162 matches
-
premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și sora mai mare a compozitorului Florin Comișel. Irina Dragnea, fiica Emilei Comișel, a ales tot o carieră muzicală și a colaborat alături de mama sa. La vârsta de 95 de ani a suferit un accident cerebral în urma căruia nu a reușit să se recupereze.
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și sora mai mare a compozitorului Florin Comișel. Irina Dragnea, fiica Emilei Comișel, a ales tot o carieră muzicală și a colaborat alături de mama sa. La vârsta de 95 de ani a suferit un accident cerebral în urma căruia nu a reușit să se recupereze.
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
evidențiindu-și calitățile de bun acompaniator, posedând (după expresia lui Ionel Budișteanu) „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul înființat ansamblu „Rapsodia Română”.. În perioada 1970-1975 colaborează
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Conservatorul din București, fiind o studentă eminentă, însă a trebuit să renunțe la planul de a deveni soprană, după o operație de amigdalită care i-a schimbat vocea. În al patrulea an de studii a fost marcată de profesorii Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care i-au îndreptat pașii spre muzica populară. De la ei a învățat să privească „"folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta"”. A debutat în radio. În calitate de realizatoare de
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor) - conducător științific Lazăr Octavian Cosma. De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții. Prin
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții. Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistului i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”.
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
toate orașele importante. A colaborat și a fost cunoscut și recunoscut ca valoare instrumentală de toți marii interpreți ai perioadei în care a trăit, începând cu Maria Tănase, Fănică Luca, Ioana Radu și terminând cu Ionel Budișteanu, Iliuță Rudăreanu, Florin Comișel, Dumitru Fărcaș, Gheorghe Zamfir, Paraschiv Oprea etc. Studia zilnic 7-8 ore la clarinet, instrument care l-a făcut celebru și la care avea un „ton” (sunet emis) deosebit de clar și frumos și care nu a mai putut fi imitat de
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
orchestrație). Între 1955 și 1960 urmează și absolvește cursurile Conservatorului din București, unde îi are ca profesori pe Victor Giuleanu (teoria muzicii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbé (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Adriana Sachelarie și Radu Negreanu (istoria muzicii), Emilia Comișel și Tiberiu Alexandru (folclor). Lucrează concomitent ca pianist-corepetitor la ansamblul artistic al CFR-Giulești, apoi ca asistent-corepetitor la Facultatea și Școala de Coregrafie din București și șef-corepetitor al orchestrei de muzică populară „Barbu-Lăutarul”, apoi lector șef-adj. al formațiilor Filarmonicii din București
Ștefan Mangoianu () [Corola-website/Science/334917_a_336246]
-
Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
din Timișoara. I-au marcat existența și profilul artistic și pedagogic profesorii de la Timișoara și București între care pot fi amintiți :Ella Phillipp, Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Sofia Cosma, Theodor Bălan, Dagobert Bucholz, Miriam Marbé, George Bălan, Dumitru Bughici, Emilia Comișel, Miron Șoarec și Ion Românu. Profesoară de pian la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara (1965-1971 și 1977-1990); Asistent univ. la Institutul Pedagogic al Universității de Vest din Timișoara (1971-1977); Conferențiar univ. (1990-1995); Profesor univ. (din 1995) la Facultatea
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
pe Nistru, ca grănicer. Pe 4 februarie 1941, fiind concentrat la București, este adus de un superior la Institutul de Folclor, la profesorul Constantin Brăiloiu. A înregistrat pe cilindri de fonograf 64 de piese, majoritatea „bătrâne”, mai întâi cu Emilia Comișel și Ilarion Cocișiu, apoi, a doua zi, chiar cu Brăiloiu. Neavând cimpoiul la îndemână, cântă doar din fluier, din caval și vocal. Predomină repertoriul instrumental de joc alături de care, printre alte piese vocale, apar și baladele: „Corbea”, „Căpitan Gheorghiță” și
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
bun spectacol din creația românească a revenit producției Enesciana a Teatrului Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” din Constanța, regia și coregrafia Horațiu Cherecheș. La aceeași categorie a fost nominalizat și spectacolul Fata babei și fata moșului, de Florin Comișel, în regia lui Iulian Ioan Sandu, de la Opera Națională Română Cluj-Napoca. Câștigătorul la categoria Cel mai bun dirijor a fost desemnat József Horváth. Baritonul Florin Estefan, Directorul Operei Naționale Române Cluj-Napoca este învingătorul la secțiunea Cel mai bun solist liric
Gala Operelor Naționale între aplauze furtunoase și regrete by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105898_a_107190]