824 matches
-
în mediul rural românesc menționez mai întâi izolarea spațială, cvasigenerală, a satelor, prin slaba dezvoltare a rețelei de drumuri, chiar lipsa căilor practicabile de acces și a mijloacelor de transport. Această izolare este deosebit de stresantă pentru locuitorii din unele zone colinare și de munte, ceea ce conduce, atât la depopulări masive, cât și de periferizarea administrativă a localităților care nu sunt reședință de comună. Izolarea spațială și administrativă se asociază adesea cu lipsa/precaritatea resurselor de existență, în general, dar cu precădere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Franța, Burgundia), acumulează 190-210 g/L (maxim 210-230). Fiind soi de mare producție, dă vinuri albe de masă. Struguri mijlocii, cilindrici uniaripați/biaripați. Boabe mici sferice, verzi gălbui ruginii, în anii foarte favorabili, poate realiza și vinuri de calitate - zona colinară. Produce 10-14 t/ha. În medie are tăria alcoolică 10, 5 vol% (6, 1 aciditate g/L ac. sulfuric). Vinuri de masă în Moldova, Buzău, Galați, Tulcea. Vinuri de calitate în Iași (Șorogari), Argeș, Tulcea. Podgoria Alcool vol % Aciditate g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acordate. O mare parte din cercetările dumneavoastră au fost îndreptate spre crearea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate și spre elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora, contribuind în felul acesta direct la progresul tehnic al agriculturii din zonele colinare și submontane ale țării noastre, unde sunt necesare soiuri și hibrizi timpurii, cu cerințe termice mai reduse și adaptare la soluri mai superficiale și mai reci. Printre realizările la porumb menționăm crearea la început a soiurilor Suceava 1 și Hângănesc
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ani în urma, în special în timpul verilor ploioase apele se în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești, Podisul Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele provenite din precipitatii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
versantul drept, fie pe versantul stang al Racove Culmea Racovei, partea Nordică a râului, porneste de la localitatea Racova și străjuiește valea, în paralel cu aceasta, prelungindu-se spre Cursești, Toporăști, Cosești, Valea-Mare și se topește coborând ușor spre Laza. Dealurile colinare de pe versantul drept al Racovei pornesc din Dealul Pruna se prelungesc spre S-V cuprinzând zările Iezer-Zarea Dealului Ursoaia-Zarea Doagelor Cotolani-Platoul Tulburea și se varsă în Valea Racovei, încadrand sub formă de semicerc localitățile din partea de SV a comunei. Pentru
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
1. Văi înguste și lungi formate asimetric pe firul pârâielor care le strabat; adaptate la structura solului; sunt înguste spre partea superioară pentru ca la confluent cu Racova să se lărgească; Ursoaia, Blesca, Albina, Gologofta, Cosesti, Valea - Oanei, Valea-Mare. 2. Zona colinară străjuitoare reprezentată prin versanții cu diferite expoziții, înclinații, înălțimi și totuși organizați într-o înlanțuire armonioasă. 3. Lunca Racovei cu o lățime de până la 0.5 km. 1. Biserica cu hramul “Sfinții Voevozi Mihail și Gavril” a fost construită la
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în dreptul podului care asigură legătura cu satul Hoisești, dinspre D.E. 587 Iași - Roman (la 19 km de Iași se desprinde D.C. 36A spre Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 182). Așezarea este situată în lunca Bahluiului, la nord găsindu-se dealurile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
unde se aflau și malaxoarele firmei Hackler și o macara de la Potain își ridica brațul, locuri care fuseseră însemnate cu creion albastru. Și ele trebuiau cercetate cu aceeași minuție ca și cele care, datorită așezării lor, meritau o cruce: limbi colinare, înșirate abrupt pe trei laturi, foarte potrivite spre a servi drept redute-ascunzători, având în preajmă un pârâu sau un izvor. Apoi erau ridicăturile cocoșate din terenul mlăștinos de odinioară, folosite drept locuri de popas pentru vânătorii din epoca mezolitică, grotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mari ședeau în jurul unei mese, beau vin alb, în timp ce fratele meu și cu mine priveam în oglinda apei și la malurile care alunecau pe lângă noi cu tufișurile lor, cu debarcaderele și golfurile bune de scăldat, având în fundal un peisaj colinar, deasupra căruia se încorda un cer de vară și o împunsătură de dogoare făcea să strălucească atât de întunecat puzderia de frunze ale copacilor de pe țărm. Tata avea un zâmbet larg, fericit, pe sub șapca lui cu cozoroc, iar mama își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
agricole și de alți factori. Interesul pentru asociere al țăranilor are următoarea repartizare teritorială: în regiunile joase, de câmpie, unde predomină terenurile arabile iar producția este preponderent cerealieră (culturi de câmp) interesul pentru agricultura asociativă este mai mare; în regiunile colinare, unde alături de terenuri arabile există suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută; în zonele montane și submontane cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
linii negre, adesea întrerupte. Capul și pronotul prezintă o punctuație fină și deasă. Pronotul este lipsit de strii bazale 10 adâncite. Prosternul puternic punctat, fără o bordură vizibilă. Vârfurile femurelor de culoare deschisă. Specie Palearctică răspândită în apele din zona colinară și montană. l=3,2-3,7 mm. * Primele 3 articole ale tarselor anterioare și posterioare lățite. * Porțiunea interioară a elitrelor cu reticulații extrem de fine. 2 Haliplus laminatus Schaller Unicolor galben-roșcat, elitrele fără pete negre, cel mult există câteva puncte izolate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu câteva puncte negre. Picioarele gălbui, uneori maronii. Baza pronotului prezintă un șanț transversal, iar marginile lui laterale dispun de o bordură lată. Părțile laterale ale pronotului au câte o strie ușor arcuită. Specie mediteraneană, răspândită în apele din zona colinară și montană. l=2,5-3,3 mm. -ab. nitidicollis Mull. Pronotul este lipsit de o pată longitudinală maroniu negricioasă. 7 Haliplus wehnckei Gerhardt Corpul lățit median, pronotul de asemenea lățit, îngustat anterior. La ♀ punctul de la baza celei de-a 4
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fin decât următoarele rânduri cu care se învecinează. Punctul bazal al striilor 3 și 4 adesea ușor îngroșat. Apofiza prosternului fără un șanț adâncit și fără o bordură laterală vizibilă. Element euro-siberian, răspândit în apele din zona de șes și colinară. l=2,5-3,2 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare au dimensiuni simetrice. ♀ Cu excepția unei porțiuni triunghiulare situate în dreptul scutelului, întreaga suprafață a elitrelor prezintă o punctuație microscopică extrem de fină. 4 Familia Dytiscidae Din Subordinul Adephaga, ditiscidele sunt după carabide cele mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
a capului cu o tivitură fină neagră, fruntea între ochi are o pată de asemenea neagră. Partea ventrală a corpului, antenele și picioarele galben-roșcate. Elitrele cu excepția suturii prezintă pete negre pestrițe. Specie răspândită în apele din zona de șes și colinară. l=12-13,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite, tapisate cu peri țepoși și cu 16 ventuze adezive grupate pe 4 rânduri. 2 Graphoderus bilineatus De Geer Corpul oval-lățit, puternic aplatizat. Galben-roșcat, capul are o pată mediană în forma literei ”V”. Toate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întunecat. Marginea posterioară a pronotului este puțin mai întunecată decât baza elitrelor. Marginile laterale și unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Partea ventrală și femurele negre, uneori vârful femurelor poate avea o nuanță mai deschisă. în lacurile și bălțile din zona colinară și montană, la șes este absentă. l=4-6 mm. 2 Helochares obscurus Müller (griseus F.) Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Corpul galben-maroniu, uneori discul pronotului și elitrele au o nuanță negricioasă. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte cu vârfurile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mm. Vârful pigidiului denticulat (fig.87a, pag.101). Treimea bazală a femurelor posterioare îngustată (fig.87b, pag.101). ♀ l=1,8 mm. 2 Limnebius stagnalis Guillebeau Partea dorsală prezintă o punctuație ± accentuată. Specie sud-est europeană întâlnită la noi în zona colinară și montană. l=1,7-2 mm. ♂ Vârful pigidiului dispune de o proeminență simetrică (fig.87c, pag.101). 3 Limnebius papposus Mulsant Corpul predominant galben-maroniu. Funiculul antenei, palpii și picioarele roșcate sau roșcat-maronii. Penultimul articol al palpilor maxilari puternic îngroșat. Baza
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă 9 sau 10 rânduri longitudinale de puncte, ușor confluente spre vârf. În zona montană și colinară, la șes mai rară. l=2,2-2,4 mm. 8 Hydraena britteni Joy Asemănătoare cu riparia, de care se deosebește prin marginile laterale ale pronotului mai puțin rotunjite și prin unghiurile sale posterioare teșite. În litiera de lângă băltoace și în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
alungite, între sutură și tuberculul humeral prezintă 5 rânduri longitudinale de puncte. În izvoarele de munte, la șes rară sau absentă. l=2-2,3 mm. (Pl. V, fig.1 ) 14 Hydraena belgica d’Orchymont Corpul negru-unicolor. În băltoacele din zona colinară și montană. l=2-2,3 mm. 15 Hydraena excisa Kiesenwetter Dorsal negru, cu elitrele puternic lățite în jumătatea lor posterioară. l=2,2-2,5 mm. 16 Hydraena emarginata Rey Corpul robust, negru. Elitrele alungite, cea mai mare parte din suprafața
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ele dispun de o impresiune transversă discală, antemediană. În mușchii din zona pâraielor montane. l=2,6-3 mm. (Pl. V, fig.2) 2 Ochthebius exsculptus Germar Dorsal verde-metalic sau bronzat, la ♂ partea dorsală este neagră. Labrumul concav. Răspândit în zona colinară și montană sub pietrele din pârâuri, în mușchii de lângă izvoare și în nisip. l=1,6-2,2 mm. ♂ Discul pronotului cu puncte accentuate, rare. ♀ Discul pronotului prezintă o punctuație deasă. 3 Ochthebius gibbosus Germar (lacunosus Sturm) Corpul mic, lucios, negru
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular <footnote Iorgu Iordan, Toponimia românească, București, 1963. footnote>. Pentru satele din zona montană, fie că sunt sate dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
analiza solurilor din zona aflată în studiu, în vederea întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995, au stabilit că cea mai mare suprafață este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (66%), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE SOLURI 2.1. Argiluvisolurile (soluri cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari (66%). Aceste soluri au fost identificate în zona colinară, la altitudini variabile, existând totuși o succesiune altitudinală corelată cu nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]