8,996 matches
-
unui tip de ma-nagement inovativ, constatăm că scopurile organizațiilor econo-mice românești sunt orientate (încă) doar spre profit. Profituri realizează doar organizațiile dinamice, antreprenoriale sau creative pe termen scurt, care se dezvoltă prin reinvestire; celelalte organizații luptă pentru dezvoltare durabilă și competitivitate. În plus, inconsistența legislativă din ultimii 19 ani a plasat societatea românească pe un loc neonorant și neprofitabil pentru populația aflată încă, în bună măsură, în expectativă. Unul dintre cele mai nesigure, dar potențial profitabile sectoare ale economiei românești este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: Management. Resurse umane (selectiv) • Implicarea umană și competitivitatea în afaceri, Lucio Fabbriciani • Managementul resurselor umane, Ana Stoica-Constantin • Managerii viitorului. Viitorul managerilor, Bernhard Görg • Strategiile resurselor umane, Bernard Gazier LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției UNIVERSITARIA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de efect asupra celor prezenți în seara de premieră într-o instituție ce de la o stagiune la alta își afirmă o personalitate distinctă. Managerul (în accepțiune tradițională directorul) Lucian Sabados gândește și trăiește fenomenul teatral la un ridicat grad de competitivitate. Nu se poate spune altfel despre un ins care se arată interesat să lucreze constant cu regizori de primă mărime, creatori, în măsură să producă eveniment teatral, dar și să profesionalizeze o trupă, menținând-o mereu în priză, sensibilă la
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
mai puțin ca efect al unor prelegeri. Educația fizică, activitățile sportive - procese instructiv - educative practice - oferă un larg câmp de acționare favorabilă pentru educarea inițiativei, independenței și responsabilității, disciplinei colective, integrării în colectivitate, cooperării în vederea atingerii unor țeluri, dârzeniei și competitivității. Obiectivele instructiv - educative proprii educației fizice și sportului: sănătatea, capacitatea de muncă, calitățile motrice (V, Î, R, F), deprinderile motrice, disciplina sunt ele însele achiziții valoroase cu largi posibilități de întrebuințare, reclamate de viață și muncă și (analizate în plan
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
peste un sfert dintre localități erau racordate la rețeaua de gaz. Sub acest aspect, Regiunea Vest se situa pe locul 5 al clasamentului pe regiunilor românești. INFRASTRUCTURĂ O infrastructură de transport dezvoltată reprezintă un factor important în susținerea și îmbunătățirea competitivității economice. În cadrul acesteia un rol prioritar îl are rețeaua rutieră, care asigură legătura între toate localitățile și cu rutele internaționale europene. În perioada 2008-2011 lungimea căilor de transport rutier nu s-a modificat în esență nici în Regiunea Vest și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
azi. În 2011 între cele două regiuni funcționa un punct de trecere a frontierei feroviar, la Lökösháza-Curtici, care derulează un trafic mai însemnat de persoane și mărfuri. Crearea unei infrastructuri pentru deservirea transportului aerian reprezintă un factor semnificativ în vederea îmbunătățirii competitivității economice și a atragerii investitorilor. Din acest punct de vedere, Regiunea Vest are un avantaj clar față de regiunea Dél-Alföld, întrucât are la dispoziție două aeroporturi internaționale (Timișoara, Arad).
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ministrul delegat pentru Buget. Reprezentanții întreprinzătorilor mici și mijlocii susțin majorarea salariului minim la 800 de lei, dar atenționează că din anul 2000 până în prezent creșterile salariale nu au fost corelate cu productivitatea muncii, ducând la adâncirea inflației și scăderea competitivității firmelor.
FMI ar fi fost de acord cu majorarea salariului minim la 800 de lei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80352_a_81677]
-
de muncă pentru tineri, "Youth Employment Initiative". Totodată, România primește 8 miliarde de euro pentru investiții rurale și 168 de milioane pentru sectoarele maritime și piscicole. Conform comunicatului Comisiei Europene, investițiile UE vor ajuta la reducerea șomajului și vor impulsiona competitivitatea și creșterea economică prin susținerea inovațiilor și educației în zonele rurale și urbane. Fondurile Europene Structurale și de Investiții cuprind (ESIF): Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul European Social, Fondul de Coeziune, Fondul European Piscicole și Maritim, Fondul European pentru
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82111_a_83436]
-
Europene, la nivelul programelor operaționale, alocările financiare sunt următoarele: Programul Alocarea financiară pentru perioada 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare 9,41 mld. euro Programul Operațional Regional 6,7 mld. euro Programul Operațional Capital Uman 4,22 mld. euro Programul Operațional Competitivitate 1,33 mld. euro Programul Operațional Capacitate Administrativă 0,55 mld. euro Programul Operațional Asistență Tehnică 0,21 mld. euro Plăți directe în agricultură 10 mld. euro Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 8 mld. euro Programul Operațional Pescuit 0,17
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82111_a_83436]
-
de muncă pentru tineri, "Youth Employment Initiative". Totodată, România primește 8 miliarde de euro pentru investiții rurale și 168 de milioane pentru sectoarele maritime și piscicole. Conform comunicatului Comisiei Europene, investițiile UE vor ajuta la reducerea șomajului și vor impulsiona competitivitatea și creșterea economică prin susținerea inovațiilor și educației în zonele rurale și urbane. Fondurile Europene Structurale și de Investiții cuprind (ESIF): Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul European Social, Fondul de Coeziune, Fondul European Piscicole și Maritim, Fondul European pentru
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82112_a_83437]
-
Europene, la nivelul programelor operaționale, alocările financiare sunt următoarele: Programul Alocarea financiară pentru perioada 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare 9,41 mld. euro Programul Operațional Regional 6,7 mld. euro Programul Operațional Capital Uman 4,22 mld. euro Programul Operațional Competitivitate 1,33 mld. euro Programul Operațional Capacitate Administrativă 0,55 mld. euro Programul Operațional Asistență Tehnică 0,21 mld. euro Plăți directe în agricultură 10 mld. euro Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 8 mld. euro Programul Operațional Pescuit 0,17
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82112_a_83437]
-
practicile reglementative; 5) Freedom House publică Nations in Transition. În acest studiu sunt cuprinse scorurile democratizării, domniei legii, corupției, procesului electoral, sistemului judecătoresc pentru 27 de țări foste socialiste din Europa de Est și Asia Centrală; 6) Forumul Economic Mondial publică Rapoarte de Competitivitate pentru diverse regiuni, Africa, în mod notabil, care includ măsurarea corupției. Cele din urmă sunt bazate pe Studiul privind opinia directorilor care concentrează comunitatea de afaceri, și din care rezultă informații detaliate pe care Banca Mondială le compară acum cu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
rolul de stabilizatori. Măsurile de redresare sunt conforme cu obiectivele Uniunii Europene privind reforma pe termen lung. Economia dispune de importante atuuri pe termen lung. Prin menținerea unei poziții solide În cadrul piețelor de export mondiale, aceasta a demonstrat că deține competitivitatea necesară pentru a se impune În epoca globalizării. Ea dispune de o forță de muncă de Înaltă calificare și de modele sociale care Își demonstrează utilitatea În aceste momente de presiune majoră, prin sprijinirea celor mai vulnerabili dintre noi. Uniunea Europeană
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de costurile de concediere și (re)angajare, pot evita pierderea capitalului uman caracteristic companiei mărind, În același timp, șansele lucrătorilor de a se angaja. Ele trebuie să fie temporare și bine orientate, să nu afecteze participarea pe piața muncii și competitivitatea și să permită accesul la aceste avantaje al IMM-urilor și al lucrătorilor cu contracte pe durată determinată. Crearea de locuri de muncă necesită un mediu adecvat pentru antreprenoriat, inovare și activități independente, precum și o atenție sporită pentru politicile privind
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adecvat pentru antreprenoriat, inovare și activități independente, precum și o atenție sporită pentru politicile privind cererea. În mod asemănător, o cultură practică de anticipare și de gestionare a restructurării Întreprinderilor - cu participarea societăților, lucrătorilor, partenerilor sociali și autorităților publice - poate Îmbunătăți competitivitatea și capacitatea de adaptare și poate garanta evoluția carierelor lucrătorilor, conservând, totodată, țesutul economic al regiunilor și comunităților. Măsurile care implică serviciile publice de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali garantează faptul că lucrătorilor concediați li se acordă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de discriminare de pe piața muncii a grupurilor declarate vulnerabile. În prezent, Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) reprezintă peste 99% din numărul total al firmelor din România. Rolul lor În economie este semnificativ, influențând domenii importante cum ar fi: creșterea economică, competitivitatea, schimbările În structura economică și ocuparea forței de muncă. Guvernul recunoaște și apreciază importanța Întreprinderilor mici și mijlocii, politica În domeniul Întreprinderilor mici și mijlocii devenind În România o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională datorită rolului pe care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sectorului IMM: crearea a 760.000 de noi locuri de muncă; sporirea ponderii IMM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor țări foste candidate dezvoltate, astfel Încât acestea să-și consolideze poziția pe piață, prin competitivitate; creșterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%. Ca rezultat al politicilor macroeconomice și al stabilității, s-au creat pe termen lung premise pentru a Îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor și pentru a asigura dezvoltarea economiei În general, astfel Încât România
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
foste candidate dezvoltate, astfel Încât acestea să-și consolideze poziția pe piață, prin competitivitate; creșterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%. Ca rezultat al politicilor macroeconomice și al stabilității, s-au creat pe termen lung premise pentru a Îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor și pentru a asigura dezvoltarea economiei În general, astfel Încât România să poată atinge performanțele cerute de Piața Internă. În prezent, IMM-urile românești generează aproximativ 60% din produsul intern brut (PIB), În timp ce procentajul forței de muncă angajate reprezintă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de cele dobândite anterior (art. 5). Formarea profesională a adulților are ca principale obiective: a) facilitatea integrării sociale a indivizilor În concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii; b) pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității forței de muncă; c) actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale În ocupația de bază, precum și În ocupații Înrudite; d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacității de muncă; e) Însușirea unor cunoștințe avansate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a nominalizat Își pierde calitatea de organizație reprezentativă la nivel național (art. 18). Consiliul Economic și Social analizează situația economică și socială a țării și face propuneri Guvernului și parlamentului cu privire la restructurarea și dezvoltarea economiei naționale, privatizarea, funcționarea și creșterea competitivității agenților economici și relațiile de muncă și politica salarială. Alte propuneri pot să vizeze protecția socială și protecția sănătății, Învățământul, cercetarea, cultura și politicile monetare, fiscale, financiare și de venituri (art. 5). Pentru Îndeplinirea rolului consultativ, conform art. 6 din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu efecte benefice și sociale. Preocupări există și spre reorientarea reformelor microeconomice, pentru a Îmbunătăți capacitatea de inovare; un nivel mult mai ridicat de colaborare Între partenerii sociali devine esențial. Printre prioritățile avute În vedere, se numără: identificarea problemelor de competitivitate și eliminarea barierelor În calea productivității și inovării la nivel microeconomic, și În mediului de afaceri; procesul de decizie trebuie să implice un grup larg de instituții, atât publice cât și private, care urmează să fie foarte bine integrate Întrun
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
reformă a infrastructurii educaționale și de redirecționare a investițiilor pentru a obține rezultate superioare. Marea Britanie nu este singura economie avansată, care are nevoie pentru a se dezvolta de noi instituții, pentru a colabora, pentru a răspunde cerințelor de realizare a competitivității mai mari În economia modernă; astfel de instituții au apărut În multe țări și regiuni din Întreaga lume. Unele dintre acestea sunt organizate pe zone geografice, cum ar fi de competitivitate regională și națională. Altele sunt organizate În jurul grupurilor specifice
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a colabora, pentru a răspunde cerințelor de realizare a competitivității mai mari În economia modernă; astfel de instituții au apărut În multe țări și regiuni din Întreaga lume. Unele dintre acestea sunt organizate pe zone geografice, cum ar fi de competitivitate regională și națională. Altele sunt organizate În jurul grupurilor specifice Într-o zonă geografică. În timp ce aceste instituții au toate În comun obiectivul comun de creșterea competitivității, activitățile lor specifice, iau forme foarte diferite, În funcție de nevoile Într-o anumită locație sau de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din Întreaga lume. Unele dintre acestea sunt organizate pe zone geografice, cum ar fi de competitivitate regională și națională. Altele sunt organizate În jurul grupurilor specifice Într-o zonă geografică. În timp ce aceste instituții au toate În comun obiectivul comun de creșterea competitivității, activitățile lor specifice, iau forme foarte diferite, În funcție de nevoile Într-o anumită locație sau de grup. Unele se concentrează pe sporirea interacțiunii Într-o regiune, și astfel, au efecte pozitive, prin crearea de rețele și alte activități conexe, chiar și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai mare importanță situației din Italia și progreselor realizate În atingerea recomandărilor și directivelor europene În Europa. Așadar, Planul include două categorii de măsuri: măsuri având valabilitate generală pentru sistemul economic și proiectele specifice, cu efecte pozitive asupra productivității și competitivității În Italia. Principalele măsuri care se aplică, constau În: o liberalizare mai mare În ce privește oferta În domeniul serviciilor În conformitate cu orientările și deciziile care sunt definite la nivel european, o exprimare liberă a pieței În domeniile menționate de către autorități, legislația În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]