208 matches
-
Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția unui grup adjectival în poziția complementului este acceptată în unele variante regionale ale francezei din nordul Belgiei, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbului a suna se poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt admise: (a) adjectivul (253) și adverbul (254), în variație: (253) Vocea lui sună prea pițigăiată și prea de copil. (www.tpu.ro) (254) Trebuie să recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
singur nominal pe care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Sărbătoarea Maicii Îndurerate Prefața autorului Cine și-ar închipui că ar găsi în această carte discuții ascetice, ar rămâne decepționat. Cartea, deși nu este lipsită de referințe doctrinale, care sunt reprezentate prin citări abundente de autori, nu are nicidecum intenția complinirii în vreun fel a patrimoniului ascetic agonisit de-a lungul timpului de către cei mai mari teologi și de sfinții maeștri de suflete. Scopul acestei scrieri se poate vedea în savoarea ei de situație de urgență. Lumea a alunecat iar în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fac paralelisme, se urmărește circulația motivelor, tehnicilor și influențelor literare. Se găsește aici, in nuce, abordarea teoretică din volumul următor, Eseuri de literatură engleză și americană (1973), în care perspectiva analitică se îmbină cu cea istorică, astfel încât analiza devine o complinire în spirit universitar a textului literar. Remarcabile prin fluiditate și acuratețe, traducerile autoarei captează spiritul și sonoritatea originalului, ilustrînd o gamă literară diversă, de la varietatea lexicală a lui I. Creangă la concentrarea textului lui V. Voiculescu, coborând în tiparele arhaice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
o istorie a literaturii și a culturii. Dacă ecoul durează cât timp îi ia cărții să ajungă la cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din activitatea radiofonică face obiectul celor șase volume. Principiul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu ambele valori, cuvântul nu a fost format în românește, ci a fost împrumutat gata făcut din franțuzeș te” (p. 17). Autorul critica, totuși, termenul autodeservire (care nu s-a impus) și „numele de întreprindere a”, ambiguu în absența unor compliniri lămuritoare. Revolta împotriva presupusei greșeli apare și astăzi, sporadic, în spațiul liber al internetului, pe bloguri, forumuri și în diverse comentarii: „Cel mai des este «deservire» cu sensul de servire. «Policlinica ce deservește această zonă» este una din propozițiile preferate
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
ale lui Henri Rousseau (Le Douanier). Interesante sunt cele patru lucrări hors-texte ale autorului, în care culoarea prinde viață și pulsează, predominant în tonuri de roșu, gata parcă să se metamorfozeze, ca într-o confirmare cromatică a fluidității versurilor. Sunt compliniri grafice ce se încadrează tehnicii colajului formând articulația interioară a poeziilor. Accentul cade, așa cum o spune și titlul volumului, pe elementul spectacular, manifestat atât la nivel semantic, prin insurgența și pitorescul cuvintelor, cât și la nivel formal, prin dialogul imaginii
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții „de centru”. Să fie vorba și de o rivalitate? Privind lucrurile de sus, nu s-ar cuveni a reține disocierile și diferențierile, ci asocierile și complinirile. Umbrele unei prezumate „competiții” se resorb. S-ar putea să se răsfrîngă aci și o vîrstă lăuntrică precum și o împlinire socială, sub egida „clasicizării” (vezi „refuzul polemicii”; Laszlo Alexandru menționează chiar o „obsesie antipolemică” a lui N. Manolescu!), doritoare de
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
anarhie (...). Departe de a se anula, curentele se completează". Ceea ce nu contravine considerațiilor noastre, cu singurul, insă credem că trebuitorul adaos că nu există o separare netă între cele două aspecte ale criticii, adnotate astfel de către Pompiliu Constantinescu, de facto complinirea lor producîndu-se foarte frecvent în chimismul unuia și aceluiași text... Trecînd peste această contopire între cele două filoane ale criticii moderne, care pot fi mai lesne izolate la modul teoretic decît în analiza ca atare, să apoximăm, totuși, aspectul "liric
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
întregit prin "bună" = măricică)" și unde e de semnalat doar sugerarea valorii pragmatic-argumentative a diminutivului măricică. Surpriza plăcută apare chiar la cuvîntul an, unde există o explicație foarte interesantă: "prin atributele "tot", "întreg", "încheiat", "încheiat", "împlinit", "în cap" și prin complinirile "de-a rîndul", "de zile" se arată întregimea anilor, exprimîndu-se totodată și faptul că pentru vorbitor anul a trecut sau va trece cu greu". Observația e foarte bună, chiar dacă, din dorința de precizie, ar trebui completată prin cîteva distincții suplimentare
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
de replici, la cunoaștere/înțelegere. Nu contează cine ajunge primul - locul schimbându-se în funcție de calitatea argumentelor: Tânărul Prieten și Mai Știutorul hărțuindu-se cu o multitudine de întrebări, depășind neînțelegeri și practicând desțeleniri pentru ca, în final, să ajungă la acea complinire, dialogul nefiind o luptă în care se câștigă sau pierd bătălii, ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină difuză a bunului-simț“. În ce zonă se manifestă înțelegerea/ cunoașterea? Să fie acea „societate spectacol“ sau „golul“ pe care atât
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
țigară violetă// prefer poezia tăcută fîlfîitul foilor de ceapă și trosnetul/ cojii de pîine însoțit de monologul amurgului” (Menuet, 3). În chip caracteristic, orizontul perioadei postdecembriste apare întunecat de fariseism și impostură, în accente de sarcasm aproape jurnalistic, precum o complinire firească a delicateței visătoare. Ne aducem aminte cu emoție de acele zile fierbinți, cînd, cu elan încă tineresc, alăctuiam alături de Petre Stoica și Barbu Cioculescu Dreptatea literară, expresia unor idealuri ce s-au văzut crunt înșelate... Ecoul lor răzbate în
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
abordarea estetică e mereu contrabalansată și completată de una istorică și ideologică, astfel încât tabloul rezultat să fie cât mai cuprinzător. Într-un fel, critica totală vizată de șaizeciști - însă ajustată, din cauza contextului, la dogma „autonomiei esteticului” - își găsește, peste ani, complinirea. De altfel, nu-i greu de observat că (sigur, cu diferențele de rigoare) acești critici reînnoadă mai degrabă cu „bunicii” șaizeciști decât cu „părinții” optzeciști, mai aplecați spre fragmentarism și spre reabilitarea marginalului. Tinerii au în comun cu generația critică
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
sau (...) o Ťconstrucție cineticăť, greu de imaginat în alt context cultural, de influențe artistice și intelectuale Ťvechiť și Ťnoiť". Ipoteza "construcției cinetică" se confirmă pe ambele paliere ale demonstrației. Dar, deși bibliografia utilizată pentru Imaginarul spațiului privat poate primi câteva compliniri bibliografice utile (de pildă, în cazul idilei, e trecută cu vederea Microarmonia lui Nemoianu sau, în plan mai amplu, excelenta Istorie a vieții private a lui Duby și Aričs), prima secțiune a cărții este mult mai convingătoare. Caius Dobrescu delimitează
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
având în vedere, subtextul, se-nțelege, funcționarea genului proxim și a diferenței spe cifice. Deocamdată, operația de interpretare critică, i-aș zice de resuscitare a Jurnalului intim, i-a fost rezervată doar literaturii române, și nu în totalitate! I-așteptăm complinirea demersului început prin popasul (tot așa autorizat!) în spațiile literaturilor europene. Universitarul maramureșean va să accepte că seriozitatea sau gravitatea confirmate în cer cetările sale de până acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
puternic, iar în alții mai slab, abia pâlpâie. Din categoria primilor se recrutează învingătorii, cuceritorii, marii ambițioși, iar din a celorlalți înfrânții, aserviții, supușii. Unii pe alții se caută, unii altora își sunt necesari, asociați în temeiul unor raporturi de complinire. Reapar astfel, și în acest roman, cuplurile brebaniene de personaje, personajele cuplate, mai bine zis, sau personajele care alcătuiesc perechi (nu sunt neapărat de sex diferit și de aceea termenul "cuplu", folosit de autor, nu este cel mai propriu). Reapar
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Rodica Zafiu EXPRESIA pe felie, foarte folosită în limbajul familiar- argotic actual, nu are un sens unic și stabil. A fi pe felie înseamnă mai multe lucruri: fără alte compliniri, expresia descrie o situație bună, de succes, o victorie. Se folosește, de exemplu, în legătură cu o echipă de fotbal - „«Poștașii», pe felie' (titlu, Viața Buzăului, 3.06.2009) -sau cu un partid politic: „Liberalii sunt pe felie" (vorbacorinei.blogspot.com, 28
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
Revelația a avut-o fix la orele 11 și 35 de minute. Dacă acum cărțile nu mai există decât în ele și pentru ele, poate reintra în posesia lor prin comentariile critice, care sunt o altă viață a lor, o complinire, întregire de sensuri și idei. Ca să le simtă prezența cât mai concret va fi nevoie de reprezentări realmente palpabile... Așa i-a venit ideea cu borcanele. Poate să fi fost și o consecință a acrelii simțită pe limbă încă de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]