1,437 matches
-
ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al revistei la care cronicarul, colaborează: e vorba de faptul că dl. Geacăr a intrat în posesia cărții comentate abia după doi ani de la apariție. O a doua carte a aceluiași nu se găsește în librării, dl Ungureanu împrumutînd cunoscuților săi, pe rînd, unicul exemplar pe care-l posedă. Ai fi zis că Dîmbovița e un mic județ și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
critică, semnalat ca eveniment în numeroase reviste literare ale vremii și urmat, la un an, de un nou volum - Reci limpezi cuvinte. Volumele următoare apar însă la intervale mari în timp și, deși apreciate de critici, au fost mai puțin comentate: Copac înflorit - 1978, Picătura de ploaie - 1987, Vocile - 1998. Punere în abis adaugă acestora douăzeci și una de poeme inedite. Am citat toate aceste titluri pentru că ele, chiar singure, reușesc să vorbească despre traseul poeziei Irinei Mavrodin. O poezie simplă în aparență
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
la "Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este poate analiza cea mai plină de durități dintre toate cele adunate în volum. Nu e nici un dubiu (cum se mai întâmplă în alte cazuri), se înțelege că nu i-a plăcut cartea comentată. Selecția cronicilor este ironizată, varietatea de dragul varietății, amendată, slăbiciunile argumentațiilor sunt sancționate, așa cum se poate sancționa totuși și afirmația lui Regman însuși că judecata lui Florin Manolescu despre Istoria literaturii române a lui Negoițescu "e plină de șicane". Nu despre
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
un principiu metafizic în fața valurilor mișcătoare ale evenimentelor. E o iluzie pe care ți-o oferă instinctul. În conștiința publică, sînteți, înainte de toate, critic literar unul dintre cei mai talentați și activi din perioada postbelică. De peste trei decenii, citiți și comentați cărțile unor contemporani. N-ați obosit? Nu v-ați plictisit? Poate că am obosit, poate că m-am plictisit. Îmi vine greu, chiar față de mine însumi, să-mi recunosc unele slăbiciuni, cu toate că, după cum nu șovăie a admite chiar E. Lovinescu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut importanța operei, caracterul (și) informativ al lucrării ne-
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
de greșeli de tipar. N-a făcut furori nici ediția Călinescu din 1938, deși marele critic examinase atent și migălos întreg corpusul de manuscrise eminesciene. Nici n-a voit să-și definească ediția drept critică, ci numai "ediție întocmită și comentată". Reține, ca fiind menționabile ca documente de epocă, edițiile Maiorescu, Ibrăileanu și Botez și consideră că ideea că s-ar putea alcătui o ediție în spiritul lui Eminescu e o imposibilitate pentru că originalele s-au pierdut. De altfel, o ediție
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Ion Pop După ce ani de-a rândul a practicat cronica literară și eseul, impunându-se printre criticii de întâmpinare cei mai activi și mai pătrunzători, într-un limbaj ce-și împărțea atenția între cărțile comentate și propria calitate expresivă (cu un dozaj subtil între plăcerea asocierilor ingenioase și rafinate între cuvinte, mergând până la un fel de narcisism al expresiei, cu prețiozități atenuate de un spirit ludic "postmodern"), Al. Cistelecan le face cititorilor săi o surpriză
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
știe el că pășește în alt an și, mai mare grozăvia, în alt secol și în alt mileniu? De fapt, nici nu cred că-i pasă prea tare. Mesajul său e solitar și ireductibil. Așadar, a trecut și multașteptatul și comentatul an 2000, cel ce trebuia să însemne neantul lumii, sfîrșitul apocaliptic și începutul "aleșilor". N-am fost martorii sau trăitorii unui asemenea spectacol de proporții planetare. Am trăit doar încă un an greu, poate mai greu ca alții, deși am
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
Tacit pînă la gînditorii moderni rasa umană este de neconceput fără martorii ei profunzi și fideli, scriitorii, cronicarii sau povestitorii, orice curs ar lua știința și tehnica. O civilizație, imposibilă fără autorii Dreptului roman, fără teoreme, principii sau legi, scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși a ceea ce mai numim literatură, cuvînt derivînd de la infinita combinație a literelor, slovelor... Fără știință, artă
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Aruncînd coaja, cu tot cu experiențele conținute în ea, refuză, de fapt, imanentismul. Opus va proceda Jean-Pierre Richard, despre care Mircea Martin scrie aproape entuziast. E vorba, de fapt, despre aceeași adecvare foarte fin reglată la felul de-a comenta al autorului comentat. Jean-Pierre Richard obligă, compunînd critică în felul literaturii, la prospețime. Scriitorul, criticul și criticul criticului "stilizează" aproape la fel, așa încît nu mai există corecturi în cerneală roșie, ci un manuscris de-o singură culoare. Spune Mircea Martin, analiza se
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
de specialitate. Cunoșteam multe dintre ele dinainte, pentru că erau repere sigure ale domeniului: sintetizînd direcții și idei fundamentale de cercetare (ca și cartea ei de sintaxă a oralității, Subordonarea în frază în româna vorbită, 1980), au fost adesea citate și comentate. Reunirea lor în volum (editorii anunță cel puțin un al doilea) e o idee excelentă, pe de o parte pentru că le face mai ușor accesibile, pe de alta pentru că oferă o imagine clară a coerenței și valorii unei gîndiri lingvistice
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
el nu se refugiază în simpla reconfirmare a mai vechilor reușite, ci se pune la îndoială, într-un proces de gravă luare de conștiință. "în noile condiții - spune Paul Cornea în admirabila sa prefață la Pasteluri (Albatros, 1972, colecția Texte comentate, Lyceum) - în care însăși emulația talentelor și competiția scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele, cu atât mai puțin justifica
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
vedea confirmat în numeroase din propozițiile pe care le-am emis de-a lungul mai multor decenii, criticul străduindu-se a fi - nu-i așa? - dincolo de inevitabilele-i precarități, și un "oracol" estetic. Constantin Abăluță - Poezia română după proletcultism (Antologie comentată), Ed. Ex Ponto, Constanța, 2000, 2 volume, 554+642 pag., preț neprecizat.
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
de bună condiție), care și-a cheltuit vocabularul entuziasmului pentru exponenții "primului val" șaizecist, fiind, prin forța lucrurilor (mai bine-zis, printr-o vinovată consecvență), reținută față de reprezentanții nenorocoși al celui de-al "doilea val". De la asemenea premise pornește ampla "antologie comentată" a lui Constantin Abăluță, intitulată Poezia română după proletcultism. El însuși unul din poeții importanți ce au suferit nedreapta discriminare și totodată un temeinic cunoscător al poeziei românești, ca și al celei universale, pe care a abordat-o și în calitate de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
lirice întrunite poartă, de cele mai multe ori, o discretă amprentă a lui Abăluță însuși. Par a se afla, dacă nu în niște pagini apocrife ale producției sale personale, măcar în vecinătatea irecuzabilă a acestora. Constantin Abăluță - Poezia română după proletcultism, (Antologie comentată), Ed. Ex Ponto, Constanța, 2000, 2 volume, 554+642 pag., preț neprecizat.
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Simona Tache Bună ziua și bine v-am regăsit la rubrica responsabilă cu revista presei. Cea mai citită, mai comentată și mai de răsunet știre a săptămânii trecute a fost cea cu... cea despre... dar mai bine nu vă spun, pentru că nu cred că sunteți încă pregătiți să aflați. Să ne ocupăm, deocamdată, de altele, mai puțin citite și comentate
Cuvântul care se autosatisface în toaletă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19834_a_21159]
-
comentată și mai de răsunet știre a săptămânii trecute a fost cea cu... cea despre... dar mai bine nu vă spun, pentru că nu cred că sunteți încă pregătiți să aflați. Să ne ocupăm, deocamdată, de altele, mai puțin citite și comentate: • Romanialibera.ro de marți trece în revistă cele mai amuzante reclamații primite în ultimii ani de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor: „O doamnă a reclamat că flacăra cuptorului este prea puternică și-i arde permanent mâncarea, iar un alt petent
Cuvântul care se autosatisface în toaletă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19834_a_21159]
-
Gandi în stagiunea 1996-1997 a fost inaugurată Sala Studio a teatrului. În 17 mai 1998 a avut loc premiera spectacolului cu drama istorică „Lorenzaccio” de Alfred de Musset, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză. Controversata și mult comentata montare a fost distinsă cu o serie de premii. Spectacolul de gală al Festivalului Jubiliar - 50 de ani va fi varianta scenică a dramei „Hamlet” de W. Shakespeare, în viziunea și montarea lui Victor Ioan Frunză.
Agenda2003-18-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280977_a_282306]
-
în mână cele 792 de pagini. Există atâtea variante stilistice, demne de a fi analizate de specialiști, în a aprecia contribuția acad. Eugen Simion la dezvoltarea actului critic, încât se impune de la sine să cunoști nu numai aspectul biografiei celui comentat, cât și opera acestuia la care se fac referințe ori marginalii critice. După modul de alcătuire a c.v-ului modern, obligatoriu pentru departamentul de resurse umane, criticul pornește cu teorii și analize din contemporaneitate către înapoi, în timp, ca să
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
această încercare (adaug: reușită fără rest) e ultimul poem din carte, care începe cu o insolitare de toată isprava: „nu există emoții/ pentru ce simt acum/ parcă ducem împreună/ copilul beat la școală” (p. 27). De aceea, foarte greu de comentat (chiar și în regim impresionist) Vino cu mine știu exact unde mergem a întrunit doar consensul tacit al criticii revuistice de la noi. Neobișnuită, poezia de aici este tocmai pentru că se apropie de definiția (aș zice: cea mai tipică și cea
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
de-al doilea capitol al acestei ediții de studii și texte este dedicat aspectelor laice ale activității Școlii Ardelene, de la cea istoriografică și până la dimensiunea ocultă aflată, uneori, în spatele inițiativelor politice și culturale ale iluminismului ardelean. Dacă unele dintre textele comentate aici sunt cunoscute publicului larg - mă refer la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și la Temeiurile gramaticii românești, de Ioan Budai- Deleanu -, felul în care sunt ele valorificate în perspectiva istoriei culturale românești este cu totul
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
în activitatea sa publicistică și de editor. A scris nenumărate studii și articole în reviste de specialitate, a editat și a îngrijit cărți unice în peisajul literaturii creștine, peste o sută, între care amintim câteva titluri de referință: „Tatăl Nostru comentat și explicat pentru copii”, „Roma veche”, „Puterea rugăciunii”, „Puterea celor 40 de liturghii și parastase” (Învățăturile părintelui Cleopa), „Viața Sfântului Nicolae”, „Pustnicul din Carnel”, „Drumul crucii” (carte tipărită în limba italiană, în câteva mii de exemplare, pe care a difuzat
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
amicii nu știu de ce nu vin demonstrativ la prelegerile mele”. Însă presa timpului manifesta un interes extraordinar pentru vizita lui Marinetti, la Moscova campionul comentariilor fiind ziarul „Nov’” („Noutatea”) care, zi de zi, publica interviuri, articole, comentarii, portrete și compendii comentate ale lecțiilor fondatorului futurismului. Concomitent, trebuie remarcat că, în mare, mass-media trecea sub tăcere unele din postulatele și îndemnurile lui Marinetti, cum ar fi cele referitoare la distrugerea muzeelor și a bibliotecilor, apologia războiului ca ceva necesar, benefic pentru omenire
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
unei întreceri divizionare, veche de șapte decenii, a apărut în orașul de pe Bega În fiecare luni de după etapă, împătimiții fotbalului se strâng „la porumbei“, în Piața Operei, acolo unde campionatul nostru cel de toate zilele este disecat fază cu fază, comentat, întors pe toate fețele. Și asta nu de azi, de ieri, ci de exact 70 de ani. Adică de atunci când primarul orașului, doctorul Cornel Lazăr, avea inițiativa campionatului național divizionar. Suporteri alb-violeți, suporteri alb-vișinii, suporteri alb-negri. Cromatica microbistului timișorean care
Agenda2003-10-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280781_a_282110]