330 matches
-
terminale, cu același efect. Ambele zone sunt organe circumventriculare, neurohemale, situate în afara barierei hemato-encefalice și dotate cu o înaltă permeabilitate, datorită prezenței de capilare fenestrate, prin intermediul cărora neurosecrețiile pătrund în circulație. Legătura dintre organul subfornical și centrul setei este probabil colinergică. Blocanții receptorilor angiotensinei nu determină abolirea completă a setei ca răspuns la hipovolemie, ceea ce dovedește că baroreceptorii din cord și vase sunt, de asemenea, implicați. Echilibrul hidric este dependent, în esență, de excreția urinară și ingestia de apă, având în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibarea descărcărilor simpatice eferente la rinichiul controlateral, realizând creșterea controlaterală a fluxului sanguin și a filtrării glomerulare de partea respectivă și restabilirea fluxului normal. Studiile histochimice moderne au identificat terminații nervoase la nivelul vaselor renale nu numai adrenergice, ci și colinergice, a căror densitate este mai redusă. Prin intermediul acetilcolinei, parasimpaticul ar produce arterio-dilatație și creșterea diurezei. Controlul indirect - se realizează pe cale neurohormonală centrală cu participarea predominantă a complexului hipotalamo-hipofizar secretor de hormon antidiuretic și hormoni corticosuprarenalieni, implicați în reglarea eliminărilor urinare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
straturi suprapuse reprezentate de epiteliul epidermic, matricea conjunctivă dermică și țesutul grăsos hipodermic. Acestea conțin o gamă variată de formațiuni receptoare ale nervilor senzitivo-senzoriali aferenți (discuri tactile Merkel, corpusculi Krause, Meissner, Rufini și Pacini) și căilor nervoase eferente aparținând simpaticului colinergic, ce asigură reacțiile vasculare, glandulare și imunologice de adaptare și apărare a organismului în fața diverselor solicitări exogene sau endogene. Ca organ cu structură complexă bogat vascularizat și inervat, pielea îndeplinește o serie de funcții specifice, începând cu funcția protectoare, senzorială
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a melanocitelor și melanozomilor. Îndeosebi melanocitele din pielea neagră sunt mai mari și conțin mai multă melanină. Printre factorii care influențează melanogeneza, figurează hormonul melanocitostimulator hipofizar și radiațiile ultraviolete. Un rol important dețin nervii senzitivi și căile nervoase ale simpaticului colinergic de la nivelul foliculilor piloși cutanați. În afara funcției senzoriale de preluare și transmitere a informațiilor tactile, termice și dureroase, pielea asigură astfel reacțiile de protecție și apărare contra diverselor agresiuni ambientale. II.6.1. FUNCȚIA DE APĂRARE A PIELII Funcția de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acido-cutanată este reprezentată de aciditatea mediului de la suprafață. Factorii care realizează aciditatea cutanată sunt produși ai secreției sudorale și sebacee. II.6.2. FUNCȚIILE DE SECREȚIE ȘI EXCREȚIE A PIELII sunt asigurate de glandele sebacee și sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. - Secreția glandelor sebacee de tip holocrin realizată de glandele acinoase atașate foliculilor piloși dispuși în anumite zone cutanate. La om, sebumul (amestec de lipide) îndeplinește rol de barieră de protecție a absorbției percutanate apoase, microbiene și fungice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt principalii hormoni cu efect stimulant. Dintre hormonii hipofizari TSH, ACTH și gonadotrofinele activează secreția glandelor sebacee prin intermediul hormonilor gonadali. - Secreția sudorală este produsul de secreție a celor două tipuri de glande sudoripare: ecrine și apocrine, inervate atât de simpaticul colinergic, cât și fibrele simpatico-adrenergice eliberatoare de catecolamine (fig. 134). Spre deosebire de glandele sudoripare ecrine care sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-epidermic dispus neregulat pe întreaga suprafață a pielii, glandele apocrine sunt mai voluminoase și se deschid la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
direct, cât și pe cale indirectă nervoasă centrală (după cum se va vedea mai jos). c) Angiotensina II este un modulator al transmisiei nervoase parasimpatice și mai ales simpatice. Ea stimulează eliberarea de acetilcolină atât la nivelul celulelor ganglionare și terminațiilor nervoase colinergice periferice, cât și în sinapsele centrale. De asemenea, facilitează transmiterea simpatică prin acțiune pre- și postsinaptică, crescând sinteza și eliberarea de noradrenalină la nivelul atât al ganglionilor simpatici și al terminațiilor postganglionare adrenergice, cât și la nivel central. La aceste
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguin. Localizarea VIP în fibrele nervoase centrale și periferice, ca și prezența adenilatciclazei în sinaptozomii acestora pledează pentru calitatea de neurotransmițător a acestuia. Funcția mediatoare a VIP din anumite terminații nervoase ar aparține unei categorii de fibre diferite de cele colinergice și adrenergice, și anume inervației vegetative purinergice (Burnstock, 1972) sau peptidergice (Bishop, 1977). II.8.3.4. Peptidul gastric inhibitor (GIP) Aparține polipeptidelor glucagonice și a fost izolat și purificat de către Brown și Dryburgh în 1971. GIP este format din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alfa, beta și PP. Fiecare din cantitățile de somatostatin găsite la nivelul stomacului și pancreasului depășește pe cele din hipotalamus. Deprimând nivelul plasmatic al aproape tuturor hormonilor digestivi (gastrina, secretină, CCK-PZ, VIP, GIP, motilinul), ca și a neurotransmiterii adrenergice și colinergice la musculatura netedă, efectele somatostatinului apar justificate de acest mod de acțiune. Fibre nervoase conținătoare de somatostatin se găsesc în plexul mienteric Auerbach, în plexul submucos și la baza criptelor Lieberkuhn. Formarea polipeptidului la nivel gastric este dependentă de HCl
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea, contracții puternice ale sfincterului esofagian inferior și ale stomacului la animalul flămând. Stimularea musculaturii netede gastro-intestinale a fost inhibată parțial de atropină și total de asocierea acesteia cu hexametoniu sau tetradotoxină, sugerând că motilinul acționează prin stimularea neuronilor colinergici preganglionari. VIP inhibă efectul contracții al motilinului, indicând posibilitatea unui control umoral local asupra acestuia. In vitro, răspunsul contracții al duodenului la motilin este suprimat de atropină, ouabaină (blocant al pompei Na+-K+) și verapamil (blocant al canalelor de Ca2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipuri de receptori: receptori de tip A, responsabili pentru activitatea neurotropică a SP, și receptori de tip B, care răspund de acțiunile biotrofice ale acestui peptid. SP este cunoscută ca neuromodulator pe sinapsele neuronale intranevraxiale (medulare), ca și pe sinapsele colinergice sau adrenergice ale unor structuri nervoase și endocrine periferice, cu efecte excitatoare sau inhibitoare în funcție de cantitatea de SP eliberată. Ea intervine în această calitate ca modulator al comportamentului la durere, al setei, al activității locomotorii, precum și în eliberarea unor hormoni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
însoțită de modularea concentrației calciului citosolic și scăderea activității proteinkinazelor cAMP-dependente, urmată de reducerea doz-dependentă a fosforilării proteinelor celulare. Acționând la nivel presinaptic, peptidele opioide modifică eliberarea altor neurotransmițători, ca, de exemplu, acetilcolina, dopamina, noradrenalina, substanța P, prostaglandinele. Reducând transmisia colinergică în sistemul nervos central prin inhibarea eliberării de acetilcolină la nivelul terminațiilor nervoase, opioidele au un rol important în analgezie și în alte efecte opioid-dependente. Toate aceste efecte sunt suprimate de naloxon, ceea ce dovedește mediația lor prin receptori opioizi. Același
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hepatice și musculare, însoțită de lipoliza țesutului adipos brun pe cale 1-adrenergică, cât și inhibarea pierderilor de căldură produse de reacțiile vasomotorii cutanate și sudorale. Spre deosebire de fibrele simpatice vasoconstrictoare adrenergice eliberatoare de noradrenalină și neuropeptid Y ca și cotransmițător, fibrele simpaticului colinergic activează prin intermediul acetilcolinei secreția glandelor sudorale, favorizând îndepărtarea energiei calorice odată cu eliminarea apei (aprox. 0,6 cal/1ml H2O). Neuronii sensibili la cald inițiază reacții termolitice, vasodilatație cutanată și sudație. La rândul lor, neuronii hipotalamusului posterior sensibili la rece produc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcției autonome. În capitolul de față, tulburările vegetative primare și secundare vor fi prezentate în ordinea etiologiei, într-o variantă adaptată după Mathias (1995). III.1.2. AFECȚIUNI VEGETATIVE PRIMARE (CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTĂ) III.1.1. Disautonomii acute/subacute Disautonomia colinergică adevărată O constelație discretă de simptome ce includ retenție urinară, tulburări de vedere și constipație. Aspectul este caracteristic pentru implicarea selectivă a neuronilor colinergici postganglionari fără afectare simpatică noradrenergică (Inamdar, 1982). Kirby (1985) raportează o pierdere de inervație colinergică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
III.1.2. AFECȚIUNI VEGETATIVE PRIMARE (CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTĂ) III.1.1. Disautonomii acute/subacute Disautonomia colinergică adevărată O constelație discretă de simptome ce includ retenție urinară, tulburări de vedere și constipație. Aspectul este caracteristic pentru implicarea selectivă a neuronilor colinergici postganglionari fără afectare simpatică noradrenergică (Inamdar, 1982). Kirby (1985) raportează o pierdere de inervație colinergică a detrusorului vezical și, de asemenea, creșterea reactivității imunologice a axonilor simpatici sudomotori. Unele cazuri ar putea reprezenta botulism nerecunoscut ca atare. Hiperhidroza Este consecința
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Disautonomia colinergică adevărată O constelație discretă de simptome ce includ retenție urinară, tulburări de vedere și constipație. Aspectul este caracteristic pentru implicarea selectivă a neuronilor colinergici postganglionari fără afectare simpatică noradrenergică (Inamdar, 1982). Kirby (1985) raportează o pierdere de inervație colinergică a detrusorului vezical și, de asemenea, creșterea reactivității imunologice a axonilor simpatici sudomotori. Unele cazuri ar putea reprezenta botulism nerecunoscut ca atare. Hiperhidroza Este consecința sudației excesive a glandelor sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. Ea poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1985) raportează o pierdere de inervație colinergică a detrusorului vezical și, de asemenea, creșterea reactivității imunologice a axonilor simpatici sudomotori. Unele cazuri ar putea reprezenta botulism nerecunoscut ca atare. Hiperhidroza Este consecința sudației excesive a glandelor sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. Ea poate fi generată de o cauză primară de natură genetică autozomală sau secundară apărută în cursul unor boli glandulare, menopauză, diabet zaharat, boli pulmonare, cardiovasculare, efort fizic, obezitate, anxietate, stres caloric, încordare neuropsihică emoțională etc. Făcând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Transmiterea influxului nervos unidirecțional se face prin intermediul unei structuri care poartă numele de sinapsă. După structurile implicate sinapsele pot fi: interneuronale, neuron-receptor și neuron-efector Din punct de vedere funcțional sinapsele pot fi: • cu transmisie chimică: adrenergice (mediator chimic adrenalina) și colinergice (mediator chimic acetilcolina) • cu transmisie electrică. La nivelul sinapsei doi neuroni intră în legăură, axonul primului terminându-se pe corpul celular sau pe dentritele celui de-al doilea prin intermediul butonilor sinaptici. Propagarea excitației la nivelul sinapsei prezintă o serie de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
monoxid de carbon • cianuri • toxină botulinică • etanol • izopropanol • organofosforice examenul pupilei Dimensiunile pupilei sunt rezultatul balanței dintre inervația simpatică și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice de midriază și mioză CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • IMAOsimpatomimetice • methemoglobinizante • teofilină • anticolinesterazice • opioide • pilocarpină • fizostigmină
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
agoniști betaadrenergici Tabelul 17. - TOXIDROMUL OPIOID SEMNE COMUNE CAUZE TOXICE TRATAMENT • alterarea statusului mental • depresie respiratorie • mioză • comă • hipotensiune • bradicardie • hipotermie • hiporeflexie • scăderea zgomotelor intestinale • urme de ac ¾ fentanil ¾ oxicodon ¾ hidromorfon ¾ propoxifen ¾ meperidină ¾ pentazocină ¾ dextrometorfan ¾ codeină naloxon Tabelul 18. TOXIDROMUL COLINERGIC SEMNE COMUNE CAUZE TOXICE TRATAMENT • confuzie • depresie SNC • slăbiciune ¾ fizostigmină ¾ pilocarpină ¾ edrofoniu ¾ metacolină atropină 22 • hipersalivație • lăcrimare • transpirații • crampe gastrointestinale • emeză • incontinență urinară și fecală • fasciculații musculare • edem pulmonar • mioză • bradicardie/tahicardie • convulsii ¾ ciuperci ¾ nicotină ¾ văduva neagră Tabelul 19. - TOXIDROMUL
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
fosforotionații și fosforoditionații, toxicologic activi doar sub forma compușilor oxigenați : paration , paraoxon; malation , malaoxon). Efectul toxicologic major al clasei substanțelor organofosforice este reprezentat de blocarea colinesterazelor (colinesterazele = enzimele capabile să degradeze acetilcolina). Rezultă În organism un exces de acetilcolină: “furtuna colinergică” reflectată clinic printr-un veritabil toxindrom colinergic consecință a stimulării: 1. receptorilor muscarinici cu efecte din partea organelor efectoare autonome; Aparat respirator: senzație de apăsare toracică; wheezing; hipersecreție bronșică dispnee;tuse rinoree; edem pulmonar, cianoză Aparat cardiovascular: 153 bradicardie hipotensiune rar
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
forma compușilor oxigenați : paration , paraoxon; malation , malaoxon). Efectul toxicologic major al clasei substanțelor organofosforice este reprezentat de blocarea colinesterazelor (colinesterazele = enzimele capabile să degradeze acetilcolina). Rezultă În organism un exces de acetilcolină: “furtuna colinergică” reflectată clinic printr-un veritabil toxindrom colinergic consecință a stimulării: 1. receptorilor muscarinici cu efecte din partea organelor efectoare autonome; Aparat respirator: senzație de apăsare toracică; wheezing; hipersecreție bronșică dispnee;tuse rinoree; edem pulmonar, cianoză Aparat cardiovascular: 153 bradicardie hipotensiune rar fibrilație atrială sau tahicardie ventriculară Aparat digestiv
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
paralizia plăcii neuromusculare; Ganglionii simpatici: paloare, tahicardie, creșterea tensiunii arteriale, hiperglicemie; Mușchii striați: fasciculații, tremor, contractură, astenie (inclusiv la nivelul musculaturii respiratorii), paralizie; 3. stimularea cu depresia ocazională a unor receptori din partea sistemului nervos central (efect predominant muscarinic) Debutul toxindromului colinergic poate fi: cvasinstantaneu prin moarte subită Întârziat (și la 3 zile de la ingestie) Accelerează debutul: 1. oboseala și malnutriția (prin depleție energică) 2. expunerea la soare (prin vasodilatație periferică și cerebrală) 3. ingestia de alcool, lapte (situație relativ frecventă; - În
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]