6,689 matches
-
au lenea de-a le trezi din somnul banalității s.n.). Și mai departe: ...tensiunea zmulgerii cuvintelor din anonimatul conversației diurne... (s.n.)” Și încă: “vorbim și scriem prea mult...” Și iar, fericit, fericit de exactitatea flăcării subțiri ce dansează ca deasupra comorilor: “Poezia, oricum, ar trebui să exprime starea de urgență (s.n.), starea de necesitate (s.n.) a limbajului.” Apoi, ca o lespede fină: Grosolănia e totdeauna preferabilă moftului. Și-acum îmi reamintesc, îmi reamintesc. E vorba de “spălarea cuvintelor”. De tentativa, nereușită
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor zmei un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
rotesc deasupra-i ca elicea unei păduri negre. Răspântie Ce departe erai ce departe ți se vedea doar umbra o pată de lumină pe luciul ierbii. Întunericul din tine luminà, el era focul ce ardea în măruntaiele tale ca o comoară îngropată de barbari. Acum nu mai e nimic de spus cineva continuă să te iubească să legene cuvinte să le adoarmă să tămăduiască spaima. O spaimă lentă hipnotică o cămașă de jar ce arde pieptul și umerii. Ce departe erai
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
și șoptește cuvinte ademenitoare ce-mi acoperă inima cu o lespede de piatră. Prin lentila dezordonată a dimineții se zărește Gara și întunericul înaintând pe picioarele lui de miriapod paralitic. Semne particulare Încet, sub pojghița visului în subsolul realului răsar comorile nopții. Trupul de fum doarme alături câinele latră abulic pisica veghează calea dreaptă a unor șoareci de pluș. Prelungi, degetele tale pipăie vertebrele iubitei dar nimic nu e de ajuns spre a reduce la tăcere pulsul febril, halucinanta coborâre în
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
recunoscute după portretul critic realizat de cronicari, cum remarca același Mircea Iorgulescu, sub trei dictatori. Câteva mici-mici bijuterii lirice vreau să le și împărtășesc: "melcul tăcerii înaintează", "îndoiala - un cuvânt de taină", "și iar ai fugit ca un foc de comoară, / flacără iute, nestatornic rug de aramă. / iar ai fugit - ostenit, sub grele cenuși, / te-ascult arzând depărtată mereu", "igrasia galbenă a singurătății", "toate drumurile duc jos / toate tăcerile costă", să-mi număr clipele apuse, / sau să-mi trimit nădejdile pe
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate (o!, vechile desene din cărțile cu aventuri maritime!), bălăcit în golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
zeci de scriitori acum 10 ani și mai bine. Era și Madi acolo. Din puzderia de lume i-am ținut minte, pentru că m-au tulburat cu gesturile lor, pe Țepi, care a purtat peste mări și țări, ca pe o comoară de preț, într-un fel de eprubetă cu apă, o floare firavă pentru soția lui, și pe Madi, care, istovită de boală, mi-a dăruit tot ce se putea dărui într-o călătorie ca a noastră: o gură de apă
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de ani, toate au început fie în 1946 fie în 1948. Ospiciul german Sf. Carol din Transilvania lîngă cimitirul zidit al Templierilor se leagă de patruzecișișase și patruzecișiopt. Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
get rid of this undergrowth and to make uș once more shape-conscious.” Henry Moore Din tot sufletul îți împărtășesc îndreptățită mândrie !!!! Dar oare câți români ni se alătură ?..... Câți mai au puterea și educația înțelegerii adevăratului patriotism? Am uitat ce comoara nesecata o reprezintă în evaluarea noastră națională - cultură trecutului , a prezentului și a utopicului viitor la care mai avem puterea să sperăm !!! Mi - e drag când mai descopăr visători și optimiști incurabili ce se pot lăsa purtați pe aripi de
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
de back-up la singurul hard pe care mai păstrez amintirea acelui zbor. Tomar ki mane acche Maitreyi? Yadi thake, tahale ki kshama karte pâro? Amintirile sunt singurele cu care rămânem și cu care ne alinam spre final... Ești un fericit, comoara a rămas la tine. Numai bine! ia uitee mă, și domnul bucurenci iubește.. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini și mor și-n mine - S-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
sută de ori și de o mie de ori s-a făcut dimineață, iarbă fragedă a crescut între cei patru pereți iarbă fragedă ca sărutul mielului făgăduit morții. între cei patru pereți se aud talazurile mării clinchet de monezi din comori uitate în adâncuri. să adorm. să mă trezesc. mult mai departe mult mai târziu. între cei patru pereți fericirea e o herghelie de căluți de mare. mare curaj ai avut. II ai ajuns dar încă nu ai venit. până atunci
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
un medium al soarelui, care vorbește prin intermediul său oamenilor, și dovedește o capacitate comprehensivă supraumană, de ființă seculară: "rostul acesta eu l-am pătruns de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică cu "Duhul" și cu "singura comoară" (Duh). De undeva reiese că este foarte tânăr ori așa se crede și are teamă de moarte. În altă parte el este, însă, mort: "Eu, care eram mort..." (Despre cal și altele) Mai multe titluri poartă numele semnatarului, autoprezentat cu
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea tăcere. V. În golul de pământ O comoară de om mi-ești în noaptea asta liniștită scumpă la vorbă cu-atât mai mult în patul dublu, bun de catafalc și-n golul de pe pământ cu-atât mai bine, din ce în ce mai mult. VII. Pe ascuns în anii tinereții, eu mort
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
râmînea mut/ nu-și mai putea desprinde privirea/ îi cădea fața. Albert urmărea amuzat spectacolul. Cred că mă-njură-n gând toți ăștia, mă văd cu tine și au impresia că sunt fericitul care s-a pricopsit cu o asemenea comoară, cum dracu' a pus plătuga asta laba pe asemenea bucățică, precis spun ei în gând, a observat Albert cu voce egală, placid. Ana-Cristina l-a apucat de braț, luase fraza lui ca pe un compliment reușit și a răspuns oarecum
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
de nimeni? Ceea ce se întâmplă aici e că opere care, la prima vedere, se prezentau drept devastatoare în duritatea lor gravă, nici măcar nu-și iau subiectul în serios. Ele devin automat un fel de cărți de vacanță: ce mi-e comoara din insulă, ce mi-e o porție de chetamină. Luni oricum trebuie să merg la serviciu. Aceste producții, altfel de real succes, "reușesc" tocmai acolo unde eșuează: la capătul romanului sau al filmului, toată experiența drogului nici măcar n-a existat
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
instala Ťmaestrulť, jur împrejur, în sfeșnice mari, ardeau lumini de ceară. Când un tânăr poet își recita versurile, Macedonski, de-i plăceau - și în generozitatea lui îi plăceau întotdeauna -, lua dintr-un bol plin de pietre colorate, imitând naiv o comoară de pietre scumpe, una sau două pietre și le dădea discipolului, decretând ca un calif sau un emir din O mie și una de nopți: Ține acest topaz, păstrează acest rubin, ia acest smaragd sau îți dau acest briliant, în
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
și cât iubirea auri-va omul.” (Mă veșnicesc prin iubire). În altă poezie de dragoste (pag 72, din capitolul „Ce iubire e asta”), poeta merge și mai departe și spune că iubirea este dăruire totală, este împletirea celor mai frumoase comori ascunse din inimă, i se aduc ofrande florale, îi sunt închinate orele nopților târzii, parfumul grădinilor înflorite, murmurul străzilor. // În adâncul ochilor tăi,/doar în vis m-am pierdut ca o pasăre/în zbor deasupra nemărginirii./ Ce iubire e asta
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE !, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2070 din 31 august 2016. „N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași ca peste Prut”. (Alexandru Mateevici) Pentru orice neam limba este cea mai mare comoară, este fondul de aur al spiritualitatii unui neam, pe care trebuie să-l păstreze cu sfințenie pentru a nu pieri. Se spune pe bună dreptate că un popor există atâta timp cât își vorbește limba. Popoarele care și-au pierdut graiul au
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
deznaționalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ș.a. încetul cu încetul dispar. Citește mai mult „N-avem două limbi și două literaturi,ci numai una, aceeași ca peste Prut”.(Alexandru Mateevici)Pentru orice neam limba este cea mai mare comoară, este fondul de aur al spiritualitatii unui neam, pe care trebuie să-l păstreze cu sfințenie pentru a nu pieri. Se spune pe bună dreptate că un popor există atâta timp cât își vorbește limba. Popoarele care și-au pierdut graiul au
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
cu sete. Domnița Neaga, artizană a gândurilor cioplite în versuri cu candoare și decență, ținând candela aprinsă, se roagă pentru păstrarea purității spirituale, gingășie, delicatețe, iubire castă și pentru a se ține departe de vulgaritatea multor poezii actuale, dorințe, adevărate comori adunate ca-ntr-o livadă de caiși înfloriți. “E castă vremea care trece/ Pe rana ochilor închiși,/ Dar, Doamne, nu lasă pe nimeni/ Să-mi ia livada de caiși” (Livada de caiși). Poeziile sale, încărcate de candoare și delicatețe, adevărate
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
clipele mai grele, Tu mă iubești,chiar și atunci,când Îți greșesc, Ajută Doamne,neputinței mele! Eu Te ridic,de câte ori tu cazi Ne spune Domnul Slavă,cu iubire, Și început bun ,vrea să punem chiar de azi, Să viețuim,strângând comori,spre mântuire! În tot ce fac,alături să îmi stai, Tu Domnul și Stăpânul vieții mele, Potrivnicului,Tu,să nu mă dai, Căci am trăit prins,de păcate grele. Tu ,Domnul ești și-apărătorul meu, Eu fără Tine sunt,un
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
spre înviere! Să vrem să fim mai buni,mai iertători, Nu doar acum,ci viața noastră toată! Cu bucurie să iertăm pe toți,ce ne greșesc de multe ori, Vom fi săraci pe-acest pământ,da-n cer vom aduna comori, Căci doar așa,iertănd,și nouă ni se iartă! Iar noul an,în care vom intra, Eu vi-l doresc,cu spor duhovnicesc și luminos, Iar Bunul Dumnezeu din ceruri să vă dea, Tot ce vă este de folos,cu
LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380758_a_382087]
-
VIAȚĂ! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Care-i marea alinare, Și la boli și la durere? Este rugăciunea tare; Ea aduce mângâiere! Ce-i în viață fericirea? Nu averea,nu comori! E să-ți afli mântuirea, Înainte ca să mori! Care-i marea suferință, Drumul către iad și chin? Să te lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin! Care-i bogăția mare? Nu-i palatu-n care stai! E iubire,e
ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380754_a_382083]
-
crescut pătimaș,iar in minte, De ruga nespusă,deși-aș fi putut, S-o simt,s-o trăiesc,sau s-o spun în cuvinte! M-acuză,de lipsa de lacrimi și plâns, De cuget trufaș,de lipsa iubirii, De false comori,ce în viață am strâns, Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd, Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă, Pe frați ce se zbat,prinși de-al lumii prăpăd, Uitând
SUFLET ACUZAT! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380770_a_382099]
-
în surpare; alături stau prăpăstii fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer ascuns cândva în suflet drept comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră, un trist cuvânt pe care nu l-am spus, un boț de lut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]