334 matches
-
gigantic computer. Dar resursele computaționale ale universului sunt doar de 10 la puterea 150, ceea ce înseamnă că primul număr probabilistic este unul "noologic", de ordinul divinului, iar nu al naturalului.255 Nici teoria automatelor lui von Newman nu confirmă posibilitățile computaționale ale hazardului în natură. Omul e un automat capabil de autoreproducere. Dar e un automat atât de complex, "încât viteza cu care s-ar strica ar fi cu mult prea mare spre a mai putea fi reparat dacă i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
n[e]g[uvernamentală]) este pronunțat fie /oenğe/ (pl. /oenğeuri/), fie /ong/ (pl. /onguri/). Altele sunt rostite constant într-un singur fel, însă parțial alfabetic și parțial silabic, atunci când alternanța dintre consoane și vocale o permite: sigla engl. JPEG "metodă computațională de comprimare a imaginilor fotografice" (< J[oint] P[hotographic] E[xperts] G[roup]) este pronunțată /ğeipεg/ și chiar transpusă în scris, după modul în care se pronunță, în forma jay-peg. 2.5. Mai multe dintre exemplele date până aici sugerează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
raportează frontal la studiul inteligenței și al sistemelor inteligente, iar cum acestea din urmă sunt naturale, sau artificiale, ajungem la spectaculoasa distincție Între inteligența naturală și inteligența artificială, prelungită prin distincția dintre psihicul mental (sau structural-fenomenologic) și psihicul informatic (sau computațional), ba chiar prin distincția dintre eul mental și eul informatic. 2. La ce se referă o sintagmă oximoronică precum aceea de inteligență artificială, despre care, pentru prima dată, s-a vorbit la Dortmouth College, În New Hampsire, S. U. A., În
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
prin demonstrația automată se ajunge sau nu la un proces precum cel embriogenetic, de „deducto-geneză“ și de „logico-geneză“ , este o problemă de același gen cu aceea prin care urmează a se tranșa dacă putem vorbi de un psihic artificial, sau computațional, de un eu informatic și chiar de o „conștiință informatică“, sau „artificială“ . În cuvinte cât mai simple, algoritmul descris de Hao Wang, În 1958, Încorporează regulile deducției din calculul secvențelor, propus de Gerhard Gentzen, ca pași În analiza (respectiv reducerea
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru căutarea unui set de date sau a unui spațiu conceptual și identificarea relațiilor ascunse între variabile introduse, aceste modele computaționale apelează la euristică - repere în rezolvarea de probleme. Programul inițial, numit BACON, folosește euristica de tipul „Dacă valoarea a două variabile numerice crește simultan, să se calculeze raportul lor” în căutarea modelelor de date. Una dintre realizările programului BACON a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt cele implicate în memorie, luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
curente și formularea unor recomandări privind practicile de muncă ce trebuie păstrate și cele care trebuie reproiectate pentru a susține și a îmbunătăți participarea persoanelor implicate, precum și pentru a coordona mai bine activitățile particulare în realizarea sarcinii colective. • Natura cognitivă, computațională a activității distribuite Unitatea centrală de analiză în modelul cogniției distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și în primii ani ai secolului XXI, un concept central în câteva dintre disciplinele științifice cu o dezvoltare de-a dreptul explozivă. Inteligența artificială (IA) și subdomeniul acesteia, inteligența artificială distribuită, științele complexității, cibernetica de ordinul trei, știința calculatoarelor, economia computațională ș.a. fac apel din ce în ce mai frecvent la conceptul de agent și la metodele derivate din acesta. Se vorbește deja despre o teorie a agenților și a sistemelor multiagent ca un domeniu relativ autonom al IA, deși există și alte discipline care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
definiți extrem de sintetic, dar cuprinzător într-un raport pentru Agentlink, comunitatea europeană a oamenilor de știință din acest domeniu, de către Luck, M. et al. (2001) La întrebarea ,, Ce este un agent?” se răspunde: „Agenții pot fi definiți ca fiind entități computaționale rezolvitoare de probleme, autonome, capabile să execute operații în medii dinamice și deschise.” (Luck, Mcbumey, Preist, 2001, p. 9). Dacă prima parte a acestei definiții este compatibilă cu celelalte definiții discutate mai sus, a doua parte a ei arată că
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
date agenților în literatură, se poate spune că se întâlnesc astăzi două mari tipuri de astfel de definiții: definiții în sens larg și, respectiv, definiții în sens restrâns. Noțiunea de agent în sens larg este utilizată pentru un sistem (entitate) computațional cu următoarele proprietăți: autonomie: agentul operează fără intervenția directă a oamenilor sau a altor sisteme și are un anumit tip de control asupra acțiunilor (activităților) proprii și stării interne; reactivitate: agentul percepe mediul înconjurător (care poate fi realitatea fizică, un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
al simulării este să modeleze un sistem real a cărui natură poate fi reprezentată prin aspecte concrete sau abstracte, fizice sau simbolice, discrete sau continue. Pentru a obține reprezentarea simulată a sistemului real trebuie totuși să ne orientăm către domeniul computațional discret. Acesta este distinct față de scopul sistemelor informaționale obișnuite, care este să permită transmiterea informației ce este deja formalizată în anumite organizații umane. Datorită acestui aspect, legat de trecerea de la un domeniu natural la unul sintetic, modelele de simulare sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sarcini pe care să le rezolve prin interacțiunea cu modelul. Acest lucru este similar procesul mintal prin care un utilizator scrie un model de simulare obișnuit cu ajutorul unui limbaj de simulare obișnuit. În plus, oamenii de regulă nu cer putere computațională suplimentară atunci când interacționează între ei în timp. Ei utilizează un limbaj comun pentru a realiza aceste interacțiuni. De fapt, în timp ce un limbaj de simulare oferă un protocol de schimb de informație între agenți, un joc este înțeles de către oameni pornind
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
model propriu al deciziei În literatura de specialitate găsim descrise și analizate mult mai multe modele ale deciziei decât cele prezentate de noi. Redăm într-o manieră enumerativă câteva dintre ele: modelul complex al procesului de decizie (Boldur, 1969); modelul computațional sau analitic; modelul cibernetic; modelul ipotetic abstract al raționalității (Zamfir, 1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile care există în gramatica universală. O structură este bine formată, corectă, dacă sunt îndeplinite două condiții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactice. În plus, există și trăsături care nu trebuie împlinite, dar care intră în descrierea posibilităților combinatorii ale altor trăsături. Este vorba de trăsăturile categoriale (A - adjectiv, V - verb, N - nominal) și cele interpretabile, referențiale (persoana, numărul unui nominal). Procedura computațională operează cu elementele selectate din lexicon, utilizând câteva operațiuni: Selecția (engl. Select), Fuziunea (engl. Merge), Mutarea (engl. Move) sau Atragerea (engl. Attract) și Acordul (eng. Agree). Selecția presupune selectarea elementelor din lexicon și gruparea lor în perechi. Fuziunea asamblează elementele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Mioara (coord.), 2007, Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Badecker, William, 2007, "A feature principle for partial agreement", în Lingua, 117, p. 1541-1565. Barbu, Ana-Maria, 2004, Sintaxa determinatorilor. Analiză lingvistică și aplicație computațională, București, All Educațional. Barbu, Ana-Maria, 2008, Situații de acord ale adjectivelor pronominale, comunicare susținută la Colocviul Catedrei de Limba română a Facultății de Litere, Universitatea din București, 4-6 decembrie. Bateman, Nicoleta, 2002, Gender Agreement in Romanian, University of California, San
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alți termeni aparținând unor domenii diferite - intradisciplinare și/ sau transdisciplinare: "biologie moleculară" (domeniul intradisciplinar având ca obiect de studiu structura și funcțiile moleculei). Aplicarea metodelor de analiză a datelor și a informațiilor, a modelării matematice și a tehnicilor de simulare computațională în studiul sistemelor biologice, a dus la dezvoltarea metaforei terminologice categoriale "biologie computațională". Contextele de dezambiguizare sunt formate, de regulă, cu determinant adjectival. Sunt contexte în care sensul termenului se extinde prin noi seme. Extinderile de sens pot indica dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intradisciplinar având ca obiect de studiu structura și funcțiile moleculei). Aplicarea metodelor de analiză a datelor și a informațiilor, a modelării matematice și a tehnicilor de simulare computațională în studiul sistemelor biologice, a dus la dezvoltarea metaforei terminologice categoriale "biologie computațională". Contextele de dezambiguizare sunt formate, de regulă, cu determinant adjectival. Sunt contexte în care sensul termenului se extinde prin noi seme. Extinderile de sens pot indica dinamica ontologică ("biologia dezvoltării"), nivelul la care se studiază materia (biologie moleculară/ biologie celulară
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în domeniile teoretice - limbajul filozofiei (conștiință, adevăr). Substantivele abstracte se acomodează în terminologie fie intensional, definind conceptul: Se ocupă de lingvistică, nu de fizică, fie extensional, privind "actualizările" conceptului în sintagma terminologică: Se ocupă de lingvistică diacronică/ lingvistică cognitivă/ lingvistică computațională, nu de fizică nucleară/ cuantică. Limbajele specializate își dezvoltă corpusul prin termeni având ca sursă lingvistică, fie substantive abstracte nonumărabile, fie substantive abstracte numărabile. Terminologia filozofică cuprinde un număr mare de termeni formați în baze lingvistice abstracte care admit opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1994; KLEIBER 1994; REBOUL - MOESCHLER 1998. SM ANALIZĂ AUTOMATĂ. O dată cu realizarea calculatoarelor electronice și a programelor de analiză (cantitativă) a componentelor textuale sau pentru întocmirea inventarelor de mijloace lingvistice, a apărut problema de a stabili o relație între analiza automată (computațională) și analiza discursului, cu scopul de a afla în ce măsură aceasta din urmă ar putea beneficia de posibilitățile și de metodele oferite de cealaltă. Analiza automată are în principiu două direcții de manifestare, căci, pe de o parte, privește realizările limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a activității sale, Noam Chomsky a propus denumirea program minimalist pentru modelul principiilor și parametrilor gramaticali cunoscuți în mod tradițional cu numele de recțiune și de conexiune. Prin programul minimalist se produc modificări tehnice în sistemul sintactic sau în cel computațional, precum și la nivelurile de reprezentare, căci condițiile gramaticale sau lingvistice devin mai integrate obișnuințelor cognitive. V. actant, capitalizare, cîmp, identitate, narativitate, polisemie, praxem, sem. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO-LINARES 2004. RN PROGRESIE TEMATICĂ. Unul dintre standardele textualității
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
main goal of any demand concerning female suffrage (to vote and to be elected). But what means political decision-making process? There are many theories which explain this concept: from the Game Theory to the Decision Theory and various types of Computațional Agent Based Modeling. After a review of these theories, more interesting will be to follow the way of a legislative project to an adopted law în the Romanian Parliament, the way from theory to practice, the real manifestation of the
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Știința solului c) Științe medicale Biologia cancerului Boli cardiovasculare Stomatologie Anatomie și fiziologie, biologie umană și sănătate Epidemiologie umană și sănătate Patologie umană Imunologie Genetică medicală Neuromedicina Farmacologie Medicină socială Toxicologie d) Matematică Analiza și teoria numerelor Analiză Biomatematici Matematici computaționale și analiza Matematici discrete și combinatorica Geometrie și topologie Logica și fundamentele matematicii Mecanica și fizica matematică Teoria optimizării și a controlului Probabilități și statistică d) Fizică Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
fluidelor Fizica generală Fizica matematică Fizica nucleară Optica Fizica statistică Acustica f) Astronomie și astrofizică Astronomie Astrofizica Cosmologie Fizica planetară și a spațiului Astronomie și astrofizică (altele) g) Chimie Chimie alimentară Biochimie analitică Chimie analitică Chimie bioanorganică Chimie bio-organică Chimie computațională Electrochimie Chimie anorganică Chimie medicală Chimie fizică Chimia polimerilor Chimia stării solide Chimia teoretică Cataliza Chimie (altele) h) Știința materialelor Materiale anorganice și ceramice Degradare chimică, coroziune Proprietăți optice, magnetice, electrice Proprietăți mecanice și termice Metale și aliaje Polimeri Structură
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
aceasta este situația, pe termen lung, criptanaliștii nu au șanse foarte mari de a sparge cifrurile marilor puteri utilizând cea mai avansată tehnologie în domeniu. În practică, desigur, dacă din cauza unei erori în configurare nu este utilizată pe deplin tehnologia computațională existentă în realizarea unui cifru, acesta va fi mai vulnerabil. În plus, criptanaliștii pot profita de utilizarea greșită a unui cifru pentru a-l sparge 10. Agenții pot furniza listele de coduri ale inamicului, algoritmi de criptare, astfel permițând unei
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]