491 matches
-
și acesta este cel de-al doilea element , după Carol cel Mare, suveranul reușește din ce în ce mai puțin să stăpînească ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene. Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene. Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al X-lea au loc regrupări de *comitate, în favoarea prinților locali care-și iau adesea titlul de *marchiz (în principiu, cel care apără o marcă la granițe) sau de duce. La sud, comiții de Toulouse devin marchizi de Gothia, iar comiții de Poitiers, duci de Aquitania. La est se formează un ducat de Burgundia, pe care rîul Saône îl separă de regatul cu același nume. Dar viitorul Franciei occidentale se joacă la nord de Loara în contextul visicitudinilor luptei contra bretonilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nord de Loara în contextul visicitudinilor luptei contra bretonilor al căror șef, Alain, își ia în 912 titlul efemer dar semnificativ de "rege al bretonilor" și mai ales contra normanzilor. Se afirmă atunci două mari principate: la nord, cel al comiților de Flandra; la vest cel al roberțienilor, descinzînd din Robert cel Puternic, care îi învinsese pe normanzi la Brissarthe, în apropiere de Angers, în 866. Între acestea două se creează în 911 un principat original: prin tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, regele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regele capețian. Primii capețieni Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea. Cînd Hugo Capet devine rege al Franței în 987, procesul de acaparare a puterii publice de către prinți se întoarce acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod direct decît comitatele de Paris, de Senlis, de Dreux și de Orléans. Astfel cantonați în Île-de-France și în Orléans, primii capețieni nu sînt decît prinți teritoriali ca și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod direct decît comitatele de Paris, de Senlis, de Dreux și de Orléans. Astfel cantonați în Île-de-France și în Orléans, primii capețieni nu sînt decît prinți teritoriali ca și ceilalți și adesea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cuceritorul", duce de Normandia (1035-1087), care în 1066 a realizat cucerirea Angliei. Dar Capețienii erau regi: regi încoronați care, prin natură, aparțineau în egală măsură lumii ecleziastice și lumii laice și trăgeau foloase pe baza acestei poziții unice și de la comiți, și de la episcopi. Ei au mai avut și norocul de a avea cîte un moștenitor de parte bărbătească, asociat la putere din timpul vieții tatălui său, putînd evita astfel, pe durata unor domnii îndelungi, orice problemă de succesiune. În sfîrșit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor într-un număr de 50 de mari incursiuni, făcute între anii 1067 și 1210, „fără a pune la socoteală nenumăratele razii mici în intervale”, în timp ce ungurii izbutiseră să înfrângă pe români și pecenegi și să ocupe Transilvania. În 1210, comitele Ioachim din Sibiu avea deja o armată alcătuită din români, secui, sași și pecenegi, cu care pătrunde prin pasul de la Turnu-Roșu în Oltenia, unde învinge trei hănișori cumani. Pe doi îi ucide în lupte, iar pe al treilea, cu numele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să-și extindă dominația și asupra versantelor de sud și est ale Carpaților. În anul 1233, Bela intrase în stăpânirea ținutului întreg din Țara Loviștei, regiune de vânătoare de pe apa Lotrului din colțul nord-estic al Olteniei, pe care-l dăruia comitelui ungar Corlard (confirmat și în anii 1265 și 1311, după invazia tătară). În anul următor, același principe regent era în măsură să zidească o biserică episcopală pe Milcov, mai mare, pe care să o dăruiască și cu întinse moșii, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sau Kokelburch (Küküllo-var) cetatea Târnavei (și nu Kohalm = Rupea), unde ar fi ucis joi, în 4 aprilie, după Paști, vreo 30.000 de oameni refugiați. De aici, au continuat drumul prin Blaj, devastând totul în cale până la Alba Iulia. Andrei, comitele din Gioagiul de Sus, de pe dreapta Mureșului, s-a împotrivit cu mica sa oaste, dar fără sorți de izbândă, și în 1264, pentru că și-a vărsat „sângele în lupta împotriva tătarilor”, Ștefan (regele tânăr al Ungariei), ducele Transilvaniei, îi acordă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Sf. Gheorghe și, după ce a zdrobit rezistența saxonilor și ucis în luptă pe Fulkun saxonul, comandantul lor, ajunse în Țara Bârsei, în 31 martie 1241. Oastea româno-saxonă, ieșită în întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mare număr de manechine (păpuși), pe care le-au așezat călare pe acești cai de rezervă, lăsați în grija câtorva oșteni, ce trebuiau să iasă din ascunziș în ordine de bătaie, la un semnal și moment anumit. Episcopul sus-numit și comitele Bochi, necunoscând tactica de luptă a inamicului, s-au avântat în șes numai cu garda, fără grosul trupelor, și au dat năvală asupra coloanei de tătari, care se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu garda, fără grosul trupelor, și au dat năvală asupra coloanei de tătari, care se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la fugă din nou, spre locul unde erau pregătiți manechinele. Urmărindu-i, episcopul și comitele Bochi surprinși de apariția din flanc a trupei de manechine, au intrat în panică, au rupt rândurile și împrăștiindu-se pe câmp, au oferit mongolilor o victorie deplină, episcopul izbutind cu greu să scape în cetate. Înspăimântat de aceste peripeții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anului 1324 „pentru a rândui niște treburi ale regatului”. Avea mare nevoie de colaborarea românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova, pentru a înăbuși răscoala sașilor și a înfrunta pe tătari. De aici, trimitea el pe Martin, fiul lui Bugar, comite de Sălaj, în solie la Basarab voievodul transalpin, iar pe Phinta în Moldova „in terram ipsorum Tartarorum”, pentru strajă. Au avut loc, desigur, tatonări și spionări cu răpiri de persoane, din care nu au lipsit chiar și copii de mongoli
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au avut de suferit tot felul de maltratări din partea schismaticilor, tătarilor și păgânilor” (cumani). Probabil că va fi cerut și ajutor bănesc. Papa, însă, nu i-l poate da, dar recomandă, în februarie 1327, lui Toma voievodul Transilvaniei, lui Solomon, comitele de Brașov și lui Basarab voievodul Țării Românești, să protejeze pe călugării dominicani, amintindu-le de isprăvile săvârșite recent în Transilvania, de către „dușmanii Crucii veniți din îndepărtatele meleaguri ale Germaniei și Poloniei și din ținuturile înconjurătoare”. De o închinare a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
generală a românilor de sub suzeranitatea sa și să atragă și pe cei de peste Carpați. Supravegherea și comanda asupra oștirii, care avea să fie alcătuită din români, saxoni și secui „cu puținii unguri” a fost încredințată lui Andrei, fiul lui Cackgu, comite al secuilor, Brașovului, Bistriței și Maramureșului. Ceva neprevăzut, însă, s-a întâmplat în voievodatele românești din Maramureș și Bereg. Știind că este făcută în folosul regatului ungar, Bogdan din Cuhea, în afară de refuzul său de a executa ordinul comitelui regal, suprapus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Cackgu, comite al secuilor, Brașovului, Bistriței și Maramureșului. Ceva neprevăzut, însă, s-a întâmplat în voievodatele românești din Maramureș și Bereg. Știind că este făcută în folosul regatului ungar, Bogdan din Cuhea, în afară de refuzul său de a executa ordinul comitelui regal, suprapus peste voievodatul său de Maramureș, a produs turburări, paralizând mobilizarea românilor, a zădărnicit campania împotriva tătarilor, programată pentru anul 1342. Pentru acest scop, el a cerut concursul voievodului român din Bereg (astăzi în U.R.S.S.), care mai luptase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
unde este semnalată încă una de Miron Costin, ori la Cetatea Crăciuna (din comuna Independența, județul Galați), cunoscută în documente până în secolul al XVIII-lea. În aceste lupte, s-au distins numeroși cnezi și voievozi români din Maramureș, pe care comitele Andrei Lacky îi recomanda regelui ungar, spre a fi răsplătiți. Un Dominic zis Macska și cu Ivanco, fiii lui Ioan, vicevoievodul Transilvaniei, primeau moșia Crasna, din comitatul Trenchin (în Cehoslovacia). Crăciun, voievodul de Bereg, și fiii săi Sărăcin, Nicolai, Valentin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Și care erau pricinile întemeiate de rezolvat la fața locului? Sunt lesne de aflat, dacă urmărim diplomele emise de Ludovic. De la Alba Iulia, unde se afla între 29 august și 4 septembrie, regele era așteptat cu teamă de Andrei Lacky, comitele secuilor, de Brașov și Maramureș, la Bistrița. În ce privește „pricinile întemeiate” de rezolvat, acestea erau în legătură cu fuga românilor și noile tulburări din Maramureș, puse la cale de către Bogdan, fostul voievod, refugiat în Valahia Minoră, de sub suzeranitatea tătară, prin nepotul său Ștefan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Bereg, „ca prin îngrijirea lor destoinică să fie înzestrate cu mulți locuitori și să fie aduse la o stare mai bună niște sate românești, numite Lipche și Zeleumezeu (Herince), aflate în Maramureș”. Ei erau recomandați regelui de magistrul Andrei, comitele secuilor de Bistrița, de Maramureș și de Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile date lor de Coroana ungară. Sprijinindu-se pe oamenii săi de încredere, veniți cu el, și ajutat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
el se afla deja în Muncaci, capitala voievodatului românesc Bereg, unde ajunsese cu greu, după ce la trecerea Carpaților trebui să părăsească 40 de cai ai oamenilor din suita sa. De aici, dădu un nou ordin de mobilizare. Nicolae de Zyrma, comitele de Solnoc, retransmitea, în 8 aprilie, porunca regală în Transilvania. Printre alții, Petru, castelanul de Orăștie trebuia să fie gata de plecare, cu oastea sa de saxoni și români, în timp de două săptămâni împotriva cânilor de tătari. Cronica arhidiaconului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
același timp, el însuși, pentru a stimula zelul de prezentare la oaste, răsplătea pe românii din Banat, Iuga și Bogdan, fiii lui Ștefan, cu cnezatul din Valea Mutnik (din Caransebeș); pe fiii lui Laurențiu, voievodul Transilvaniei, Nicolae și Leucus, noul comite al secuilor cu moșii în comitatul Nitra și, în decembrie 1352, avansa pe Nicolae de Zyrma la dregătoria de comite de Ugocea, alt voievodat românesc. În Maramureș, el aduse ca voievod pe Bogdan, fiul lui Bogdan infidelul, vărul lui Ioan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]