516 matches
-
în lume, atât din punctul de vedere al atractivității pentru studenți și profesori, cât și din perspectiva activităților de cercetare. Recunoașterea studiilor, formării și angajării de-a lungul Europei. Promovarea cooperării între organizațiile responsabile și autorități în vederea unei mai mari compatibilizări în asigurarea și acreditarea calității programelor educaționale. Promovarea transparenței informației în educație și a oportunităților în vederea creării unui spațiu european liber pentru educație. Promovarea unei dimensiuni europene de învățare și formare. Procentajul studenților și a celor aflați în sistemul de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
the Development of Vonational Training Cedefop) lucrează aproape de programul LEONARDO DA VINCI și de eforturile de a construi Europass-ul de formare (inițial Cardul de Competențe Personale). Acum Centrul funcționează ca un intermediar între conducerea UE și statele membre, contribuind la compatibilizarea politicilor vocaționale și, în consecință, la unitatea europeană. Centrul operează o Rețea de Documentare astfel încât să mențină un flux continuu de informație despre educația vocațională între statele membre. Alături de aceste programe, o altă inițiativă majoră a fost implementată în 2003
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca suport indispensabil promovării propriei politici de dezvoltare și Înfăptuirii suveranității naționale. În același timp, buna funcționare a mecanismelor pieței unice necesită prevenirea distorsiunilor generate de diferențierile majore Între sistemele fiscale ale țărilor membre prin eliminarea discriminărilor și subvențiilor, respectiv compatibilizarea regimurilor de aplicare a impozitelor, fără a se urmări uniformizarea acestora. În consecință, armonizarea fiscală implică un compromis Între suveranitatea fiscală și asigurarea funcționalității pieței unice. În principiu, este admis că armonizarea fiscală poate fi realizată, fie sub incidența funcționării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reciproc asupra organizării și derulării viitoare a activităților echipelor mobile, asupra mijloacelor de lucru și a instrumentelor folosite pentru descurajarea, prevenirea și combaterea fraudelor. De asemenea, se vor identifica metodele și căile comune de lucru, punându-se accent și pe compatibilizarea celor două administrații vamale. EMIL CONSTANTIN Tarife noi în cămine l Studenții vor plăti mai puțin Taxa lunară de cazare pe care o plătesc studenții care locuiesc în căminele universităților timișorene are toate șansele să fie micșorată. În urma acordului încheiat
Agenda2005-49-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284456_a_285785]
-
sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul universitar; c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul economic, administrativ și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capitol, accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni s-au impus rapid la nivel internațional
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
of Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main. Ranson, S. (1998), Inside learning society, Cassell Education, Londra. Sava, S. (2001a), „Compatibilizări terminologice”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termini-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Sava, S. (2001b), „Dimensiuni ale educației adulților”, în S. Sava (coord.), Educația adulților în România - dimensiuni educaționale, culturale și sociale, Editura Mirton
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru perioada 2006-2008 (2005) sunt câteva dintre documentele-cadru ce stipulează în mod unitar ținte strategice similare celor formulate la nivel european, cum ar fi: asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație pentru toți, respectiv asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație și formare profesională, stimularea educației permanente. În plus, participarea României la diversele evaluări internaționale, dar și la elaborarea de statistici și studii comparative (de exemplu, conform indicatorilor și metodologiei Eurostat) au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sporit la educație; calitate ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere; descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ; transformarea educației în resursă de bază a modernizării României; considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung; compatibilizarea europeană, dezvoltarea instituțională a educației permanente”. Analizând comparativ diferitele strategii de politică educațională, documentele în care s-au obiectivat, respectiv planurile și direcțiile de acțiune prin care se concretizau, putem aprecia că, în anii din urmă, acestea au devenit tot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemului de asigurare a calității la nivelul instituțiilor de învățământ. • Legea nr. 346/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 78/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de viziune strategică. • Se poate remarca faptul că, prin participarea României la programele Uniunii Europene, dar și prin preocupările constante pentru deschiderea și dezvoltarea educației adulților în concordanță cu tendințele internaționale în domeniu, țara noastră a făcut pași importanți în vederea compatibilizării cu practicile europene în domeniu, a câștigat în vizibilitate, a încercat să adopte și să implementeze, să se racordeze la tendințele actuale în domeniu. A fost și este un câștig deosebit pentru ameliorarea practicii educaționale pentru adulți, pentru creionarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicării; - subiectul discuției și gradul de familiarizare cu el; - dimensiunea grupului de lucru etc. Aceasta, în fond, multiplică posibilitățile și modalitățile de abordare a cursantului adult de către formator. Acesta din urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se focalizează pe „consumul” concret al programelor de predare-învățare-formare (Jarvis, 2003): - relevanța (identificarea corectă a tuturor elementelor/aspectelor programului ce merită a fi evaluate); - obiectivitatea (acuratețea științifică a culegerii și interpretării datelor); - transparența (justificarea evaluării, accesul la date, verificabilitatea interpretăriloretc.); - compatibilizarea, după caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alocate) și să servească drept punct de plecare (evaluare prealabilă) pentru alt stagiu de formare, în spiritul „învățării de-a lungul întregii vieți”; • o flexibilitate și o contextualizare mult sporite ale evaluării aferente parcurgerii stagiului de formare, ca premise ale compatibilizării ei cu specificul, variabil, la rândul lui, al predării și învățării asumate de la o secvență la alta. Această bine-venită și deosebit de utilă caracteristică este posibilă, dar și reclamată de mult diminuata normativizare și prereglementare procedurală din educația adulților, în comparație cu educația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitol, accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferit, pentru a ameliora o anumită problemă socială. Pe măsură ce problemele sociale cărora era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni s-au impus rapid la nivel internațional
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
of Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main. Ranson, S. (1998), Inside learning society, Cassell Education, Londra. Sava, S. (2001a), „Compatibilizări terminologice”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termini-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Sava, S. (2001b), „Dimensiuni ale educației adulților”, în S. Sava (coord.), Educația adulților în România - dimensiuni educaționale, culturale și sociale, Editura Mirton
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru perioada 2006-2008 (2005) sunt câteva dintre documentele-cadru ce stipulează în mod unitar ținte strategice similare celor formulate la nivel european, cum ar fi: asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație pentru toți, respectiv asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație și formare profesională, stimularea educației permanente. În plus, participarea României la diversele evaluări internaționale, dar și la elaborarea de statistici și studii comparative (de exemplu, conform indicatorilor și metodologiei Eurostat) au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sporit la educație; calitate ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere; descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ; transformarea educației în resursă de bază a modernizării României; considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung; compatibilizarea europeană, dezvoltarea instituțională a educației permanente”. Analizând comparativ diferitele strategii de politică educațională, documentele în care s-au obiectivat, respectiv planurile și direcțiile de acțiune prin care se concretizau, putem aprecia că, în anii din urmă, acestea au devenit tot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemului de asigurare a calității la nivelul instituțiilor de învățământ. • Legea nr. 346/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 78/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de viziune strategică. • Se poate remarca faptul că, prin participarea României la programele Uniunii Europene, dar și prin preocupările constante pentru deschiderea și dezvoltarea educației adulților în concordanță cu tendințele internaționale în domeniu, țara noastră a făcut pași importanți în vederea compatibilizării cu practicile europene în domeniu, a câștigat în vizibilitate, a încercat să adopte și să implementeze, să se racordeze la tendințele actuale în domeniu. A fost și este un câștig deosebit pentru ameliorarea practicii educaționale pentru adulți, pentru creionarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicării; - subiectul discuției și gradul de familiarizare cu el; - dimensiunea grupului de lucru etc. Aceasta, în fond, multiplică posibilitățile și modalitățile de abordare a cursantului adult de către formator. Acesta din urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se focalizează pe „consumul” concret al programelor de predare-învățare-formare (Jarvis, 2003): - relevanța (identificarea corectă a tuturor elementelor/aspectelor programului ce merită a fi evaluate); - obiectivitatea (acuratețea științifică a culegerii și interpretării datelor); - transparența (justificarea evaluării, accesul la date, verificabilitatea interpretăriloretc.); - compatibilizarea, după caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]