KorAP: Find »[drukola/base=comis & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...22 >

541 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620

Apartamentul are propriul patio și o piscină mică și ovală. Mobilierul este confortabil, chiar luxos, În special patul faraonic. Camerele sînt impersonale Într-o manieră neplăcută: aerul tremură de strălucirea „de după“ a unor Întîlniri fugitive și a unor petreceri improvizate; comiși voiajori, participanți la conferințe și tineri În luna de miere au făcut aici lucruri de nepovestit, lăsînd În urma lor o substanță psihică pe cît de umană, pe atît de demnă de iertare. Nici un fel de curățenie nu o poate Înlătura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627

om! Cu răniții În spinare! Asta, Într-adevăr, faptă de rușine și de scris În toate hronicele Europei! Nu, vornice Isaia? Nu, cinstiți boieri? Asupra Sălii Sfatului se lăsă din nou liniștea. Vocea tunătoare a voievodului nu prevedea nimic bun. Comisul Toader, alb, Înalt, cu mustăți albe lăsate oală, Îndrăzni, totuși, să răspundă. - Să-mi fie cu iertare, doamne... Am luptat alături de tatăl Măriei Tale la Crasna... - Știu, comise, Îl Întrerupse Ștefan. Ați luptat bine și Domnia Ta, și călăreții Domniei Tale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
erai lângă Bogdan Vodă, și Bogdan Vodă Îți spunea „Privește și nu uita: singura diplomație care rămâne după ce s-au terminat toate ploconelile diplomaticești... Apărarea de năvala străină. Căci nu cinstea, ci frica de sabie ține dușmanul afară din hotare”. Comisul făcu o pauză, neștiind cum să spună mai departe. - Spune, comise, murmură Ștefan, mai potolit, privindu-l gânditor. Lumina crescu În Sala Sfatului cu o tresărire. Comisul reluă, opintindu-se. - Io cred că Bogdan Vodă avea dreptate. Un foșnet se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
străină. Căci nu cinstea, ci frica de sabie ține dușmanul afară din hotare”. Comisul făcu o pauză, neștiind cum să spună mai departe. - Spune, comise, murmură Ștefan, mai potolit, privindu-l gânditor. Lumina crescu În Sala Sfatului cu o tresărire. Comisul reluă, opintindu-se. - Io cred că Bogdan Vodă avea dreptate. Un foșnet se auzi Între boieri, dar nimeni nu rosti nici un cuvânt. - Păi, ne arătă limpede căpitanul Oană cum ne putem ridica din aste noroaie de vremuri. Am vorbit cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Sucevei cel puțin trei zile. - Nu mă umili, Măria Ta... Îngenunche Toader. Io-ți zisăi de legea sabiei, iar Măria Ta mă pune paharnic... - Vezi să se veselească bine deseară, continuă Ștefan netulburat. Înaintea zorilor, Îți ridici călăreții de Neamț... Comisul Toader ridică privirile cu un Început de nădejde. - Opt sute de călăreți, Măria Ta, cu caii Înșeuați și cu arcurile pregătite! - Treci În Polonia, Întorci satele și conacele cu susul În jos, mi-l găsești pe Petru Aron. Nu intri În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
celui de vasalitate semnat de Petru Aron, și numai dacă numitul trădător nu se va apropia de hotarele țării mai mult de ținutul Colomeii. Orice pas mai aproape va fi socotit drept un act de război din partea Poloniei. Sosise și comisul Toader cu călăreții lui, fără a fi găsit urma ucigașului luat sub aripa craiului și ascuns În castelele panilor polonezi. Sosise și căpitanul Petru Ilaș, din inima Alpilor, cu cei treizeci de călăreți ai lui și cu stegarul Simion rănit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
la sfat. Nu se vindecase Încă rana provocată de o ghiulea care Îl lovise, cu un an În urmă, În fața cetății Chilia. Se aflau acolo boier Vlaicu, unchiul voievodului, vornicul Goian, logofătul Toma Cânde, spătarul Albu, Isaia, vornic de Brănești, comisul Toader, comisul Bourean, vistiernicul Iuga, postelnicul Crasnici și alți boieri ridicați de Ștefan În cei șase ani de domnie. Voievodul era acum mai stăpânit și mai Îngândurat. Cum Îi era obiceiul, sărea din scaun imediat ce afla o veste ce trebuia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Nu se vindecase Încă rana provocată de o ghiulea care Îl lovise, cu un an În urmă, În fața cetății Chilia. Se aflau acolo boier Vlaicu, unchiul voievodului, vornicul Goian, logofătul Toma Cânde, spătarul Albu, Isaia, vornic de Brănești, comisul Toader, comisul Bourean, vistiernicul Iuga, postelnicul Crasnici și alți boieri ridicați de Ștefan În cei șase ani de domnie. Voievodul era acum mai stăpânit și mai Îngândurat. Cum Îi era obiceiul, sărea din scaun imediat ce afla o veste ce trebuia Întâi rumegată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
vreunul dintre moldoveni. Apoi, generalul Banfi, șeful de stat major al armatei ungare, a Încercat să organizeze un sistem defensiv. Dar cavaleria nici n-a apucat să intre În formație de luptă. Corpurile de oaste ale pârcălabului Vlaicu și ale comisului Toader s-au prăvălit asupra ungurilor, distrugând totul. Târgul era În flăcări. Matei Corvinul a ieșit dintr-una din case, sub escorta a două sute de lăncieri. Alți cinci sute de lăncieri au luat poziție În spatele carelor lui Jiskra. Din spatele taberei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
acelui gondolier, cu care te-ai lăudat În toată Cetatea Sucevei vreme de două luni! adăugă Ștefan. - Adevărat, recunoscu Oană. Pictează bine. Sunt mândru de el. - Măria Ta, mie Îmi plăcură picturile de pe pereții mănăstirii celei noi, de la Putna, interveni comisul Toader. Dar aud că Măria Ta ar vrea să ridice altă mănăstire, prin locurile Voronețului... - Da, răspunse Ștefan gânditor, mai sunt multe de făcut. Mănăstiri În care să găsim și frumusețea artei, și liniștea sufletului, cetăți mai mari și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Dar nici nu va interveni dacă o altă forță din stepele Asiei ne atacă. Această forță, din câte Îmi dau seama, este una cu care Moldova nu s-a mai confruntat de peste un veac. Hoarda de Aur. - Măria Ta, spuse comisul Toader, călăreții mei au părăsit acum două ceasuri Cetatea Neamțului și se Îndreaptă spre Suceava. Îngăduie să preiau comanda și trimite-mi curieri cu privire la locul de adunare a oastei celei mari. - Du-te, comise Toader! Vei afla până la prânzișor care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
nevoie de Încă două zile. Zorii zilei de 20 august 1469, lunca Răutului, În apropiere de Lipnic Din culmea dealului, hoarda se vedea ca o imensă frământare de oameni. Înaintarea ei fusese Întârziată de luptele de hărțuială desfășurate de călăreții comisului Toader, care căzuseră ca trăsnetul asupra lui Mamak-han, Împingându-l Înapoi, spre valea Răutului. Tătarii avansaseră aproape o zi călare, dar grosul se mișca mai Încet, iar operațiunile de jaf și de prindere a robilor Însemnau mai mult trimiterea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
din ținuturile Bălților și ale Drăgăneștilor. Oastea răzeșilor se apropia dinspre Briceni, pe direcția Mihălășeni-Ocnița-Lipnic. Călărimea domnească ajunsese aproape de lunca Răutului și urcase ușor spre miazănoapte. Călăreții de Vrancea și de Bârlad trecuseră În flancul drept, acoperind Răutul de Jos. Comisul Toader primise poruncă să ocolească Lipnicul și să iasă la vadul Otaci. Deși niciodată Moldova nu Înfruntase o asemenea forță de dincolo de Nistru, călărimile și pedestrimea se mișcau exact În intervalele de timp și În itinerarele stabilite de voievod. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Măria Sa! Douăzeci de arcași la dreapta, la liziera pădurii! Pietro transmise ordinele, așteptând desfășurarea atacului tătar. - Acum! spuse voievodul. Corpul Întâi și al doilea de vânători domnești, sub acoperirea arcașilor, atac pe flancul stâng! Călărimea condusă de stolnicul Petru și comisul Groza, manevră falsă de atac pe centru, cu retragere pe dreapta! Răzeșii, retragere la liziera codrului! Vreau două mii de arcași, pe două rânduri, acolo, pe dealul din stânga! Trâmbițele vestiră noile porunci, iar corpurile de oaste răspunseră. Din dreapta lui Oană se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
alte forțe! - Nu, spuse calm Oană. Doar Apărătorii... Tropotele curierilor trimiși de corpurile de oaste se apropiară de voievod. - Centrul nu mai rezistă, Măria Ta! Spătarul Albu are nevoie de Întăriri! - Cad răzeșii, Măria Ta! Peste două mii zac În sânge! - Comisul Groza e Încercuit de cinci mii de nohai conduși de Mamak baatur! Cere Întăriri! Voievodul Înclină capul și strânse frâul calului până când Oană văzu cum mâna dreaptă i se albește de efort. - Retrageți răzeșii din luptă... murmură Ștefan, apoi adăugă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
apropierea Chiliei, și În cele din sud-vest, În zona Buzăului. Unități de cavalerie ale lui Laiotă Basarab au fost trimise În recunoaștere la Oituz, dar s-au retras din fața baricadelor controlate de arcașii noștri, spuse curierul trimis În zori de comisul Toader. Voievodul urmărea pe hartă avansarea avangărzilor imperiale. În față se aflau, ca de obicei, trupele de elită ale achingiilor și beșliilor, călăreți sălbatici, aruncați la atac pentru a jefui teritoriile cu urmeau a fi invadate și, mai ales, pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
care așteaptă ordinul de atac În ținuturile Ialomiței. În spatele lor s-au grupat deja regimentele de ieniceri. Patruzeci de mii. - Știm un număr total? - Până acum, o sută douăzeci de mii. Dar continuă să vină Întăriri din sudul Dunării. -Călăreții comisului Toader și ai pârcălabului Vlaicu să Înceapă luptele de hărțuială. Să plaseze arcași pe toate traseele de invazie. Orice grup mai mic de cinci sute de oșteni să fie eliminat. Să nu angajeze lupte directe de amploare. Atac și retragere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
poruncile. -Comisul Groza să plece la pasul Oituz, continuă voievodul, și să atace din păduri contingentul lui Laiotă. Să dea impresia că avem forțe masive În trecători. Să dirijăm invazia doar spre sud, de unde drumul spre Vaslui e mai lung. Comisul se Înclină și ieși. În câteva minute, două mii de călăreți porniră spre trecătoarea Oituzului. Voievodul ieși din cort, privind frământarea taberei sub ninsoarea fără sfârșit. Atât cavaleria cât și pedestrimile continuau exercițiile de luptă. În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
făcute sul. - Mesaje venite pe calea săgeții, de la miazăzi și de la Răsărit! spuse oșteanul. Oană Îl citi repede și se Întunecă. - Vești proaste? Întrebă Alexandru. - La prima mă așteptam. Dinspre sud au intrat În Moldova peste zece mii de spahii. Călăreții comisului Toader dau lupte de hărțuială. A doua, Însă, este ciudată. O sută de Cuceritori au pornit de la Istanbul spre Răsărit, pe Drumul Mătăsii, cu ordin de a ucide un tânăr călător care se apropie dinspre China. Călătorul are 21 de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
reperate, aproape de ei, chiar În drumul lor, la Vaslui. - Sunteți siguri că le-am dat informațiile care trebuie? Întrebă voievodul, după Întoarcerea În tabără. Boierii și căpeteniile se adunaseră la ultimul sfat domnesc Înaintea marii Încleștări. - Da, măria ta, răspunse comisul Toader. I-am lăsat să ne urmărească până aproape de pod și am făcut semn vânătorilor să iasă pe culmea din dreapta. - Deci, reluă Ștefan, strategia lui Soliman se va baza, mâine, pe un atac masiv asupra pădurilor din dreapta apei Bârladului. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
de peste zece mii de ieniceri. Dar, deodată, ceva se Întâmplă. Din spatele liniilor turcești se auzi un vuiet care se transformă Într-o serie de bubuituri. - Artileria... spuse Ștefan. Au reușit să stabilizeze tunurile. Dar nu știu unde să tragă. - Răspundem cu artileria? Întrebă comisul Groza care se afla, cu ultimele rezerve de două mii de călăreți, În preajma domnitorului. - Nu! spuse Ștefan. Îi lăsăm să bâjbâie. Tirul lor merge pe linia de atac a spahiilor, adică În mlaștinile de la Trei Ape, unde nu e nimeni. Semnalele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
cuvântul. Oștile proaspete ale Moldovei reușiseră să impună ritmul și strategia luptei vreme de peste două ceasuri. Dar puterea Semilunei creștea. Pierderile nu-i afectau cu nimic capacitatea de luptă. Cinci mii sau zece mii de oameni mai puțin nu Însemnau nimic. - Comisul Toader, retragere din centru pe flancul stâng și reluarea atacului la pod! porunci voievodul. Conform semnalelor, la pod se dădeau luptele cele mai grele. Atacul spahiilor fusese respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
grele. Atacul spahiilor fusese respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii treceau Bârladul prin apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
de oameni, apărare În triunghi cu arcași pe colțuri! Moț! Cincizeci de scuturi În jurul măriei sale! Și deodată totul deveni real. Toate temerile căpitanului Oană deveniră un coșmar care chiar avea loc. Valul Cuceritorilor intră prin spatele dispozitivului moldovean, răsturnă călăreții comisului Groza și trecu la Încercuirea voievodului. Prin perdelele de ceață, Oană socoti că era un atac bazat pe informații clare despre locul În care se afla Ștefan, executat cu un corp de elită de aproximativ două mii de oameni. Pe mantiile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
voievodului! Mențineți pozițiile! - Doamne, ajută-ne Doamne, dacă ne vezi pe ceața asta... șopti spătarul, blocând o lovitură de iatagan și tăind rapid, orizontal, pieptul unui spahiu. Călăreții din jurul lui simțiseră, Însă, că se Întâmpla ceva grav. Din flancul drept, comisul Toader trimise curieri spre voievod. Flancul stâng ceda. Din cinci mii de călăreți, comisul mai rămăsese cu jumătate. Iar presiunea otomană continua să crească. Dar comisul Toader Înțelesese că ceva mult mai grav se petrece În spate. Nici un semnal nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]