356 matches
-
care a spus, înainte să-și întindă brațele pe masa negeluită și capul pe brațe, de parcă ar fi plâns, dar nu plângea: „Armăsarul de foc e o nălucă!“. Doar Hildebranda Mihaela Dogan, care mai auzise povești asemănătoare de la logodnicul ei columbian, a ridicat paharul cu votcă și, înainte de a-l da pe gât, a strigat: „Hai, noroc!“. În următoarea seară, pe măsură ce se îndepărta de aerul sărat și de briză, evitând să se mai gândească la felul cum Ioana Sandi îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a fost nevoie să se „Împrumute“ angajați de la restaurantul de la subsol unde se fac sandviciuri ca să umple golurile unde ar fi trebuit să fie femeile și minoritățile etnice. Am luat parte la o ședință falsă stând vizavi de o chelneriță columbiană Îmbrăcată cu sacoul roșu marca Jaeger al Celiei Harmsworth, căreia i s-a spus să pretindă că studiază un raport. Fotograful a trebuit s-o retușeze. Mai târziu, când m-am dus la subsol să cumpăr un covrig, am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fost perioada romantică a revoluționarismului nostru. Aș putea spune faza yuppie, În care, luați de valurile muzicii lui Manu Chao, a lui Compay Segundo și Jovanotti, călătoream pe coclauri latino și ne lăsam impresionați de suferința indienilor chiappas, a țăranilor columbieni reconvertiți cu mitraliera de la coca la porumb, de martirajul lui Carlo Giuliani, cel omorât de G8. Internaționalismul ăsta ar da de presupus că ne durea fix În cur de problemele ălora. Fără Îndoială, cine ne-ar fi acuzat de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
țări latino-americane, avînd în comun personalitatea polemică, provocatoare sau îndrăzneala de care a dat dovadă fiecare în domeniul său și, fără îndoială, carisma, capacitatea de a transforma un interviu într-un adevărat spectacol. Invitatul de onoare a fost controversatul autor columbian Fernando Vallejo, originar din Medellín (n.1942), dar care, de la începutul anilor '70, trăiește în Mexic, unde a debutat ca scriitor. Distins în 2003 cu Premiul Rómulo Gallegos - s-ar putea spune Nobelul latino-american- pentru romanul său El desbarrancadero (Prăpastia
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
în Mexic, unde a debutat ca scriitor. Distins în 2003 cu Premiul Rómulo Gallegos - s-ar putea spune Nobelul latino-american- pentru romanul său El desbarrancadero (Prăpastia), Fernando Vallejo este fără îndoială cea mai puternică și mai originală voce în literatura columbiană de după Gabriel García Márquez. În spiritul noii literaturi latino-americane începînd cu anii optzeci, care supune identitatea Americii Latine la o radicală revalorificare și reinterpretare, Fernando Vallejo creează o nouă imagine a Columbiei, care nu se mai confundă cu spațiul macondian
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
carte a lui Fernando Vallejo a fost însă Logoi. Una gramática del lenguaje literario (Logoi. O gramatică a limbajului literar), 1983, care revelă o altă fațetă a scriitorului: aceea de gramatician, bun cunoscător al limbajului și admirador al marelui filolog columbian Rufino José Cuervo. Fernando Vallejo este și un pianist de excepție, după cum s-au putut convinge participanții la întrunire, datorită ideii organizatorilor festivalului de a pregăti ca surpriză un pian ascuns pe scenă, pe care la un moment dat l-
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
apărea cuvîntul sicario în presă. La început apărea foarte rar, niciodată în prim plan, în mod categoric nu era un cuvînt de uz cotidian. În Mexic exista ucigașul plătit înainte de a exista în Columbia. Îl numeau gatillero. Dar cum realitatea columbiană era mai puternică, cuvîntul sicario a sfîrșit prin a-l deplasa pe gatillero din Mexic. Cum spuneam, "columbianizarea" Mexicului. D.D.: Aș avea o mare curiozitate dat fiind că tocmai redactez o teză de doctorat despre pactul autoficțional în opera dumneavoastră
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
a încurajat și interpretarea drept amenințări la adresa securității internaționale a structurilor de a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea ONG-urilor crimei. Grupările criminalității organizate sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt adeseori investite în alte activități ilegale, inclusiv în finanțarea unor
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
extinderii ei pe întregul continent, încep să se înregistreze și primele eșecuri răsunătoare. Excepție face Columbia, țară în care exista și în trecut o mișcare de gherilă și unde Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), legate, la origine, de PC columbian, ajung, în 1964, să controleze o parte a teritoriului. în 1967, moartea lui Che Guevara în Bolivia marchează începutul sfârșitului influenței Noii Stângi. Eșecul gherilelor urbane și rurale, și ineficiența PC tradiționale, evidențiază incapacitatea unora și a altora de a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
începutul anilor 1970, ELN continuă lupta cu aproximativ 3.000 de combatanți, finanțându-se prin răpiri colective de persoane și prin racket practicat pe seama întreprinderilor petroliere. în 1967 este creată Armata Populară de Eliberare (EPL), ca aripă militară a PC Columbian Marxist-Leninist, care promovează un război „al poporului”, stabilindu-și bazele în sate; în 1991, cvasitotalitatea EPL renunță la lupta armată. Simultan însă, PC Columbian, înființat în 1966, creează Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), o puternică mișcare de gherilă numărând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întreprinderilor petroliere. în 1967 este creată Armata Populară de Eliberare (EPL), ca aripă militară a PC Columbian Marxist-Leninist, care promovează un război „al poporului”, stabilindu-și bazele în sate; în 1991, cvasitotalitatea EPL renunță la lupta armată. Simultan însă, PC Columbian, înființat în 1966, creează Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), o puternică mișcare de gherilă numărând mai mult de 15.000 de combatanți bine înarmați și antrenați și utilizând serviciile unor revoluționari germani, irakieni, irlandezi, israelieni și cubanezi. Această mișcare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Muncitoresc Partidul Socialist Peruan Partidul Socialist Popular Partidul Socialist Revoluționar Partidul Socialist Unificat Partidul Socialist Unificat din Catalonia Partito dei Comunisti Italiani Pax PC Albanez PC Algerian PC German PC Belgian PC Bulgar PC Cambodgian PC Chilian PC Chinez PC Columbian PC Columbian Marxist-Leninist PC Cubanez PC din Africa de Sud PC din Spania PC din Boemia și Moravia PC din Marea Britanie (PCGB) PC din Palestina PC din Filipine PC din SUA PC din Wallonia PC din Brazilia Marxist-leninist PC din Nepal Centrul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Socialist Peruan Partidul Socialist Popular Partidul Socialist Revoluționar Partidul Socialist Unificat Partidul Socialist Unificat din Catalonia Partito dei Comunisti Italiani Pax PC Albanez PC Algerian PC German PC Belgian PC Bulgar PC Cambodgian PC Chilian PC Chinez PC Columbian PC Columbian Marxist-Leninist PC Cubanez PC din Africa de Sud PC din Spania PC din Boemia și Moravia PC din Marea Britanie (PCGB) PC din Palestina PC din Filipine PC din SUA PC din Wallonia PC din Brazilia Marxist-leninist PC din Nepal Centrul Unitar PC
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totuși să ne Întrebăm dacă această specificitate este proprie doar culturii antileze, În condițiile În care știm cât datorează, din punct de vedere cultural, Gabriel García Márquez, Romulo Gallegos sau Juan Rulfo, ca să ne limităm doar la câteva exemple, oralității columbiene, venezuelene, respectiv mexicane. Urmează apoi creolitatea ca sincretism. Trebuie să ținem seama de totalitatea popoarelor care au Îmbogățit culturile țărilor În cauză și să le tratam nu ca pe niște elemente izolate, ceea ce ar presupune un soi de multiculturalism, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este liberă. Așa se face că François Duvalier, dictatorul haitian, s-a revendicat nu o dată de la principiile negritudinii. Influența În lume Negritudinea și-a pus amprenta pe o Întreagă generație de scriitori africani, caraibi sau afro-americani, dar și brazilieni, venezueleni, columbieni sau peruani, pentru a-i menționa doar pe cei care au ținut, În scrierile lor, să afirme personalitatea omului negru, chiar și În țările unde acesta era minoritar din punct de vedere demografic. Autori ca Romulo Gallegos, În cazul romanului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost stabilite la scurt timp de la cucerirea independenței României în anul 1877. Președintele Statelor Unite ale Columbiei, Rafael Nunez, și-a exprimat satisfacția și bucuria, răspunzând notificării oficiale din partea conducerii României, în răspunsul transmis în 1880 dând asigurări scrise că poporul columbian va promova relații cordiale și de prietenie între cele două țări; declarații similare au fost făcute și în anul 1881, când Romania a notificat proclamarea sa ca regat. Ambele părți au manifestat interes pentru oficializarea relațiilor consulare între cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Romania a notificat proclamarea sa ca regat. Ambele părți au manifestat interes pentru oficializarea relațiilor consulare între cele două state; astfel de propuneri au fost asumate la 8 martie 1916, la 13 septembrie 1921 și 27 martie 1922 de personalități columbiene de a reprezenta în calitate de consuli onorifici interesele României în Columbia. O propunere asemănătoare a fost înaintată la București din partea Legației României în Mexic, prin însărcinatul cu afaceri al României, Vintilă Petală, pentru înființarea unui consulat general onorific român la Bogota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de renume, precum Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș. În domeniul economic, o delegație a Ministerului Comerțului Exterior a efectuat o vizită în Columbia și a purtat discuții în favoarea intensificării relațiilor economice între cele două țări. La invitația omologului său columbian, ministrul de externe român a vizitat Columbia la 17-20 octombrie 1968. A fost semnat atunci (19 octombrie 1968) Acordul de colaborare culturală între România și Columbia. În 1970, au fost acreditați ambasadori în cele două țări, cu reședințe în capitalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a președintelui României, împreună cu soția ( la 10-13 septembrie 1973); în România vizita președintelui ales Alfonso Lopez Michelsen, împreună cu soția (19.06.-2.07.1974); vizita primului-ministru român în Columbia (1990); vizita președintelui României în Columbia (1993); vizita ministrului afacerilor externe columbian în România (1994); vizita oficială în România a președintelui Camerei Reprezentanților din Congresul Național Columbian (2001); vizita oficială în Columbia a președintelui Senatului României (2003); vizita oficială în România a unei delegații parlamentare columbiene (2004). Principalele instrumente bilaterale ale cadrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Lopez Michelsen, împreună cu soția (19.06.-2.07.1974); vizita primului-ministru român în Columbia (1990); vizita președintelui României în Columbia (1993); vizita ministrului afacerilor externe columbian în România (1994); vizita oficială în România a președintelui Camerei Reprezentanților din Congresul Național Columbian (2001); vizita oficială în Columbia a președintelui Senatului României (2003); vizita oficială în România a unei delegații parlamentare columbiene (2004). Principalele instrumente bilaterale ale cadrului juridic: Declarația Solemnă Comună a României și a Republicii Columbia (Bogota, 12.09.1973); Acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Columbia (1993); vizita ministrului afacerilor externe columbian în România (1994); vizita oficială în România a președintelui Camerei Reprezentanților din Congresul Național Columbian (2001); vizita oficială în Columbia a președintelui Senatului României (2003); vizita oficială în România a unei delegații parlamentare columbiene (2004). Principalele instrumente bilaterale ale cadrului juridic: Declarația Solemnă Comună a României și a Republicii Columbia (Bogota, 12.09.1973); Acord comercial și de plăți pe termen lung (Bogota, 1.09.1968); Acord de colaborare culturală și științifică (Bogota, 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
din vigoare la 1.01.2007. Ministerul Economiei și Comerțului din România a propus Ministerului Comerțului, Industriei și Turismului din Columbia încheierea unui acord de cooperare economică interministerial, excluzând chestiuni legate de comerț. Se așteaptă punctul de vedere al părții columbiene); Acord guvernamental de cooperare în domeniul apărării (se așteaptă punctul de vedere columbian); Acord de cooperare tehnică, științifică și tehnologică (1995); Acord general de prietenie și cooperare (1996); Acord de desființare a vizelor (2002); Acord privind cooperarea în domeniul turismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
propus Ministerului Comerțului, Industriei și Turismului din Columbia încheierea unui acord de cooperare economică interministerial, excluzând chestiuni legate de comerț. Se așteaptă punctul de vedere al părții columbiene); Acord guvernamental de cooperare în domeniul apărării (se așteaptă punctul de vedere columbian); Acord de cooperare tehnică, științifică și tehnologică (1995); Acord general de prietenie și cooperare (1996); Acord de desființare a vizelor (2002); Acord privind cooperarea în domeniul turismului (2006). La 30 noiembrie 2002, Columbia și-a închis temporar ambasada de la București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
două delegații la nivel înalt, reprezentând România și Columbia), care urma să fie semnat în dimineața zilei de 12 septembrie 1973, la ora 10.00 a.m., după ce trebuia, în prealabil, să purced, împreună cu colegul meu, directorul din Ministerul Afacerilor Externe columbian, la verificarea textului, paginației și să fie sigilate paginile respective cu ceară roșie și sigiliul M.A.E., turnat din cupru. M-am prezentat la M.A.E. la ora 8.30 a.m. și am întrebat pe secretara direcției respective
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ora 8.30 a.m. și am întrebat pe secretara direcției respective dacă au fost efectuate operațiunile solicitate, împreună cu partenerul meu de la M.A.E. al Republicii Columbia. Secretara, pe care o cunoșteam din cursul negocierilor, mi-a confirmat că directorul columbian în cauză a fost deja la M.A.E., ar fi verificat documentul, dar a plecat la piață și urmează să se întoarcă în jurul orei 10.00 a.m. Întrucât ora 10.00 a.m. era ora limită pentru semnarea documentului menționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]