711 matches
-
cu o iota de la structura sa inițială, acceptînd, excepțional, doar concesii conjuncturale minime și păstrînd cu îndîrjire esențialul. În România, atît prima generație a ideologilor de obedienta moscovita (Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru), cît și a doua generație, de coloratura aparent naționalistă (Dumitru Popescu, Eugen Barbu, Ion Brad), n-au făcut altceva decît să recite, conștient sau inconștient, lecția sovietică, variind nesemnificativ intonația și accentele". La care credem că s-ar cuveni adăugați o serie de semiliberalizanti, care, anticipînd perestroika
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
personalitate cu timpurii sensibilități religioase, Teodorescu va fi înițial atras de gândirismul și misticismul ortodox al cercurilor intelectuale prevalente în epocă, dar va respinge cu vigoare și curaj excesele acestora în chiar perioada de maxim avânt al mișcărilor fasciste de coloratură mistică instigate de liderii gândiriști. Teodorescu va fi astfel activ în publicistica de stânga alături de tineri scriitori comuniști (Stancu, Jebeleanu), ca și în viața intelectuală a stângii românești în general, fiind implicat chiar în activitatea ilegalistă a comuniștilor (tipărește un
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește modul de funcționare al acelei societății viitoare fără clase, fără proprietate privată, fără schimb comercial și fără stat, rămâne problematică imputarea eșecului economiilor tipice socialismului real, de coloratură leninistă, lui Marx sau lui Engels. Jean-François Champollion (1790-1832) - orientalist francez, întemeietorul egiptologiei. A descifrat hieroglifele egiptene, în 1822, ajutându-se de piatra de la Rosetta, care prezenta același text în trei sisteme de scriere diferite: hieroglific, demotic și grecesc. Piatra
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
plutea în aer ca o promisiune vagă. Și, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur și să se constituie în alternative reale. Cele mai tinere promoții de artiști, pentru care mitul valorilor naționale, cu explicita sa coloratură ideologică, nu mai reprezintă un subiect de fascinație, iar spațiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
a nu înțelege mesajul și continuă: Doctore, n-ar fi mai simplu să-mi spuneți Mona, cum mă strigă mama, spuse ea pe neașteptate. Sau Simona, deși această particulă si e un moft, pentru a-i da numelui meu o coloratură muzicală. Să-ți spun drept, continuă ea trecând direct la persoana a doua singular, n-am avut niciodată apetit pentru muzică, am considerat-o tot timpul ca inabordabilă. Așa se explică și de ce am învățat engleză, fiindcă această limbă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ne concentrăm asupra accentelor și momentelor decisive ale istoriei românilor din Bucovina, atunci când vorbim despre istoria Bucovinei? Și acest fapt este valabil și pentru ucraineni, germani și evrei. Din păcate, nu se face nici o excepție. De ce trebuie întotdeauna aplicată o coloratură națională? Categoric, Bucovina nu merita asta. De la oamenii de știință se așteaptă o percepție distanțată față de fenomenul naționalismului. Fiecare poate fi național dar nu naționalist. Istoria primei jumătăți a secolului XX a adus dovezi suficiente și triste umanității. De acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un eseu al unui om de cultură ca V. Nemoianu ( Despărțirea de Eminescu, în "Astra", 7/1990). Acesta, școlit în diaspora românească și îmbarcat pe corabia "elitei" autoproclamate, acuză influența nefastă a lui Eminescu asupra culturii noastre, prin ideile de coloratură... naționalistă și fascistă! A sosit, deci, clipa decesului pentru modelul Eminescu: "Din moștenirea politică a eminescianismului s-a constituit una din pietrele de temelii ale mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Se face seară/ Cina,/ Culcarea.../ Dar, și un vis deosebit". Bacovia deschide calea notației directe, concentrate, eliminând progresiv coordonate poetice ale limbajului modern standardizat. Cum spuneam, "proza", dimpotrivă, se liricizează, în spiritul poemului în proză sau al prozei poetice de coloratură simbolistă. Mai precis, poem în proză, ridicat de simboliști la rangul de formă literară ideală, ca aspirație spre sinteză și experiment, pe linia Aloysius Bertrand, Maurice de Guérin, Baudelaire, Mallarmé, Huysmans ș.a., iar la noi Macedonski, I.C. Săvescu, Ștefan Petică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de modelul francez al respectului pentru valori, iar un Patapievici de modelul german al profunzimii. Pentru acești doi "corifei teleintelectuali", ceea ce naște din disputa Lyotard Habermas, ceea ce naște, paradoxal, din plierea celor două teorii, nu poate fi acceptat decât cu coloratura americană. Orientarea spre pragmatism nu surprinde; după revoluție, afirmă Codreanu, postmoderniștii români au fost interesați de ocuparea instituțiilor culturale, iar abia după 1995 au început ofensiva pe planul conceptelor, clasicizând ceva ce încă nu-și făcuse apariția în peisajul literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și de șabloane ideologice care susțin un soi de exaltare continuă, o atmosferă festivistă. Eseurile, adunate în volumele Zile și drumuri (1961) și Sălășluințele frumosului (1975), se referă la literatura europeană care nu prejudicia imaginea lumii comuniste, altfel spus, de coloratură prosovietică. A tradus din H. Fast, Walter Scott, Th. Dreiser, R. Kipling ș.a. SCRIERI: La straja vieții, Chișinău, 1949; Poezii, Chișinău, 1952; Din iureșul anilor, Chișinău, 1959; Zile și drumuri, Chișinău, 1961; Patru sute de privighetori, Chișinău, 1963; De vorbă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
numai o trebuință esențială a teatrului, aceea a unei pronunții pe [care] chiar publicului i convine de-a [o] numi frumoasă, care va să zică îi place. Nimic n-ar fi mai ciudat decât un teatru ai cărei membri sa aibă fiecare o coloratură diferită în pronunție. Cercetările sânt foarte interesante, foarte bune, foarte folositoare ca atari, dar a trece cu ele în domeniul faptului, astfel încît fiecare descoperire nouă să fie mama unei ortografii și-a unui sistem de limbă nouă, ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Figura pe multe drapele care fluturau în vânt. Și, cu toate că George nu și-a dat niciodată osteneala de a-și justifica în vreun fel comportamentul, se bălăcea în propriu-i fel de a fi, încercând ici-colo să confere exceselor lui coloratura ameliorantă a unui interesant fundal psihologic. Simțea sau se prefăcea a simți că personalitatea lui haotică și dezlănțuită era, într-un anume fel important, mai reală decât personalitățile oamenilor perfect cuviincioși care-l înconjurau. George era mai apropiat de aspectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
conspirației, de ce dosariada, care între timp pare că și-a dat obștescul sfârșit, a început în trombă cu deconspirarea unor jurnaliști. Răspunsul, pe care atunci doar îl sugeram, pare a fi mai clar conturat acum. Și chiar dacă el are aceeași coloratură de teorie a conspirației, nu pot să nu observ că demonizarea unor jurnaliști (față de cititori, dar și - sau mai ales și - în fața colegilor de breaslă) i-a folosit din plin președintelui Băsescu. Atât de mult încât, deși oamenii citesc ziarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
În general intenții binevoitoare, cu condiția ca oamenii să respecte legile În vigoare și să și Îndeplinească corect obligațiile sociale. Faptul că printre acestea figura și obligația de a consuma zilnic patru litri de apă era doar un element de coloratură. Bineînțeles că nimeni nu-l luase În serios, dar pentru autorități asta avea mai puțină importanță, de vreme ce prezența extratereștrilor pe insulă fusese astfel dovedită o dată În plus; În cele din urmă avea să fie acceptată de Întreaga populație, măcar din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de la Viena (1944-1945), în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, vol. XXXVIII, 2001, p. 155-169. teritoriu. Unii dintre ei s-au implicat în acțiuni de rezistență armată, fie în grupuri formate exclusiv sau preponderent din legionari, fie în formațiuni fără coloratură politică explicită, singura orientare clară fiind anticomunismul. Un grup format din inițiativă legionară și compus din legionari a activat în nordul Olteniei în primele luni ale anului 1949. Este vorba despre grupul „Arnota“3. În studiul de față încercăm reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe profesori, de aceea modul de adresare al profesorilor este preluat de elevi și cultivat în relațiile lor cu colegii sau cu cei mai mici decât ei; Formula pe care o folosim și tonul cu care ne adresăm elevilor trădează coloratura afectivă a relațiilor profesor-elevi: apropierea, simpatia, respectul, dragostea față de elevi, sau din contra, răceala, disprețul, antipatia față de ei. Apreciem că pentru a dovedi spirit de echitate, atitudine egală față de elevi, este necesar ca profesorii să folosească aceeași formulă de adresare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mi se pare elocventă și veridică prima parte, aceea că Valea Jiului era privită și testată de comuniști ca un laborator experimental. Sensul mișcării din Valea Jiului Pe bună dreptate, liderii comuniști s-au temut ca mișcarea din Valea Jiului să nu primească coloratura unui „Gdansk polonez” (Barbu și Chirvase, 1997, p. 25), dat fiind faptul că mișcările anticomuniste muncitorești din Polonia făcuseră carieră și risipiseră mitul unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede însă, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și armatei locale, și nu numai. În loc de final La fel ca în Valea Jiului în 1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
structură și prin aceasta poate cel mai original, autentic și interesant dintre naivii români. În vreme ce la mulți artiști naivi sursa de inspirație și idealul de performanță aparțin inventarului tematic și tehnic al picturii tradiționale, profesionale (portret, peisaj, natură statică, etc.), coloratura naivă a pânzelor fiindu-le conferită mai ales de stângăcia mijloacelor și de simplificarea pe care o temă o suportă printr-o interpretare ingenuă, Savu nu-și împrumută motivele de nicăieri, ci și le inventează, le construiește de la un bun
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
dat politicienilor care foloseau orice mijloace - calomnia, intriga, minciuna - pentru a discredita asemenea activități. Condiția reușitei, credea acest neobosit activist cultural, este ca „fruntașii căminelor culturale să nu aibă preferințe politice”. Astfel, dacă o acțiune culturală ar căpăta „o anumită coloratură politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
interne a spectacolului. În mod similar, și ultimul spectacol al Monei Chirilă, UBUcurești (Conu’ Leonida cu scene din Ubu), deși pleacă de la Caragiale și Jarry, este supus aceluiași principiu de dezagregare, aceleiași pulverizări. Subliniez că distincția arhetipic-anarhetipic nu are o coloratură axiologică, ci doar una descriptivă sau tipologică, deci ea nu vizează și nu garantează valoarea. Ceea ce discut nu este reușita sau eșecul estetic al unor asemenea opere, care rămâne să depindă În continuare de harul autorului, ci posibilitatea ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sens previzibil, de la ceea ce ar putea să intre În orizontul nostru de așteptare. Desigur, atitudinea anarhică nu este nouă - ea cultivă, printre altele, un efect de surpriză și de șoc care aparține și avangardei, spre exemplu. Totuși, arta anarhetipală de coloratură, să-i spunem, postmodernă e altceva decât arta avangardistă - ea nu urmărește cu precădere și cu insistență mirarea spectatorului, logica sa intimă este mult mai liberă. Nevoia de a evita tot ceea ce ar putea să sune a clișeu sau tot
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cea pe care o desfășurăm aici, la Phantasma. Este o foarte binevenită punere la curent cu o metodologie care nouă, europenilor, ne este mai puțin cunoscută. Mai puțin cunoscută În sensul În care cercetarea imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice și de cercetarea aplicată, interesată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din urmă, tot ca o memorie trăită, interiorizată. De fapt, memoria colectivă este, probabil, ajustarea continuă, prin evocarea propriei versiuni și raportarea la versiunile celorlalți, a experiențelor comune din trecut și, odată cu aceste conținuturi - date de referentul comun - și contopirea „coloraturii afective” a diverselor discursuri despre trecuturile invocate. S-a spus că memoria colectivă e cea a comunităților care au trăit aceleași experiențe. Dar trebuie adăugat că și maniera de tratare a faptelor evocate joacă un rol esențial, căci În funcție de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
punctele de reper fixate de noi Împreună cu poziția lor relativă, și Împreună cu căile de acces, obstacolele interpuse etc. O hartă de acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu, neuniform saturate psihologic, dobândite prin investigarea proprie a mediului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]