578 matches
-
priori despre natura corporală a precedat expunerea lor sistematică. Această expunere urmărește să înfățișeze partea pură a cunoașterii noastre despre natura corporală „despărțită și cu totul neamestecată cu cealaltă (bazată pe experiență - n.m. M.F.), pe cât este posibil în întreaga ei completitudine”43. Deoarece această expunere urmează elaborării filosofiei transcendentale, a ceea ce Kant a numit „partea transcendentală a metafizicii naturii”44, accentul va cădea aici în mod firesc pe serviciile pe care le face metafizica specială metafizicii generale a naturii. Care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de filosofie a științei prin termenul fundamentalism. Steven Weinberg îl caracterizează drept punctul de vedere potrivit căruia țelul ultim al cercetării teoretice în fizică este elaborarea unei teorii cu o validitate nelimitată, pe deplin satisfăcătoare din punctul de vedere al completitudinii și consistenței. O asemenea teorie va fi ultima în sensul că principiile ei nu vor putea fi explicate prin principii mai generale. Ea va înfăptui unificarea cunoașterii, permițând derivarea tuturor legilor fizice particulare 20. Criticii fundamentalismului din rândul fizicienilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din SUA, unul dintre cei mai reprezentativi teoreticieni ai auditului intern, primul autor al unui manual de audit intern, a propus zece principii care trebuie urmate pentru asigurarea implementării guvernanței corporative: P 1. Controlul factorilor interesați asupra organizației. P 2. Completitudinea și fiabilitatea rapoartelor prezentate publicului. P 3. Evitarea concentrării excesive a puterii la vârful organizației. P 4. Componența echilibrată a consiliului. P 5. Un consiliu director foarte implicat. P 6. Independența puternică la nivelul consiliului director. P 7. Monitorizarea cu
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și care este foarte important pentru investitori și privește: organele de reglementare, instrumentele de reglementare, modul de cooperare între acestea, modalitățile de informare a publicului ș.a.; • infrastructura informațională se referă la modul de raportare și informare al companiilor, respectiv la completitudinea, corectitudinea și furnizarea de informații în timp real, luând în considerare principiile contabile, care diferă de la o țară la alta în privința practicilor de afaceri. Spre exemplu, Standard & Poor’s consideră implementarea standardelor de contabilitate (IAS-urile) și standardelor de raportare
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
putând accesa bagajele informaționale cât, când și în ce fel poate sau dorește; - delocalizarea acțiunilor de formare în raport cu sursa, în sensul că educatul nu este obligat să se deplaseze în spațiul de formare, acesta devenind fluid, extensibil, ubicuu; - paralelismul și completitudinea surselor de informare, prin „branșarea” educaților la resurse complementare sau reciproc verificabile; - constituirea grupurilor virtuale de învățare, ce funcționează după o altă regie și o altă dinamică decât cele ale grupurilor reale; - fluiditatea grupurilor de învățare, prin modificarea permanentă a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
privind calitatea cursurilor. Observăm, din dimensiunile etalate mai sus, că acestea sunt coextensive cu specificitatea nivelurilor sau actorilor care gestionează unitățile de conținut. Este firesc ca între toate aceste niveluri să existe relații de determinare reciprocă, de confluență valorică, de completitudine acțională. Calitatea conținuturilor este o rezultantă a pluralizării inteligențelor, talentelor, eforturilor. Perspectiva colaborativă, ce se cere educaților, va fi profesată și probată de cei care tutelează exercițiul paideic: educatorii și ajutoarele lor - din aval și din amonte. 5.4. Indeterminarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
această creație perfectă a lumii ! După cum constată și Lovejoy, această viziune era incompatibilă cu orice credință în progres sau, mai exact, în orice soi de schimbare semnificativă ce ar putea surveni în ansamblul acestui univers. Lanțul existenței, în măsura în care continuitatea și completitudinea îi erau afirmate pe baze cutumiare, era un exemplu perfect al unei scheme absolut rigide și statice a lucrurilor. Rigide, statice, dar mai ales ierarhice ! De la ierarhia îngerilor pînă la ierarhia relațiilor sociale, familiale, între bărbat și femeie etc., totul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
închisori comuniste: Pitești, Gherla, Baia Sprie - minele de plumb - ș.a. Cele peste 200 de pagini ale textului narativ sunt dublate de o bogată iconografie ilustrativă din care nu lipsesc unele documente din dosarele în veci blestematei securități comuniste, toate asigurând completitudinea cărții O viață închinată Adevărului - “o importantă lecție de istorie pe viu a neamului nostru și, mai ales, un exemplu extraordinar de verticalitate morală”. Aceste din urmă cuvinte ale tinerei Ioana I. Larco, adresate generației sale și următoarelor, izvorăsc din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
1931 de către Kurt Gödel (1906-1978) prin celebra sa teoremă a incompletitudinii, urmat în 1936 de A. Turing și A. Church, care au demonstrat, independent unul de altul, indecidabilitatea logicii predicatelor de gradul I. Ea vine după o primă demonstrație a completitudinii calculului predicatelor și s-a constituit într-un răspuns dat tentativei prezumțioase a lui David Hilbert (1862-1943) de a formaliza axiomatic, de pe poziții finitiste, întreaga matematică în termeni de consistență internă. Înainte de a-și fi generalizat teorema, Gödel deconstruiește prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică, indeterminism, nonreprezentare intuitivă (spațio-temporală) a fenomenelor subatomice și, mai ales, nonseparabilitate a obiectelor unui câmp fizic (i.e. inexistența unei limite de separație). Pentru că acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii cuantice (tranșat ulterior prin invalidarea experimentală a inegalităților lui Bell, 1964) s-a iscat în fața acelorași evidențe empirice, W. Heisenberg a ajuns să se întrebe, în condițiile validării prin experiment a completitudinii teoretice a mecanicii cuantice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii cuantice (tranșat ulterior prin invalidarea experimentală a inegalităților lui Bell, 1964) s-a iscat în fața acelorași evidențe empirice, W. Heisenberg a ajuns să se întrebe, în condițiile validării prin experiment a completitudinii teoretice a mecanicii cuantice, „în ce măsură munca științifică, în aparență străină, prin conținutul ei, individului, este de fapt dominată de concepțiile sale filozofice”1. Bref, cele două teorii ale relativității, alături de exigențele teoretice fundamentale ale mecanicii cuantice, exprimă în mod neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Comunicarea dintre analist și decident este esențială în ADS, nu doar pentru identificarea obiectivelor sale, ci și a restricțiilor. Formularea inițială a problemei nu poate fi completă, iar procesul de comunicare, prin caracterul său continuu, tinde să conveargă spre o completitudine așteptată. Fazele ADS pot fi sintetizate în trei componente: formularea problemei pe baza analizei și diagnozei sistemului existent; cercetarea, respectiv generarea, investigarea și listarea alternativelor, predicția contextelor (mediilor) și consecințelor; formularea și prezentarea soluției pe baza comparării documentate a alternativelor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece completitudinea și tranzitivitatea sunt insufi ciente pentru a garanta orice formă de protecție și echitate<footnote O relație de preferință socială, tranzitivă și completă, spune doar că va exista o alternativă preferată social, i.e. mulțimea maximală socială va fi nevidă, dar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă este completă dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3j ja P a a P a∧ . Din s1, s2, s3, s4 fiecare alternativă este dominată de o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie<footnote Informația este necesară și suficientă pentru a demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto. În cazul discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de instrucțiuni pentru a compara, mulțimea de alegere este vidă, însă nu din cauza ciclicității, ci din cea a completitudinii. Problema soluțiilor lui Blau, indicată chiar de autor, este aceea că nu funcționează pentru mai mult de doi indivizi. Înainte de a arăta de ce, trebuie însă introdusă definiția pentru libertarianism minimal cu trei persoane (în spiritul versiunii Sen). [d.4.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se află în domeniul condiției Pareto. Dar alternativele din această reuniune sunt toate alternativele din mulțimea de alegere. De aici, preferința socială este echivalentă cu decisivitățile libertariene. Aciclicitatea este satisfăcută, deci paradoxul este rezolvat în acest caz. Bineînțeles, rămâne problema completitudinii, care nu este satisfăcută. Procedăm asemănător pentru o mulțime cu patru alternative: 1 : (0,5.0)a , deoarece nu mai rămâne nicio alternativă care să nu fie în reuniunea decisivităților libertariene. Ceea ce înseamnă că existența profilurilor care conduc la paradoxul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a fi mai simplu de urmărit argumentația. Din [d.2.4.1.3*], # 4A = și {(1,1), (1,0), (0,1), (0,0)}A.Presupunem, mai departe, că i și j au preferințe libertariene minimal-raționale pe A. Prin aciclicitate și completitudinea relației sale de preferință, fiecare individ generează o mulțime de alegere (individuală) nevidă. Trebuie verificat acum dacă este generată o mulțime de alegere socială nevidă. Pentru a reuși în acest demers, trebuie determinate, prin L, toate decisivitățile indivizilor. Cazul 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
iar din cea paretiană 1 0pP . Asemănător, uitându-ne la decisivitățile lui lewd, și descompunând în l-variante, raportându-ne la ierarhia acestuia: , adică ; dar din decisivitatea paretiană, de asemenea, , adică . Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană, . Prin completitudine . Aceeași problemă apare și în varianta cu trei alternative (cea originală) a aceluiași caz: prin 1 3 a a , prude exprimă , dar prin 1 a a exprimă 1 . La fel, pri , lewd exprimă , însă prin 1 2( , )sD a a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Verificarea chestionarelor" Verificarea chestionarelor este o operațiune obligatorie, căci, oricât de bună și experimentată ar fi rețeaua de operatori, greșelile sau omisiunile de înregistrare sunt inerente muncii omenești. După Moser (1967), verificarea constă în a urmări, în principal, trei aspecte: completitudinea, exactitatea și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă. Se întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este o operațiune obligatorie, căci, oricât de bună și experimentată ar fi rețeaua de operatori, greșelile sau omisiunile de înregistrare sunt inerente muncii omenești. După Moser (1967), verificarea constă în a urmări, în principal, trei aspecte: completitudinea, exactitatea și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă. Se întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor persoanelor chestionate, o parte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care operatorul va sări, în funcție de răspunsul la o întrebare-filtru precedentă, sunt bine marcate tocmai pentru a se evidenția situația lor deosebită. Dacă în cazul acestor întrebări nu este prevăzut un cod special (de tipul „nu e cazul”), atunci la verificarea completitudinii va trebui să se distingă între cazurile când efectiv nu se cerea răspuns și cele în care răspunsul nu a fost înregistrat, eventual acordându-se ulterior un cod specific fiecăreia din cele două situații. Odată stabilit de către verificator că nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale personalității, privită ca sistem deschis, într-o dinamică și adecvată adaptare, aflată în permanentă expansiune a potențelor sale interne. Frumusețea. Este valoarea care indică măsura internă a personalității. Ea este legată, pe de o parte, de bogăția și de completitudinea sufletească, de perfecționarea actualizării potențelor, iar pe de altă parte, de armonia întregului, de unicitatea existenței și de stilul acestei unicități. Totalitatea. Este valoarea care se referă la necesitatea de integrare, la realizarea armonioasă a întregului din părțile lui componente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autenticității. Unicitatea. Reprezintă valoarea care conduce persoana la individualitate, la existența unei logici proprii și a unei măsuri proprii, la noutate absolută, la ireductibilitatea existenței umane la alte existențe, la noncomparabilitate și identitate perfectă de sine. Perfecțiunea. Este valoarea-necesitate atașată completitudinii, dezvoltării continue de sine. Simplicitatea. Este valoarea-necesitate care înseamnă potrivit lui A. Maslow armonie, frumusețe, sens, esențialitate în viață, claritate a structurii existenței umane ("ceea ce este necesar fără ornament"), lipsa de confuzie, consistență logică internă. Lipsa de efort. Este valoarea care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru fiecare model elaborat și/sau utilizat. Ele sunt însă încorporate unor criterii cu ajutorul cărora putem să apreciem valoarea modelelor utilizate în raport cu scopurile urmărite. S-au propus mai multe astfel de criterii, dintre care cele mai importante sunt următoarele: consistența, completitudinea și validitatea modelului. Consistența modelului se referă la imposibilitatea celui care utilizează modelul de a face confuzii. Un model nu trebuie să conțină ambiguități intenționate. Astfel, simbolurile utilizate (matematice, grafice etc.) trebuie să fie unic definite. Criteriul consistenței este evaluat
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]