352 matches
-
talanți!" De-atunci, povestea curge ca uleiu-n candelă. Iar eu fac semn de cruce, să rămână reală. Moș Crăciun a-mbătrânit, dar duce ca-n poveste la copii, darul dorit! Cât lumea viețuiește. Obicei perpetuat, nemuritor rămâne! Iar sub brad, la colindat, Moș Crăciun, daruri pune. © Maria Filipoiu Decembrie 2014 Referință Bibliografică: LEGENDARUL MOȘ CRĂCIUN / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LEGENDARUL MOȘ CRĂCIUN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341630_a_342959]
-
măgurică! Din viță-mi culegeam cercei, cu poala cărând ciorchini grei! Restu-i jucam în picioare, vinului să-i dau savoare! Îl duceam la mustărie, să-mi iau pantofi și rochie. Că, începeau horele-n sat, cu fetele de măritat! La colindat veneau voinici, cu plugușor, buhai și bici. Îmi cântau de Mărioară și frunză de sălcioară! Că-mi urau de sănătate, noroc și belșug în toate, cu ei închinam pahar plin de țuică-bătrână sau vin. Astăzi, doar dorul mi-a rămas
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
că doarme. Dar, când credeau copiii că doarme mai adânc și începeau să facă boacăne, se pomeneau agățați de cârligul lui fermecat. În fiecare iarnă, în Ajun de Crăciun, bunicul îi răsplătea cu daruri pe copiii cuminți. Ajunul era vremea colindatului, a urărilor, a faptelor bune, a grânelor și poamelor dăruite. În Pițărăi, colindătorii „luau sămânță” de la gazde; acea sămânță (grăunțe, poame, colăcei) precum Soarele și sub oblăduirea lui, se întorcea, creștea, se împlinea dacă era primită cu gând bun și
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiți. Cineeeee, măăă? Flăcăii tomnatici? Huh??? Să fie ocrotiți de cine? Doamne fereste!! Nu vă supărați, am flăcăi tomnatici în listă? *** 4. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa. Iar colindăm? Cu ceee? Nu știu ce e asta și nu mă bag. Pass la punctul 4. *** 5. În această noapte, fetele recurg la numeroase practici mai mult sau mai puțin magice pentru a-și ghici sau vedea alesul. Mai
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
din județul Hunedoara.A copilărit așa cum au făcut-o toși copii de la țară,a mers cu oile și cu vacile la păscut,a înotat printre troiene, vestind Nașterea Domnului în casele din sat, alături de alți copii cu care mergea la colindat. A urmat școala primară,gimnazială și liceul din localitate,apoi a plecat la Sibiu pentru continuarea studiilor universitare.Ca orice tânăr, nu s-a ținut departe de sport, a jucat fotbal, handbal, volei,șah. A fost îndrăgostit, ca orice adolescent
DE VORBĂ CU POETUL HUNEDOREAN CLAUDIU NICOLAE ŞIMONAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343860_a_345189]
-
vor întâlni, aceasta dacă și Săndica dorea și putea să-și ia zile de concediu în plină vară. Făcându-și de lucru prin comună la ora la care știa că ar trebui să vină de la muncă, a luat magazinele la colindat, puține ce-i drept, a trecut pe la bibliotecă să se intereseze de o carte, s-a mai întâlnit cu o cunoștință, până a văzut-o pe Săndica pe podul dinspre școala veche, venind spre casă. Existau telefoane la sediile importante
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
că am eu ac de cojocul ei. Ai să vezi!! A doua zi când s-au întors de la școală și au început repetițiile, ăl mare i-a spus : -Băi, asta mică, repetă și tu cu noi, că te luăm la colindat, așa cum a spus mama. -Mă luați și pe mine ? a sărit în sus de bucurie Floricica. Cu ce mergem, cu ce mergem ? -De Ajun cu Steaua și de Anul Nou cu semănatul. Hai, la repetiție ! Seara, când a aflat vestea
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
uitat de Dumnezeu. Pentru a le îndrepta faptele și a-L iubi din nou pe Dumnazeu, Moșul le-a trimis Colindele. Când nu se vor mai auzi Colinde pe pământ atunci se va sfârși lumea... (Pamfile, 1997, pp. 291). Tradiția Colindatului este structurată pe mai multe variante: -Colindatul cu Steaua, cea care are 12 colțuri, nu 5 ori 6, însoțită de oameni maturi ce se numesc: crai, colindători sau stelari și umblă de la Crăciun până la Sfântu Ion (Pamfile, 1997, 345). -Sorcova
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
colaci, covrigi, turtă dulce, eugenie, bani, băutură rece ori fiartă la cei maturi etc. -Ceată însoțită de capră-turcă, brezaie, cerb, barză, restul grupului purtând măști, ca simboluri rituale. Grupuri de 4-5 băieți de până la 19 ani. Capra se joacă după colindat, urat. -Turca-un personaj urât, îmbrăcat cu piele de țap (la ovrei), cu coarne pe cap și cu pene de cocoș în vârf, un clopot la spate și cu o măciucă mare în mână, îl simbolizează pe Irod cel rău, turcul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
dialogul cu strămoșii, către istoria poporului român, către tradiție. Vă întreb - oamenii mai vibrează astăzi la costumul popular? Ana PĂCURAR: Da. De exemplu, am îmbrăcat tinere, când am avut deschiderea. Atât erau de frumoase! Acum, de Crăciun, au mers la colindat și am împrumutat costume populare și s-au îmbrăcat. Au mers pe jos și din mașini claxonau oameni și ziceau ,,Bravo!” Deci totuși vibrează oarecum, dar nu se mai îmbracă, ca și atunci când noi la biserică mergeam în costum popular
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
R: Exista un loc anume unde îl punea la prins? M.V.: Păi în policioară, la o anumită distanță, ca să iasă bun. Dacă îl punea mai sus sau mai jos ieșea acrișor. R: Pe vremea când erați copil vă duceați la colindat?, de acum începea subiectul care mă interesa cel mai mult și pentru care străbătusem atâta drum de la București și până în satul acesta pierdut al Buzăului. M.V.: Mă duceam cum se duceau de altfel toți copiii. Când eram mai mic mă
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
când se forma ceata de băieți, care urma să colinde toată ziua [...]. Înainte de a expune dialogul pe care l-am avut în continuare cu Moș Vasile, doresc să fac o descriere a caselor și a obiectelor ce erau folosite la colindat dar și la modul cum era așezarea cetei de băieți, care mergea la colindat. Majoritatea caselor din orașul Buzău, la începutul secolului al XIX-lea, erau case simple, cu trei-patru camere. R: Îmi puteți spune mai în detaliu câte ceva despre
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
expune dialogul pe care l-am avut în continuare cu Moș Vasile, doresc să fac o descriere a caselor și a obiectelor ce erau folosite la colindat dar și la modul cum era așezarea cetei de băieți, care mergea la colindat. Majoritatea caselor din orașul Buzău, la începutul secolului al XIX-lea, erau case simple, cu trei-patru camere. R: Îmi puteți spune mai în detaliu câte ceva despre aceste case din zona unde v-ați născut ș i despre felul cum erau
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
încheie expunerea bătrânul, căruia, din curiozitatea studiului meu de cercetare a zonei, îi răscolisem amintirile. R: Ați spus mai devreme că vă strângeați într-o ceată. Îmi puteți spune mai multe despre această ceată de băieți, cu care porneați la colindat? M.V.: Păi, ceata era formată din 10-15 băieți, ce urmau să colinde de dimineața până seara, în ziua Plugușorului. Aceasta era singura care mergea cu Plugușorul și care postise cu trei zile înainte, pentru a fi curați. Ar fi fost
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și toți știam asta, d-aia ne era și teamă. Dar era prea mult respect față de datină și nimeni nu ar fi încălcat regulile. Aveam demnitatea noastră. Eu am avut norocul să intru în rândul cetei și să merg la colindat. Atunci nu era cum e acum, când toată lumea se duce cu Plugușorul. Era o mândrie să mergi cu grupul ales pentru a colinda și fetele te priveau altfel, ceva tainic, pentru că nu oricine avea acest prilej. R: Ce condiții trebuiau
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și ce avea fiecare de făcut. Cei mai mulți dintre noi aveam cai, doi dintre noi purtau bradul, doi erau cu buhaiul, doi-trei cu bici, doi cu plugul, iar ceilalți aveau acioi (a se vedea schema așezării băieților în dimineața pornirii la colindat, fig. nr.2). Cu ceata de băieți mai erau și lăutarii, care însă nu făceau parte din ceată. Ei erau plătiți de către cetași să meargă cu ei peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
schema așezării băieților în dimineața pornirii la colindat, fig. nr.2). Cu ceata de băieți mai erau și lăutarii, care însă nu făceau parte din ceată. Ei erau plătiți de către cetași să meargă cu ei peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi aveați în dotare și că făceau parte din alai? MV.: Ooo!, exclamase bătrânul: ce frumos îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
doi-trei știau. Cailor li se punea pe spate câte o pătură țesută, groasă, din lână, să nu le fie frig, că era un ger de crăpau pietrele, nu alta și nu aveau hamuri. Întotdeauna caii înconjurau ceata, care mergea la colindat. Erau împodobiți și cu faete (panglică) de diferite culori. R: Ce îmi mai puteți povesti despre împodobirea cailor? M.V.: Ehe!, zise Moș Vasile, erau foarte frumoși. Le puneam pături pe spate, după cum am mai spus, să nu le fie frig
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
puneau doi boi, ca să-l poată trage unde participau doi flăcăi zdraveni, unul care să țină boii, iar celălalt care să țină plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și această datină așa. Eu, de când mă știu, numai așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și această datină așa. Eu, de când mă știu, numai așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat; îmi tot repeta cu părere de rău bătrânul și regreta. Timpul care a trecut nu mai era pentru datina Plugușorului așa cum fusese
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cu el o cutie în care i se puneau banii. În timp ce gazda punea banii în cutie, contabilii, nu mai țin minte cum le spuneam, scriau câți bani s-au primit. Ei erau tot timpul lângă vătaf. După ce se termina de colindat trebuiau să iasă toți banii. Să știți că în satul nostru nu au fost niciodată probleme în această privință. Lăutarii, după cum am mai subliniat și în rândurile de mai sus, însoțeau ceata de băieți, de dimineața până seara târziu. În
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
colindători. Se impune însă observației faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare, celebrare prin intonare de imnuri a sărbătorii, urare, felicitare, și pe aceea de catehizare, informare teologică. Prima, și cea mai însemnată, este că astfel caracterul dramatic poate să
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
câte puțin necesitatea prezenței plugului, ca și trecerea obiceiului în repertoriul de vârstă al amatorilor neinițiați, deoarece încredințarea acestei unelte atât de folositoare la munca câmpului, deosebit de prețioasă, tineretul a renunțat la a-l mai folosi ca recuzită în obiceiul colindatului și pentru că anotimpul nu le mai permitea transportarea lui rapidă, atât din cauza roților din fier cât și a greutății lui. Ei trebuiau să parcurgă distanțe mari, câteodată prin troiene și faptul acesta i-a făcut să renunțe la acest obiect
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și fără griji, colindătorii au pus bază pe o recuzită ușor transportabilă cu efecte auditive, spectacolul fiind mai mult ascultat. Cam din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, grupurile de colindători și-au asumat transportul următoarei recuzite, pentru colindatul de Anul Nou însă colindatul era un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
pus bază pe o recuzită ușor transportabilă cu efecte auditive, spectacolul fiind mai mult ascultat. Cam din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, grupurile de colindători și-au asumat transportul următoarei recuzite, pentru colindatul de Anul Nou însă colindatul era un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]