640 matches
-
din trupul nostru. Pentru alții ea reprezintă doar ambiții istorice sau castele feudale zidite din truda generoasă de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființă sau neființă.” Majoritatea articolelor și contribuțiilor literare au un caracter protestatar și combativ. Versurile sunt semnate de N. I. Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
educația politică. În 1957, acest batalion a fost utilizat drept corp auxiliar pentru a asigura controlul la trecerea frontierei prin Poartă Brandenburgului. Asemenea fapte de arme erau considerate probe ale unui Înalt nivel de conștiință revoluționară că și ale moralului combativ (Kampfmoral). Urmărea studiilor În cadrul institutului/academiei dădea posibilitatea de a efectua acolo și serviciul militar, devenind subofițer sau ofițer de rezervă al NVA, prin prelungirea studiilor doar cu patru luni. Nivelul inițial al studenților nu fusese considerat satisfăcător, fiind criticat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conducerea unui comitet, de la numărul 2 are ca redactor pe Gr. Veja, președintele Cercului. Cuvântul înainte cere sprijin din partea tinerimii și promite „sacrificii multe” pentru a promova „o literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui Al. Vlahuță sau lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate pe larg. Un
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
totuși judecățile mai severe, de pildă când vorbește despre romanul Kremlin ca despre „punctul cel mai de jos al literaturii lui Cezar Petrescu” sau când consideră că în Memoriile sale E. Lovinescu e „un excelent portretist”, dar „un psiholog nul”. Combativă și febrilă, critica practicată în R.l. a deviat extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba de opere
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
mai găsesc o seamă de articole și povestiri. Opiniile literare ale lui R. se situează pe linia programului de la „Dacia literară”. El cere unei opere să fie „dagherotipia stării sociale a timpului”, dar, nu mai puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
de răspuns pe moment pentru a se adapta rapid la fluctuații În orice zonă a economiei globale. În era modernă, când există Încă o frontieră externă de resurse nefolosite, forță de muncă și bogăție potențială peste tot În lume, individul combativ și autonom - mentalitatea cowboy-lui - era prototipul ideal, iar mecanismul pieței era cel mai eficient aranjament pentru exproprierea și exploatarea multitudinilor de posibilități economice. În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și să înlăture oportunitățile ca alți masculi să fie concurenți la paternitate. În societatea modernă, resursele natural-fizice ale unor astfel de oportunități, cum sunt hrana și teritoriul, au fost înlocuite cu statusul și puterea socială. Dar pe aceste domenii competitivitatea combativă există și, nu întâmplător - susțin autorii citați -, rata omuciderilor este foarte mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În domeniul literaturii, programul jurnalului relua principalele obiective ale revistelor „Dacia literară” și „Propășirea”. Se cere scriitorilor să creeze o literatură originală, de inspirație națională, izvorâtă din istoria, moravurile și tradițiile autohtone. S.D. se anunță de la început ca o publicație combativă, menită să impună în mișcarea culturală o concepție bine închegată despre căile pe care trebuie să le urmeze literatura și limba literară. În polemică directă sau aluzivă cu filologii ardeleni latinizanți și cu I. Heliade-Rădulescu, gazeta a respins, în articolul-program
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
de la 3 mai 1918 până la 21 decembrie 1922, ca organ al Partidului Conservator. Directori: Constantin C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz
STEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
cimitir de rouă sub pleoapă...” (... un cimitir de rouă). Doar somnul „rămâne identic cu nașterea”, visul fiind o „catedrală a somnului” (visul, sfărâmare a propriului mit). În volumul Spiritul universal al culturii române (2002) S. adună articole, adoptând o atitudine combativă, responsabilă, față de destinul culturii românești și al celor care o creează. El nu acceptă ideea împărțirii în literaturi mari și mici, direct proporțional cu suprafața în kilometri pătrați a unei țări, și nu este indiferent la ceea ce afectează evoluția unor
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
Asociației Scriitorilor din București. O bună caracterizare e formulată de Mircea Iorgulescu chiar de la prima culegere de cronici semnată de S., comentatorul văzând aici „un polemism pătimaș, dizolvat adesea în complicate maliții, camuflat alteori în «pure» dezbateri de principii”. „Spirit combativ și totuși de un polemism introvertit”, criticul ar fi „interesat mai mult de a pune probleme generale sau de a face strânse analize interpretative decât de a examina rapid și concentrat în vederea stabilirii diagnosticului”. Calitatea de dialectician a lui S.
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se simte străin sau din care sentimentul izolării sau al excluderii, considerându-se, Învins sau victimizat; dă tipul revoltat este tipul hiperactiv, opus atitudinii de pasivitate a nostalgicului. El este orientat către viitor. Este tipul și modelul de viață activă, combativă, specifică descoperitorului, omului politic, aventurierului sau revoluționarului. Toate aceste trăsături sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor revendicativ-agresive ale acestui model de persoană și de existență. Spre deosebire de tipul nostalgic-tradițional, care cultivă valorile morale și culturale, tipul revoltat le neagă, le refuză, luptă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict, persoanele devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele se pot produce oricând și din orice, se declanșează exploziv sau se formează În timp. Orice conflict are la bază instinctul combativ (H. DamayéĂ care este expresia conduitei violente. În cazul producerii conflictelor, trebuie să acceptăm că frânele conștiinței mele nu mai sunt capabile de a controla și de a mai putea opri declanșarea confruntării violente dintre cele două persoane. Prin urmare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație. Ele nu mai sunt simple acte combative, expresie a unor instincte agresive primare, ci capătă caracterul sublimat al luptei. Orice luptă (turnir, duel, război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
le va susține, însă, în scrierile sale teoretice. Excepție face textul Lacrimile și blestemul mumei sau Călătoria mortului, apărut în „Revista olteană” (1889), la care adaugă o notă despre informator și citează alte variante autohtone și străine ale motivului. Spirit combativ, S. și-a definit opiniile despre folclor în lucrări polemice. În studiul Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și publicate cântecele populare (1889) susține că folclorul trebuie să fie „un izvor pentru psihologia populară”, „un repertoriu al
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă sub aspect literar și se conchide că „publicul are nevoie de o literatură cu un spirit mai combativ, patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși, la rubrica „Se anunță o nouă carte” este oferit, în septembrie 1982, un amplu fragment din romanul Playback de Stelian Tănase, în serial sunt găzduite pagini de
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
să fie ajutor de primar al Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Conflictul legat de un obstacol afectiv intern este un conflict emoțional. El are la bază o stare de angoasă, care duce la nevroze. Conflictul legat de un obstacol relațional extern este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă 1. Perioada pastorală și agricolă 2. Perioada
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat o dinamică paralelă, similară în ceea ce privește atât individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]