1,437 matches
-
este uluitor. MCD: ce a însemnat organizarea gândurilor și realizarea unei cărți? CTA: Simplu spus, multă muncă. Dacă cineva m-ar fi spus acum câțiva ani că voi publica o carte, aș fi râs pentru că mi se părea o muncă colosală. Asta așa și este. A fost un proces lung si dificil. A trebuit să îmi organizez gândurile, să le pun pe hârtie în mod sistemaic, și apoi să le organizez într-un mod plăcut și ușor pentru cititori. Cred că
Corina – antrenor de fitness şi nutriţie [Corola-blog/BlogPost/93686_a_94978]
-
prea tradiționalist...dar, prefer să citesc un clasic din literatura latină sau greacă în care întâlnești toate elementele din istoria umană care înseamnă: viață, moarte, iubire... P.C. - În textul Carminei Burana, de peste 800 de ani, eu găsesc și contrapun experiențe colosale! R.S. - Acolo găsești toate elementele pe care poți să le adaptezi la situații de astăzi. Citesc acum Marc Aureliu...pagini minunate despre viață și oameni! e o literatură care îți poate da elemente de meditație pentru orice situații... P.C. - Limba
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
spiritul monștrilor sacri cu mir de dragoste până la jertfelnicie! Ce actori au jucat și joacă și azi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”! Ce corpi și seve miraculoase circulă de o viață, de mai multe vieți, de o istorie, la colosalul Teatru căruia actorii i-au dat ființa, numele și faima! Cât de mult s-au dăruit Teatrului acestuia actorii, cât de invadați au fost ei în tot acest timp de viață fremătândă a lui, de lacrimi, de bucurii și de
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
pe 18 martie, nimic nu mai stă în calea amețitorului crescendo către „la Cremà” (arderea). punctul culminant al nopții (”la nit del foc” - noaptea de foc). Pe 19 martie, masele de oameni se îndreaptă spre locurile în care sunt dispuse colosalele statui care urmează să fie date pradă focului devorator. Cu cele 12 bătăi de clopote ale miezului nopții întregul oraș pare cuprins de flăcări. Până și cea mai frumoasă dintre Fallas, câștigătoarea concursului anual, trebuie să ardă, dar e lăsată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
le-ar fi scris și după 67 de ani? El care înainte de a se muta printre stele a dictat ultima poezie. Cu perfuziile împingându-i răsuflarea și cu aparatele stimulându-i zvâcnetul inimii. Iar în ultimul vers al unei opere colosale Adrian Păunescu se roagă pentru Țară. Așa s-a înălțat la cer: “Eu sunt bolnav de dumneavoastră, Țară,/ Eu sunt bolnav de dumneavoastră, Neam”. Ridicând rugă spre o minimă dreptate pentru România. În ultima vreme am bătut țara cu inima
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
au scăpat. Știam că gazul ardea pretutindeni și că, 5 minute după țipătul de groază, casa era toată iluminată încă. Mă întorsei și intrai iar în partea din dos a casei, de unde se auzea strigăte de ajutor. Se vedeau flacări colosale plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos prin
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este reluată într-un articol scris de Eminescu în numărul din 14 martie 1882, în care cesta remarcă următoarele: ” Nu era de ajuns cele două colosale catastrofe de la Nizza și din Viena; un nou sinistru a venit să sporească numărul incendielor de teatre. Palatul de Cristal din Marsilia a ars cu desăvârșire și cât p-aci era să-l urmeze și teatrul imperial din Sant-Petersburg. S-
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
scrib Pavel Șușară, admirator onest al amplelor ceremonialuri imaginare și slujitor perpetuu la poarta măruntelor și suavelor misterii, nu-mi mai rămîne să spun decît atît: Lenin, sau, poate, Marx, avea perfectă dreptate, între albină și arhitect există o deosebire colosală. În vreme ce albina... etc.etc.etc.
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
într-un mod neașteptat, fără nici un reproș, ca și în cazul prozatorului. Nicăieri nu e vorba de misticism, dimpotrivă, Arghezi e un "antimetafizic". Privirea globală a operei e întru totul favorabilă, fără nici o umbră: "Universul poetic arghezian e de o colosală bogăție și varietate, fiind străbătut de cele mai diverse afecte omenești, de la durere la bucurie, de la gingășie la ură, de la compasiune la revoltă - toate ducând la o imensă dragoste de om, la o bucurie de a trăi și un optimism
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
Dar mai este ceva. în fine... Să ne oprim la ceva de neînchipuit. Aflasem, mai de mult, ce sunt găurile negre. Stelele care se surpă, se prăbușesc în ele însele, pierzându-și greutatea, căpătând forma unei portocale, cu o pondere colosală. E vorba de materia neagră invizibilă care ține strâns laolaltă galaxiile, care dacă fug una de alta, fug legate împreună, într-o goană generală... Ni se dă următorul exemplu: privim de sus, din înaltul boltei cerești suprafața globului terestru, noaptea
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
care TVR a mizat din nou anul acesta. Suma pe care trebuie s-o achite postul public pentru participare, 170.000 de euro, nu e mare deloc raportată la cheltuielile uriașe și nejustificate pe automobile sau moderatori plătiți cu sume colosale, fără a aduce audiență, mai ales că anul acesta a dat și Guvernul o mână de ajutor. “Suntem foarte mândri că în acest an am reușit să sprijinim și financiar participarea reprezentanților noștri la Eurovision! Avem încredere că vor face
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
cunoștințe de prisos. Însă totul se aranje în bine și după o staționare de o jumătate oră într-o mică gară, ne văzurăm în sfârșit în gara mare a Varșoviei. Această gară se clădea atunci și era neisprăvită, însă dedimensiuni colosale. N-a avut norocul de a fi termiantă că numai la câteva luni mai târziu fu distrusă de bombele nimicitoare germane. De la gară mă îndreptai cu o mașină în str. Ordynicke unde locuia un vechi prieten, consulul și compozitorul Brzezinski
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
plasat în mijlocul spațiului, pe un registru rotund ce concentrează întreaga energie; spre acest spațiu este orientată întreaga dinamică scenică de-a lungul întregului spectacol. în momentul răspunsului eliberator Oedipe este puternic iluminat scenic; devine un centru puternic iradiant. Tensiunea este colosală. în plan dramatic - așa cum au imaginat Enescu și Fleg - forța spirituală a omului covârșește dimensiunea neomenească, cosmică, a acestui misterios personaj. într-o cu totul altă relație se află cele două personaje la Andrei Șerban, în cadrul regiei realizate tot la
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
1995. De altfel întreaga montare reprezintă un personal punct de vedere asupra evenimentelor petrecute în România în decembrie 1989. Personajul Oedipe este construit drept un lider politic de puternică dimensiune revoluționară. Iar marea confruntare se realizează vizavi de puterea dictatorială colosală reprezentată de Sfinx? prin intermediul cunoscutei imagini a lui Iosif Vissarionovici Stalin; femeia comisar joacă perfect rolul călăului torționar, cu chipiu și cu mustață; este figura stranie, înfricoșătoare, a femeii sovietice care nu este femeie; este un personaj hermafrodit, este imaginea
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
de regretatul pictor Sever Frențiu, al cărui har de povestitor era unic. L-am văzut și auzit de mai multe ori prin anii '80 la Cineclubul din Arad și nu-mi venea să cred că e posibil să scoți efecte colosale din povestioare nu neapărat pline de substanță. După 1990, am aflat - uimit - că inegalabilul om de spirit era mason în gradul 33, ba chiar că ajunsese șeful suprem al masoneriei române. Deși am meditat pe marginea subiectului, nu înțeleg, totuși
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
trezi emoții puternice e vînarea altor specii, cum ar fi, de pildă, rinocerul: "găsindu-mă în fața animalului, am abia timpul să ridic carabina la ochi și s-o descarc în umărul drept al acestuia, care, înaintînd spre mine, luase proporții colosale înaintea obrazului meu. Cartușa părea a fi fost prea tare încărcată, căci violența șocului, mărit poate prin apropierea animalului, mă trîntește la pămînt, dinaintea picioarelor acestuia. în același moment mă găsesc învelit într-un nor de țărnă, produs prin întoarcerea
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
meu. Cartușa părea a fi fost prea tare încărcată, căci violența șocului, mărit poate prin apropierea animalului, mă trîntește la pămînt, dinaintea picioarelor acestuia. în același moment mă găsesc învelit într-un nor de țărnă, produs prin întoarcerea trupului său colosal, și credeam că trecuse peste mine fără a mă fi atins cu picioarele sale." Repezindu-se pe urmele animalului, vînătorul îl regăsește doborît la o mică distanță: "Un plumb pe după ureche îi scurtă agonia. Era un frumos exemplar de sex
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
cursul unui interviu, atunci cînd, pus în fața întrebării dezarmante "De cîte ori în viață ați fost fericit", răspunde: Am spus cu toată sinceritatea: în vara anului 1975, cînd am urcat pentru prima oară pe creasta Pietrei Craiului. (Fusese o experiență colosală, mai ales pentru un om ca mine, sceptic în raport cu toate sporturile și cu mișcare fizică.) După cîteva secunde de gîndire am mai adăugat la registrul Ťfericiriiť minutele în care, la Dingli, în Malta, în aprilie 1990, am putut privi Mediterana
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
Ion Negoițescu, criticul de bază, care venise o dată la ESPLA să mă cunoască - trimis de Doinaș - și căruia... (voi povesti mai jos episodul) îi spusesem, la început, "idiotul"... lucru de care Nego făcea mult haz... A urmat Nicolae Balotă, Umanistul colosal, ce avea să devină și important prozator. Ion D. Sârbu de a cărui sinceritate brutală îmi era teamă... Un om de teatru ce avea să fie închis și să pățească multe... Cornel Regman, critic și el, dar alt fel decât
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
de care ar trebui să-ți fie rușine. În timp ce stăteai lungit în pat sau pe fotoliu, silindu-te să nu aluneci pe covor, gândul tău s-a oprit în tot felul de cotloane, a căzut în mărăcinișuri. Lectura, ce chiul colosal, ce pretext grozav pentru visare!". Cum să nu subscrii? În lumea adevărată, chiar dacă scuturată de halucinații, de temeri întinse pe-un fir de ață, revine jurnalul de operație al lui Luca Niculescu, sub titlul Fine del primo tempo. Un final
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
Industria muzicală este una dintre cele mai profitabile din lume. Desigur, sunt puțini care ajung în lumina reflectoarelor, dar cei care o fac au câștiguri colosale. Într-un top al celor mai bine plătiți muzicieni făcut de [/caption] [caption id="attachment 74273" align="alignleft" width="620" caption="Bon Jovi - 125 milioane de dolari "][/caption] [caption id="attachment 74269" align="alignleft" width="620" caption="Elton John - 100 milioane de
Topul celor mai bine plătiţi muzicieni din lume () [Corola-journal/Journalistic/69726_a_71051]
-
reprezinte ca stadiu profesional și ca aspirație artistică, ci exact ceea ce tînărul pictor crede că în cele două locuri se așteaptă de la el. La Paris expune lucrarea Supa populară (La Soupe populaire), o compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care satisface, în mod evident, gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o }ărancă, un peisaj dulceag, un studiu
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
aude și sub nici o formă nu poate scăpa de acest individ. Mai mult decât atât, necunoscutul pare să cunoască detalii din viața sa. Amélie Nothomb: Cosmetica dușmanului, Editura Polirom, Iași, 2006. Preț: 16,90. Destine frânte Banatul are o memorie colosală despre istoria ascunsă a anilor 1945-1989, adunată între file îngălbenite de timp care, din când în când, sunt scoase la iveală de cercetători. Un astfel de gest aparține Ilenei Silveanu care, prin lucrarea sa, ajunsă acum la cel de-al
Agenda2006-22-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285017_a_286346]
-
fanatismul. E și-o parte bună în asta: fiecare despărțire survine în preajma câte unei victorii a „cormoranilor”. Cea din urmă, cu care de altfel se și deschide The Fields of Anfield Road, îi oferă lui Radu Paraschivescu prilejul unei șarje colosale. Primele pagini ale capitolului mențin o tensiune umoristică de stand up comedy (pp. 181 - 183). Care e, însă, plotul? Cel mai bun prieten al lui Michael, Geoff, kopit și el, vrea cu tot dinadinsul să înlocuiască imnul echipei, You’ll
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
se încheiase, cum era, în definitiv, cazul. Dar să revenim la om. Alături de Macedonski și Stere, Slavici este unul din marii nedreptățiți din istoria (nu numai) a literaturii noastre. Macedonski a plătit pentru morga lui care a dat naștere unei colosale antipatii, iar picătura care a făcut să dea ostilitatea pe dinafară a reprezentat-o epigrama publicată când Eminescu s-a îmbolnăvit, dacă nu și atitudinea din anii neutralității, idee pentru care Macedonski pleda, criticând alianța cu Franța, mai pe scurt
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]