352 matches
-
în cadrul grupului, ajutând de asemenea la eliminarea ectoparaziților. Mandrilii consumă fructe, frunze, rădăcini, semințe, insecte, ouă și mamifere mai mici. La puțin timp după răsărit, pornesc în căutarea hranei. Procesul este condus de masculul adult ce alege și locul de colindat. Majoritatea hranei o găsesc pe sol. Asemeni celorlaltor maimuțe, precum și omului,degetele mâinii mandrilului se mișcă coordonat, atunci când animalul sapă, pigulește și când își pregătește hrana sau și-o introduce în gură. Atunci când se coc fructele, vine și vremea culesului
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
ele sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. ele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. "Colindele" nu trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. ele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. "Colindele" nu trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri. Inițial, colindele aveau o funcțiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
acest fapt s-a petrecut abia în Evul Mediu, sub influența Bisericii. Acestea conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi. În ceea ce privește tipologia colindelor, nu există o împărțire strictă pe categorii. Iată două dintre acestea: În ceea ce privește felul colindatului, Emilia Comișel și Ovidiu Bîrlea identifică trei mari categorii: În vremurile precreștine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitățile cuprindeau ofrande vegetale și animaliere, mese comune, dansuri și reprezentații dramatice. Toate acestea se desfășurau primăvara sau toamna. După
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
care nasc polemici. Încurajați de teoria pro-transilvăneană a lui A. Fochi (1964), mai multi analiști vor aprofunda subtilitățile versiunii-colind. Mai întâi Dumitru Pop, în 1965, prin studiul "Pe marginea Mioriței" (însoțit de 32 de texte), apoi Ovidiu Bârlea, în 1969 - "Colindatul în Transilvania". Sub aceleași auspicii favorabile versiunii-colind, Al. Amzulescu publică, peste zece ani, articolul " Noi observații despre Miorița colind" (1979), valorificând unele idei eliadiene despre scenariul unui ritual de inițiere, specific pastoral. În deceniul nouă se impun studiile lui Ion
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
de Crăciun, cum ar fi figuri sezoniere (de exemplu, Moș Crăciun, oameni de zăpadă sau reni), obiecte asociate cu Crăciunul cum ar fi lumânări, frunze de laur , globuri și pomi de Crăciun, precum și activități de Crăciun, cum ar fi cumpărături, colindat, petreceri și/sau alte aspecte ale sezonului, cum ar fi zăpada și faună sălbatică caracteristică nordului înghețat. Unele felicitări laice descriu scene nostalgice din trecut, cum ar fi cumpărători în crinoline pe străzile secolului al XIX-lea; altele sunt pline
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]
-
adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună seară lui Ajun" - apoi ceață se orânduiește pentru colindat stând pe scaune
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună seară lui Ajun" - apoi ceață se orânduiește pentru colindat stând pe scaune în jurul mesei, dar și în picioare, pe masa aflându-se darurile pregătite. În casa se cântă 1 - 3 colinde, după natură repertoriului și starea celor din casă, la cererea gazdei sau la inițiativa șefului. După ce colinda și
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
sau în curte un brad cu diferite globuri,cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane.Cele trei zile de Crăciun sunt 25,26 și 27 decembrie.În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate de Crăciun, Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
cu capetele proptite în trupul lui mort. E o întâmplare reală din Maramureș. Miorița nu este un basm, ci un adevăr care se repetă cu fiecare generație.” Mai întâi George Coșbuc, la începutul secolului al XX-lea, apoi Ovidiu Bârlea ("Colindatul în Transilvania", 1969, p. 279.) , prin anii `60, dar și alți exegeți, au luat în calcul o analiză pornind de la coada textului, fiind de părere că un bocet după fecior s-ar fi transformat în testament și ulterior au fost
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de iarnă încă se practică colindatul tradițional, dar și "Viflaimul" și "Steaua" organizate de tinerii din sat în colaborare cu biserica ortodoxă din sat. Cazarea se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se la doar 23 de kilometri de oraș, dar o opțiune o constituie și
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de dialectele simple. Bulgarii bănățeni au o serie de tradiții specifice precum colindatul băieților cu betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de florii, Baba marta, farsangul. Farsangul la bulgarii din Banat este similar cu cel românesc, fiind sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la Miercurea cenușii, când începe Postul Paștelui. În tot
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de dialectele simple. Bulgarii bănățeni au o serie de tradiții specifice precum colindatul băieților cu betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de florii, Baba marta, farsangul. Farsangul la bulgarii din Banat este similar cu cel românesc, fiind sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la Miercurea cenușii, când începe Postul Paștelui. În tot acest timp în localitățile unde locuiesc
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat de obicei doar de băieți. Crăciunul (poloneză: Boże Narodzenie, Narodzenie Pańskie) în Polonia este o sărbătoare principală anuală, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost introdus odată cu apariția creștinismului în Polonia, sărbătoarea dezvoltându-se treptat de-
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Pomul de Crăciun, așa cum îl
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]