136,312 matches
-
TV, online), inclusiv jurnaliștilor free-lance. Proiectele pot include investigații, reportaje, analize prezentate sub forma unor pachete multi-media, care să combine textul scris cu imaginea (foto sau video) și/sau cu materialul audio. Candidații, care trebuie să depună o singură aplicație, comuna, trebuie să demonstreze interes față de domeniul sănătății mintale, solide abilități jurnalistice și o bună cunoaștere a limbii engleze. Proiectele trebuie să răspundă unor probleme bine definite și individualizate, să descrie metodologia și instrumentele necesare realizării activităților propuse și să detalieze
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93994_a_95286]
-
printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima școală atestată documentar pe teritoriul comunei. Învățământul în limba română va lua avânt în Transilvania în special după intrarea în vigoare a celebrei “Ratio educationis” (1777) a Mariei Tereza, o reformă ce avea să pună în valoare perioada monarhiei luminate a împărătesei austriece. De altfel, dominația
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate localitățile mari mari ale comunei, s-au construit localuri noi de școală, s-au extins spațiile existente. Astfel, la Chelnița, în anii 1960-1961, a fost construită clădirea școlii actuale, cu 4 săli de clasă și două săli pentru învățământul preșcolar. Tot în aceea perioadă, se
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
se extind localurile școlilor din Mânău, Arduzel, Someș Uileac, cu câte două săli de clasă, asigurându-se și o mai bună dotare a unităților cu material didactic și mobilier școlar. În penultima decadă a secolului al XX-lea funcționau în comună un număr de 12 unități școlare: școala cu clasele I-X, la Ulmeni, 6 unități cu clasele I-VIII, 5 unități cu clasele I-IV si 10 unități preșcolare. Totodată, la școala de centru, existau 2 ateliere școlare, unul de
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
unități preșcolare. Totodată, la școala de centru, existau 2 ateliere școlare, unul de lăcătușerie și altul de croitorie, in care se desfășura practica productivă de către elevii claselor a IX-a și a X-a. Baza materială a școlilor de pe cuprinsul comunei Ulmeni, în anul 1985, a fost estimată la 5.158.178 lei, din care clădiri in valoare de 4.099.902 lei, mașini, utilaje și instalații de lucru pentru dotarea celor două ateliere, în valoare de 89.964 lei iar
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
au fost procurate aparate si instalații de măsură, control si reglare, în valoare de 73.250 lei, la care se mai adaugă materialul didactic confecționat de către cadrele didactice sau cel procurat prin autodotare. În anul școlar 1985-1986, populația școlară a comunei a ajuns la 1752 elevi și preșcolari, acestia fiind instruiți și educați de un număr de 91 cadre didactice, toate calificate, majoritatea având gradele didactice II sau I. Această explozie de natalitate se datorează faptului că, la unitățile economice de pe
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
ajuns la 1752 elevi și preșcolari, acestia fiind instruiți și educați de un număr de 91 cadre didactice, toate calificate, majoritatea având gradele didactice II sau I. Această explozie de natalitate se datorează faptului că, la unitățile economice de pe teritoriul comunei activa multă populație tânără, din comună sau chiar din satele învecinate,populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
acestia fiind instruiți și educați de un număr de 91 cadre didactice, toate calificate, majoritatea având gradele didactice II sau I. Această explozie de natalitate se datorează faptului că, la unitățile economice de pe teritoriul comunei activa multă populație tânără, din comună sau chiar din satele învecinate,populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in București. Născut la Ulmeni, la 3 noiembrie 1903, doctor docent Florian Ulmeanu, a fost unul din fondatorii si animatorii Facultății de Medicină sportivă din București. Lucrările sale de specialitate au fost recunoscute și elogiate în țară și în
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
și în străinătate, fiind premiate în 1936 de Academia de Medicină a Franței, iar în 1970, de Federația de medicină a sportului din Italia. Patriot înflăcărat si neobosit animator cultural in cadrul Societății Culturale ASTRA, Florian Ulmeanu reunește tineretul din comună și din împrejurimi creând o societate culturală intitulată “Tinerimea din Ulmeni și din jur”, înființând în mai multe sate, biblioteci și înzestrând cu material didatic demostrativ mai multe școli primare. În anul 1931, datorită intervenților făcute de către doctorul Florian Covaciu-Ulmeanu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
făcute de către doctorul Florian Covaciu-Ulmeanu, Societatea ASTRA din Zalău,a construit monumentul poetului Petre Dulfu, la Tohat. În cadrul unei ședințe de mai mare amploare a Societății “Tinerimea”, ținută în anul 1933, s-a luat decizia construirii unui monument în centrul comunei, dedicat celor care s-au jertfit în timpul primului război mondial. Fără a avea sprijinul efectiv al autorităților, in anul 1933, Societatea “Tinerimea”construiește actualul Cămin Cultural, cunoscut sub numele de “Casa Națională”, al cărui președinte a fost dr.Ion Covaciu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
cu Societatea ASTRA, s-a consolidat prin alegerea în anul 1936, ca președinte de onoare, a Elenei Pop de Băsești Hossu-Longin, neobosită activistă a societății ASTRA. Sub directa sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare personalitate a comunei este poetul, pedagogul, eseistul si celebru autor de snoave, Petre Dulfu. S-a născut la Tohat, în anul 1856, și moare la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
C.N.M.N.R. Ediția din acest an s-a desfășurat sub înaltele auspicii ale: Ministerului de Cultură, Secretariatului Provincial pentru Cultură și Informare Publică, Secretariatului Provincial pentru Educație, Administrație și Comunitățile Naționale, Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Republica Serbia, Adunării Comunei Covăcița, Cooperativei Agricole ”Plugarul” - Uzdin și ale Serviciului Edilitar Public ”Banat” - Uzdin. În acest an, în prima parte a concursului am ascultat zece interpreți din Jamul Mic, Vârșeț, Satu-Nou, Torac și Uzdin, dintre aceștia chiar cinci sunt debutante: Cristina Crețu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
drag o explicație, dacă are curaj și răspunsuri convingătoare. De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer rusesc plutește în Saint-Julien-des-Points. Această comună, aflată în apropierea Grand Combe, este reședința schitului «Sfânta Credință» (o mică mânăstire). Ieri, călugărul ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian și
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
stăpânea ființa. Născut, așadar, în satul covăsnean Araci (Arpătac, pe atunci), ajunge, ca mulți alți copii de ardeleni, să-și definitiveze studiile în Regat. După absolvirea Școlii Normale din Câmpulung Muscel, este repartizat, timp de trei ani, ca învățător în comunele prahovene Chiojdeanca și Lipănești. După o intensă activitate publicistică, încununată cu debutul din 1907 (volumul de nuvele Doamne, ajută-ne!), lucrează la București, ca bibliotecar la Academia Română. Remarcat de Vasile Goldiș, este solicitat la Arad să lucreze ca prim-redactor
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
despre caracterul revoluționar al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
ajunge la non-ficțiune. Memoriile reflexive despre viața în comunism au ca interes încercarea de a o înțelege, în sensul de a lămuri, dar și în acela de a asuma, de a motiva mentalități și fapte, din puncte de vedere diferite. Comună cărților de ficțiune rămâne perspectiva dinspre cotidian spre istoric și politic (acesta în relație cu alte sisteme totalitare). Volumul se alcătuiește din mărturii minore și semnificative despre curaj și lașitate, opoziție și supunere, într-o viață care trebuie trăită și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
un mic groom" și un "fecior francez". Acțiunea urma să se petreacă astfel: în actul I la Titircă în București (pe altă pagină, la Chiriac la București), iar actul II și III la Chiriac, la Dobreni. Aflată în apropierea Bucureștilor, comuna Dobreni (în care m-am născut eu însămi) era probabil locul unde își avea moșia Ivanciu Ganciu, unchiul foarte bogat și răposat soției lui Chiriac (Pulchérie Sotirescu, născută "de Gantscho"). Iată spre edificare câteva secvențe din actul I (chiar începutul
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
cărți de critică și istorie literară (o carte despre Mihail Sadoveanu, una despre B. P. Hasdeu) și contribuții de etnografie. în acest din urmă compartiment contribuțiile sale sunt diverse: de la tipărirea de texte populare culese de el la monografia unei comune (Cavadinești, județul Galați), în fine până la reeditarea colecțiilor unor înaintași (Nicolae Densușianu, B. P. Hasdeu, T. T. Burada, G. F. Ciaușanu, Marcel Olinescu). Se observă îndată în acest demers abordarea deopotrivă a culturii și civilizației rurale tradiționale, astfel că nu
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
i-o pipăi, rîzînd, avînd un fermecător accent ardelenesc și o fustiță de antilopă maro, cu franjuri, întru dezgolirea a tot ce e mai sfînt, purtînd plovere mițoase peste mai mulți sîni în teribilă erupție! Celesta Tenzi! Funcționa în aceeași comună, la un dispensar mai îndepărtat, mai izolat: Probota. Și iată și întîmplarea neverosimilă, picantă pînă la cel mai strașnic sos! Invitată la noi, într-o seară, după ce s-a mîncat și s-a băut, a rămas să și doarmă. A
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
ducă. Între profesori se nimerise și un membru de partid (în vremea aceea rara avis) cu care am intuit de la început că o să am probleme, ipochimenul, abia ieșit din fabrica de ingineri agricoli, localnic, căsătorit cu directoarea școlii generale din comună, avea în fibră râvna parvenirii și cum aici, în școală, mai sus decât director nu putea ajunge, își propusese să-și atingă țelul săpându-l la partid pe Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
își propusese să-și atingă țelul săpându-l la partid pe Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a delațiunii și astfel mai în fiecare săptămână sosea de la Târgoviște tovarășul Ioviță, „instructor” ce oblăduia între alte comune și Nucetul, se instala în biroul nostru ca un pașă, tușea astmatic, se scărpina la ceafă îndelung, își pregătea atacul cu minuțiozitatea unui animal de pradă ce așteaptă momentul optim în care să-și înșface victima, scotea apoi o hârtiuță
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Aflat în vara lui 1970 la Dieppe, în Franța, Emil Cioran îi scria lui Petru Manoliu o scrisoare de răspuns, referitoare la o piesă de teatru trimisă de prietenul rămas în România. Petru Manoliu, născut la 28 ianuarie 1903, în comuna Mihăileni, județul Botoșani deci acum o sută de ani făcea parte, prin afinităț spirituale și intelectuale, din aceeași generație neliniștită a "noii spiritualități". Romancier ( Tezaur bolnav, 1936, Moartea nimănui, 1939, Domnița Ralu Caragea, 1939), eseist ( monografia Ion Creangă, 1944), a
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
poate spune că oamenii care-și cîștigă pîinea bătînd străzile capitalei, nu au ceva eroic, în primul rînd umorul cu care-și laudă marfa, după ce au mers pe jos, kilometri, pe un soare toropitor sau pe frig. Născut într-o comună din Olt, cu școala făcută la Slatina și cu o viață "ambulantă" el însuși, Mircea Damian îi prezintă pe negustorii olteni cu o simpatie vădită și transmisibilă: oamenii duc pe umeri "balanța" cu coșuri, se opresc din cînd în cînd
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]