliari conjugați rezultă sărurile biliare (glicocolații și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
parcurs de două ori. Acizii biliari sunt absorbiți prin transport activ la nivelul ileonului terminal; absorbția este foarte eficientă (aproximativ 90% / cantitate de alimente ingerate). Acizii biliari sunt transportați către ficat prin sângele portal; 60 80% din conjugatele de acid colic și 99% din conjugatele de acid chenodezoxicolic sunt legate de albumină. Prima extracție de către ficat este extrem de eficientă (70 90%). Acei acizi biliari care nu au fost extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de contracție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de contracție numită “contracție în masă” care are rolul de a împinge conținutul colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de contracție numită “contracție în masă” care are rolul de a împinge conținutul colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării de acid litocolic cancerigen și tot astfel contribuie la scăderea colesterolemiei prin scăderea reabsorbției acizilor biliari. 8.2. Absorbția lipidelor Lipidele sunt forme de energie concentrată. Ele sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cârpă de pânză de in. Pentru colnie (bătătură) la picioare la om sau la femeie la Închieturi: să cumpere turta lupului și stânjenei (iriși) să piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Cu untură de arici să se ungă. Pentru colic (durere) la inimă, când Îl apucă pe om sau pe femeie: să ia spirt, 50 de picături, untură sau unt, silistră 2 dramuri și să pună câte 10 picături Într-un felegean (ceașcă) cu apă caldă, să bea ziua, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
diminuată, unii pacienți s-au pierdut prin afecțiuni pentru care riscul pare a fi crescut în ADPKD, cum ar fi anevrismele de aortă și perforațiile de colon, ultimele fiind datorate atât prevalenței sporite a diverticulitei, cât și terapiei imunosupresoare. Complicațiile colice pot fi diminuate dacă protocolul de investigații de rutină, efectuat înaintea transplantării, include și clisma baritată, după care se pot rezeca segmentele de intestin gros cu densitate mare a diverticulilor (7). Mortalitatea și morbiditatea la pacientul cu ADPKD transplantat Riscul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
capătul digestiei, ele vor ajunge În colon, porțiunea terminală a intestinului, În aceeași stare În care erau În momentul În care le-am mâncat. Aici, vor Întâlni o floră microbiană abundentă. Unele fibre vor servi deci drept alimente pentru bacteriile colice, care le vor transforma În acizi grași cu lanț scurt, pe care Îi vom putea asimila. Celelalte vor fi eliminate ca atare. Așadar, natura nu face nimic la Întâmplare! De treizeci de ani se pun Întrebări În legătură cu rolul fibrelor În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
se coboară unghiul hepatic al colonului, expunând astfel fața anterioară a capului pancreatic și a duodenului I, II și III. Pentru a expune la nivel infrapancreatic VMS, se incizează peritoneul visceral, la nivelul marginii inferioare a pancreasului, de la stânga vaselor colice medii, inferior și către dreapta, către joncțiunea dintre duodenul II și III (fig. 307). Pentru a identifica VMS, poate fi utilizată ca reper vena colică medie, care poate drena direct la nivelul feței anterioare a VMS, sau poate forma trunchiul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
acest moment va fi secționat colul pancreatic [44]. Abordul inferior infracolic În anul 2010, Weitz și colab. au descris abordarea inițială, dinspre inferior a AMS, infracolică, la nivelul bazei mezocolonului transvers (fig. 318) [45]. Intervenția chirurgicală începe cu mobilizarea flezurii colice drepte și decolarea largă duodenopancreatică, cu punerea în evidență a venei renale stângi. Pentru a identifica originea AMS, ansele intestinale subțiri sunt tracționate către dreapta și se incizează peritoneul la stânga jejunului proximal și a unghiului duodenojejunal. În acest moment se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
Expunerea feței anterioare a pancreasului se face prin decolarea coloepiplooică și secționarea ligamentului gastrosplenic cu vasele gastrice scurte, în imediata apropiere a stomacului, pentru a include în specimen ganglionii de la acest nivel. Se identifică infrapancreatic VMS prin urmărirea traiectului venei colice medii, pentru o mai bună expunere putându-se secționa vasele gastroepiplooice drepte. Decolarea duodenopancreatică Kocher Se efectuează decolarea duodenopancreatică Kocher, cu evidențierea venei renale stângi, element foarte util pentru identificarea sa mai târziu pe parcursul procedurii. Disecția pediculului hepatic Se disecă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
este formată din 85-95% apă; restul este reprezentat de următoarele elemente:colesterol (4%) în formă neesterificată, în concentrație independentă de colesterolul plasmatic;fosfolipide biliare (22%) sunt insolubile în apă și constau în principal din lecitină, lisolecitină; - acizi biliari (70%): acid colic și chenodeoxicolic; - proteine (3%);bilirubină (0,3%). Calculii biliari sunt de trei feluri (tab. 47): de colesterol (80% din calculi în țările dezvoltate), pigmentari negri și bruni. Când litiaza biliară este simptomatică există aproape întotdeauna și modificări ale pereților veziculei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat. a. Acizii biliari sunt principalii produși de secreție exocrină hepatică și reprezintă derivați hidrosolubili ai colesterolului. Ficatul produce doi acizi biliari primari: colic și chenodezoxicolic, care în interiorul hepatocitului se conjugă cu glicocolul sau cu taurina rezultând acidul glicocolic și, respectiv taurocolic, secretați printr-un proces activ în canaliculul biliar. Prin fixarea Na+ sau K+ pe acizii biliari conjugați rezultă sărurile biliare (glicocolații și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]