594 matches
-
Don Quijote, Păcală și acarul Păun sau, dând noi interpretări unor vechi atitudini umane, modestia, recunoștința, invidia, oportunismul, înțelepciunea etc. Fabulele, voit „inofensive”, se înseriază de la „testamentul lui Esop” la aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic, conservatorismului, complexului de inferioritate, mândriei, invidiei, prieteniei ș.a. Mai toate au drept „epilog” o inversare de optică: „Gâze, lucruri, animale, / Câte-am prins în Fabule, / Nu știu dacă fac parale / Asprele-mi vocabule. Însă eu vă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
manuscris. În prim-planul amintirilor se află mahalaua copilăriei, ale cărei repere sunt mai bine conturate decât protagonistul și asigură un minimum de unitate, în pofida amestecului întâmplător de descrieri și relatări. Cu o curiozitate uimită, dublată când de duioșie, nostalgie, compătimire, când de umor, (auto)ironie, (auto) persiflare, este urmărit comportamentul unor oameni conduși de instincte, de credințe și obiceiuri primitive, viețuind în locuințe rudimentare, dărăpănate, într-un mediu invadat de gunoaie, bântuite de paludism, miasme și spaime biologice. Atins parcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
darurilor în timp ce se cântă Pre tine te lăudăm! Sau la sunetul a zeci de clopote, ce bat deodată în noaptea învierii. în sfârșit, sublimul patetic. Patosul, zice Tratatul antic, nu e totdeauna unit cu sublimul, fiindcă sunt pasiuni, cum e compătimirea sau durerea, care nu sunt sublime; dar când patosul se unește cu sublimul „ca sub viforul unei furii divine, dă cuvântării o însuflețire profetică” (Pag. 34). Peste orice clasificări însă, sublimul, nedeterminat de esteticieni în natura lui intimă, e determinat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unor personaje, unele îndrăgite, altele detestate de aceștia. Caracterul nuanțat și emoțional al exprimării celui care povestește, participarea directă și afectivă la conținutul povestirii trezesc un registru larg de trăiri emotive „răscolitoare” în sufletul copiilor, de la cele de iubire, de compătimire sau de bucurie, până la cele de indignare și durere, fapt care explică valoarea educativă deosebită a acestei metode. Fericitul Augustin evocă sentimentul de iubire a celui care educă, a profesorului de religie, față de elevii săi, subliniind finalitatea orei de religie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nici primitor, ci de o dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că tocmai amânarea asta se confundă cu supliciul suprem, rozându-ne pe dinăuntru. Vezi tu, compasiunea sporește resentimentul; nu cred să existe cineva ce-și dorește realmente compătimire, deși cu toții căutăm iubire. Compasiunea-i doar un fel de monedă calpă a iubirii. Oferindu-i omului aflat în nevoie un substitut, îi reamintești acut de ceea ce fie nu-i poți oferi, fie îi refuzi. Asta-i zgândăre inutil rana
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi el, mila ce o resimt mă ocolește, nu mă vizează deloc. Privind anticipativ la viziunea morții viitoare a respectivului apropiat, eu nu sunt înduioșat de mine drept cel care va suferi trauma în-mormântării unei persoane dragi. Dimpotrivă, întreaga mea compătimire îl vizează doar pe prietenul îndoliat ca și cum aș avea în fața mea o structură sculptată în basorelief, iar drama lui ar ieși cel mai mult în exterioritate, s-ar prelungi cel mai întins spre mine precum o ramură dintr-un arbore
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fără orizont. Simțind compasiune deplină pentru el, eu operez saltul spre inima sa pusă pe rugul captivității sentimentului de înfrângere și îmi doresc smulgerea ei din arderea acestui incendiu pe care inițial îl voi stinge cu fluențele plânsului meu interior. Compătimirea operează, se manifestă aici tot printr-o revărsare afectivă, printr-o maree ce învăluie și scufundă izbăvitor. Și în acest caz, asemănător celui al întâlnirii orbului, eu vreau întru compasiune dez-pătimirea și vindecarea grabnică a prietenului de boala propriul său
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de boală, de sărăcie și de mizeria cea mai mare”. Pe de altă parte, sunt unii dintre oameni, al căror com‑ portament Îl amintește Încă din secolul al IV‑lea și Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin fapte, El a venit să insta‑ ureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apocalipsa 21, 4). Citim În Sfânta Scriptură că suferința umană Îl emoțio‑ nează pe Hristos Cel plin de compasiune, de compătimire. Revelația dumnezeiască Îl prezintă pe Dumnezeu fiind ori‑ când dispus În a ieși din transcendența Sa, pentru a alina și a mângâia pe cel aflat În proximitatea morții. Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care‑I solicită ajutorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
subiec‑ tului suferinței. Puținul pe care Îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Luca 13, 10‑17) este o paradigmă În această privință. Deplina Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc. A fi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care am suferit‑o sau vom suferi‑o noi vreodată. A suferit agonia crucificării. Compasiunea, compătimirea este așadar unul dintre răs‑ punsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă În mod explicit : „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi În slăbiciunile noastre, ci ispitit Întru toate după asemănarea noastră, afară de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a suferi alături de noi. Într‑una din predicile sale, părintele Nicolae Steinhardt susținea că religia creștină nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de sufe‑ rință, ci ne pune la Îndemână miraculosul mijloc de a o Îndura. IV. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor IV.1. Iubirea de Dumnezeu și de oameni Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S‑a reve‑ lat ca iubire absolută, pe om Îl iubim pentru că Dumnezeu l‑a iubit și l‑a prețuit mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostolilor : «Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Meiă (Ioan 13, 35). În care, spune‑mi ? Nu În puterea de a Învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci «dacă veți avea dragoste unii față Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 79 de alțiiă (Ioan 13, 35)”81. Iubind pe aproapele, arătăm că‑L iubim pe Dumnezeu, slujind aproapelui, slujim lui Dumnezeu, așa cum arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul : „Frații mei și frați ai lui Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
har unde a ajuns omenitatea Lui prin unirea ipostatică. Omul poate Înainta la infinit În trăirea comuniunii de dra‑ goste a Sfintei Treimi, făcându‑și proprie tot mai mult această dragoste, și mulțumind totodată Iubirii pentru dragostea Ei. IV.3. Compătimirea pentru aproapele nostru Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune În fapte, de a lucra la rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o mână salvatoare acolo unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 81 După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să‑i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostol Pavel, plin de vervă, În Epistola către Evrei, Îi Îndemna astfel pe creștini, reamintindu‑le episodul avraamic : „Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți creștinii sunt mădulare ale Trupului „tainic al lui Hristos”, Sfântul Apostol Pavel arată că membrele trebuie să Îngrijească deopotrivă unele de altele, și „dacă un mădular suferă, toate Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 85 mădularele suferă Împreună” (I Corinteni 12, 25‑26). Cine‑l trece cu vederea sau Îl disprețuiește pe fratele său, pe sine Însuși se nedreptățește. Cum este posibil ? Ne Învață unul din exegeții de vârf ai Patristicii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se Îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum În viața de aici, Împlineau aceasta cu atâta conștiin‑ ciozitate și devotament, Încât nu mergeau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și practic, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Hristos 109. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de amenitate, de generozitate și de ospitalitate. Toate acestea nu au rămas doar amintiri, ci sunt trans‑ puse și În zilele noastre, În practică, de clericii și bunii Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 95 noștri credincioși. Biserica pune la dispoziția bolnavilor - mai ales a celor ce provin din familii paupere - consultații și tratamente gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să arătăm că Între noi există o legătură de apro‑ piere ca Între prieteni sau de rudenie unii cu alții, ci o legătură ca de la membru (al Trupului lui Hristos)”115. Pro‑ prietățile dragostei adevărate, curate și jertfelnice sunt astfel Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 97 Încât „cel iubit și cel ce iubește nu mai formează două ființe, ci una (...) ei nu sunt numai reuniți, ci una”116. Cel care a devenit prieten ca să primească o binefacere va fi dușman, iar cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]