399 matches
-
România, încât cifra indicată a victimelor (689) este condescendentă și falsă. El minimalizează evenimentele din decembrie 1989, considerând că Securitatea a stimulat și tolerat revolta de la Timișoara, argumentele aduse fiind următoarele: 1. deși Securitatea era informată despre existența unor posibili complotiști împotriva lui Ceaușescu, în perioada revoltei și insurecției de la Timișoara aceștia nu au fost arestați (la București), capitala și țara fiind lăsate în mod intenționat într-o stare de inflamare accentuată; 2. tot Securitatea a fost aceea care a permis
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de stat. Cernăianu nu creditează faptul că Nicolae Ceaușescu ar fi fost executat la zid, ci consideră probabilă ipoteza ca dictatorul să fi fost împușcat în stil NKVD-KGB, cu un glonte în ceafă. Cel care i-a sprijinit major pe complotiști a fost generalul Iulian Vlad, șeful Securității; mai târziu, acesta a fost arestat (la acuzațiile lui Silviu Brucan) și victimizat, însă transformarea lui Iulian Vlad în țap ispășitor avea să salveze imaginea Securității (p. 29), distrusă, în decembrie 1989, doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman („membru al aristocrației roșii”, „complotist împreună cu Iliescu”, jucând rolul tânărului revoluționar); 7. Virgil Măgureanu („membru al Securității din 1972”, apparatcik pro-moscovit, apropiat al lui Ion Iliescu, viitorul șef al Serviciului Român de Informații); 8. Iulian Vlad (șeful Securității care, deși implicat în complot, va fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Serviciului Român de Informații); 8. Iulian Vlad (șeful Securității care, deși implicat în complot, va fi judecat în 1990); 9. Lászlo Tökes („pastor reformat folosit de Securitate pentru a pune în mișcare insurecția populară”) - aceștia ar fi cei mai importanți complotiști, lor adăugându-li-se alte personaje considerate a fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
9. Lászlo Tökes („pastor reformat folosit de Securitate pentru a pune în mișcare insurecția populară”) - aceștia ar fi cei mai importanți complotiști, lor adăugându-li-se alte personaje considerate a fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Central, diferite grupuri propun soluții pentru succesiunea lui Ceaușescu, improvizându-se mai multe guverne susținute de apparatciki (Constantin Dăscălescu, Ilie Verdeț) sau de revoluționari; mulțimea începe să-și radicalizeze atitudinea, clamând anticomunismul și renunțând la anticeaușism, ceea ce-i îngrijorează pe complotiști - drept urmare, grupul Iliescu se infiltrează ca reprezentant al noii Puteri, anunțând hotărârea din balconul Comitetului Central (grupul Iliescu nu este nici aplaudat, nici respins, dar, lucru esențial, este filmat, iar discursul membrilor noului organism politic este transmis în direct - spre deosebire de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii Armatei și Securității, care îl trădaseră pe dictator, făcând parte din complot. Procesul este unul de tip marionetă, el fiind asistat de reprezentanți ai complotiștilor (Virgil Măgureanu, Victor Athanasie Stănculescu, Gelu Voican-Voiculescu). Antonia Rados insistă asupra faptului că, la proces, Ceaușescu îl întrerupe pe procuror, considerându-se a fi victima unei lovituri de stat și acuzându-i pe judecătorii săi că sunt conspiraționiști. După proces
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
imixtiuni. În Iisus s-a născut la Timișoara, Iordache construiește un discurs paralel pentru cele două mișcări, de la Timișoara și București: la Timișoara s-au aflat „actorii”, la București - „regizorii”. Seria antonimelor este însă mult mai amplă: uzurpați/uzurpatori, inocenți/complotiști, sinceri/ ipocriți, victime/călăi, profitați/profitori, naivi/cinici, credincioși/farisei. Revolta de la Timișoara (16-20 decembrie) și cea de la București (21-22 decembrie, până la prânz) au constituit o stihie (precum inundațiile din 1970 sau cutremurul din 1977, precizează metaforic, dar nu prea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teoria conspirației risca să sufoce revoluția reală, care avusese totuși loc: „Acțiunea complotistă a grupului care a preluat puterea în decembrie 1989 a avut darul de a eclipsa în imaginar însuși fenomenul profund al revoluției. Ce au făcut până la urmă complotiștii se va afla mai mult sau mai puțin, și cu siguranță în versiuni contradictorii, dar indiferent de scenariile sau de reușita lor, faptul masiv, fundamental, rămâne acela al unei revoluții, al unei răsturnări de sistem pe care numai o avalanșă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
organizeze puciul în primăvara anului 1990, dar revolta populară le-a luat-o înainte, așa încât au fost nevoiți să se adapteze din mers; având deja o structură, ei au reușit să preia puterea și să se instaleze confortabil la conducere. Complotiștii au profitat, afirmă Rateș, de „inacțiunile” Armatei și Securității, care, la rândul lor, de la un moment dat nu i-au mai fost fidele lui Ceaușescu și au optat pentru susținerea revoltei populare. Pe măsura desfășurării evenimentelor din 16-22 decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un rival și un posibil Jaruzelski român, care, o dată eliminat, a lăsat Armata „decapitată” și la dispoziția altor lideri (p. 48). Conjurații aveau legături atât în Armată, cât și în Securitate, la nivel de conducere. Or, în urma dispariției generalului Milea, complotiștii au convins cele două instituții să treacă de partea revoluției, chiar dacă au mai existat rebeli izolați, din diverse grupări ale Armatei și Securității, care au produs victime. Perva și Roman se întreabă, însă, dacă Armata a jucat într-adevăr un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
turcește ș-au fost eliberate. Sultana Valide i-a spus lui Abdul-Hamid tot complotul din fir în păr ș-au asigurat plîngind c-au fost amăgită că prin aceasta ar aduce un mare serviciu religiei și statului. {EminescuOpIX 280} între complotiști sunt mai mulți pași și - ca la toate întreprinderile de asemenea natură - un grec, anume Stavridis, căci fără greci nu se face treabă. Despre atentatul în contra lui Midhat Pașa se vestește că guvernul a căpătat știre telegrafică de la consulul turcesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Germania l-a pierdut, România fiindu-i și un important furnizor de cereale și izvor de produse petrolifere. Semnificația lui 23 august 1944 a fost privită în modul cel mai diferit: o trădare josnică și neașteptată de către germani, în timp ce pentru complotiști deveni o cotitură ce trebuia să salveze România de la dezastru, datorită unei ample ofensive sovietice și care trebuia să-i prezerve independența, un fapt nesăbuit și un gest cu consecințe imediate și benefice pentru membrii Națiunilor Unite pentru Antonescu arestat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu Karl Clodius, emisarul economic al Führer-ului la București, Antonescu, continuând să-și exprime nemulțumirea, a avertizat partea germană că nu excludea din calcul soluția unui armistițiu cu reprezentanții Națiunilor Unite. După unele recunoașteri ulterioare, demersurile Mareșalului au precipitat acțiunile complotiștilor pentru urgentarea destituirii Conducătorului statului român, înaintea oricărei mișcări neconvenabile ori surprinzătoare. Faptele surveneau în zilele în care serviciile secrete ale Reich-ului apreciau drept „bună” starea de spirit a armatei române, voința ei de-a continua războiul „alături de Germania”, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au contribuit la schimbarea politică, alegerea era între regimul nazist și o șansă rezonabilă de libertate (subl. ns.)”. Recunoașterea lui Grigore Niculescu-Buzești, coroborată cu declarațiile știute ale lui Maniu din septembrie-decembrie 1944 și nenumărate alte documente, denotă în ce grad complotiștii de la 23 august 1944 au ratat obiectivul vizat prin destituirea lui Antonescu, care a constituit însăși rațiunea acțiunii lor, și anume - în termenii dulci ai epistolarului - „șansa rezonabilă de libertate”. Este categoric că, mizând pe șansă, complotiștii au acționat într-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în ce grad complotiștii de la 23 august 1944 au ratat obiectivul vizat prin destituirea lui Antonescu, care a constituit însăși rațiunea acțiunii lor, și anume - în termenii dulci ai epistolarului - „șansa rezonabilă de libertate”. Este categoric că, mizând pe șansă, complotiștii au acționat într-un fel în postura de sinucigași, de vreme ce, se cunoaște mult prea bine, în locul unui regim de libertate așteptat și râvnit, la București s-a instalat regimul comunist, fabricat, exportat și patronat de Moscova. Se adevereau, în acest
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regimul comunist, fabricat, exportat și patronat de Moscova. Se adevereau, în acest fel, cuvintele lui I. V. Stalin către I. B. Tito, la Moscova, în aprilie 1945. De altfel, în condițiile concrete create, nu a fost de mirare că majoritatea complotiștilor de la 23 august 1944 aveau să-și găsească sfârșitul în cele mai strașnice condiții (unii asasinați, în închisorile și lagărele comuniste), alții fiind nevoiți să se expatrieze și numai foarte puțini (Ioan de Mocsonyi-Styrcea, de exemplu) reușind, după ani grei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuie înțeleasă mărturisirea de o debordantă sinceritate a lui Grigore Niculescu-Buzești, unul dintre principalii „actori” ai loviturii de la 23 august 1944, că, dacă s-ar fi pus în discuție o opțiune între regimul comunist și cel nazist, pentru etapa post-Antonescu, complotiștii ar fi rămas mai bine în băncile lor. Preferăm însă să nu insistăm, întrucât poveștile cu dacă nu-și au rostul în reconstituirile faptelor istorice. În ceea ce-l privește, însă, pe Grigore Niculescu-Buzești, este recomandabil să reținem și alte mărturii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru a conduce personal bătălia Moldovei, în speranța de a opri la „porțile Focșanilor” trupele invadatoare sovietice, cu scopul de-a obținute condiții mai bune de armistițiu. Or, tocmai acest fapt, plecarea lui Antonescu din București, i-a alertat pe complotiști, care și așa, după 20 august 1944, deveniseră extrem de întreprinzători: conciliabule zilnice și nocturne, multe cu participarea Regelui Mihai I, alertarea Marilor Aliați, mobilizarea echipelor pregătite pentru cazurile de „maximă urgență” etc. Confruntarea, care se anunța, a antrenat forțele cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vedere total opuse, erau interesate de deznodământul dramei, străduindu-se să o provoace ori, mai degrabă, să o prevină. Mareșalul Antonescu și oamenii săi, care, deși se pregăteau să iasă de pe scena istorică, nu-și imaginau cum se va realiza; complotiștii, precipitați să ocupe locurile rămase libere, nu-și dădeau prea bine seama când și în cel fel se va produce revirimentul. Optimismul le era molipsitor, cu toate că, la urma urmelor, acțiunea lor nu se baza pe forțele proprii, ci, cu precădere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bine seama când și în cel fel se va produce revirimentul. Optimismul le era molipsitor, cu toate că, la urma urmelor, acțiunea lor nu se baza pe forțele proprii, ci, cu precădere, pe factorul întâmplare sau pe bunăvoința Marilor Aliați. Oricare dintre complotiști era speriat să afle ce se întâmpla dacă factorii presupuși nu ar fi jucat ori, mai cu seamă, dacă ar fi fost descoperiți. Și nu a lipsit mult să se întâmple chiar așa ceva. Iată motivul pentru care actul de la 23
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se întâmple chiar așa ceva. Iată motivul pentru care actul de la 23 august 1944, de însemnătate substanțială pentru victoria Națiunilor Unite asupra Germaniei și a ultimilor ei aliați, avea să devină, odată cu trecerea anilor, un serios motiv de remușcări sau reproș, complotiștii trebuind, ei înșiși, să se explice dacă nu cumva au planificat trădarea țării sau au înlesnit instaurarea regimului comunist la București. Cât despre Mareșalul Ion Antonescu, acesta, la procesul înscenat la București, în luna mai 1946, a avut tăria să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aceștia au replicat că tratativele debutaseră, dar că trebuia să se aștepte rezultatul lor. Așa după cum se va vedea, asigurările Antoneștilor erau reale, dar, în acel moment, în după-amiaza de 23 august 1944, cu puțin înaintea orelor 17,00, pentru complotiști exact aceasta nu conta ori, dimpotrivă, antamarea negocierilor a reprezentat imboldul decisiv, care i-a convins să acționeze în ordonarea arestării Antoneștilor. Că negocierile debutaseră, desprindem din documentele diplomatice publicate ori disponibile. Așa, de exemplu, telegrama fulger nr. 1 386
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ale Mareșalului, precum și cu alte mărturii. Neputând cuprinde totul, vom proceda selectiv, reținând esențialul, surprinzând mobilul faptelor întâmplate: a) La 22-23 august 1944, Antonescu luase ferm decizia de-a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, lucru comunicat și, deci, bine cunoscut complotiștilor. b) I. Antonescu fusese solicitat de fruntașii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C. Titel Petrescu), cărora li s-a adăugat Lucrețiu Pătrășcanu (P.C.R.), prin I. Mihalache și Gh. I. Brătianu, să conducă el operațiunea de semnare a armistițiului. c
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
le fie fatală Antoneștilor, și iată cum și de ce: Suveranul, reîntâlnindu-se în răstimp cu colaboratorii săi, în Biroul Regal din Casa Nouă, situat vizavi de Salonul Galben, unde aveau să fie primiți și arestați Antoneștii, a fost sfătuit de complotiști să-l preseze pe Mareșal să semneze imediat armistițiul. Este posibil ca Mihai Antonescu să nu-l fi înștiințat pe Ion Antonescu de acordul verbal adus de Gh. I. Brătianu la Președinție înainte de ora 15,00, deși nu credem. Admițând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]