1,551 matches
-
rând își vor prezenta comunicările oaspeți din Republica Moldova, Italia, Elveția, dar și din centre de prestigiu medicale din țară, precum Tg.Mureș, București, Iași, Cluj, Craiova, alături de invitați de la Bistrița sau Moinești. La fel de atrăgătoare sunt temele discutate în cadrul secțiunii ’’Dilemele comunicaționale ale lumii contemporane. Componenta lingvistică a comunicării-româna globală’’, susținută de invitați din Germania, SUA, Republica Moldova, Turcia, alături de personalități din București, Timișoara, Cluj, Iași, Bacău, Brașov, Moinești și Galați (dunărenii venind cu Lect. univ. Dr. Nicoleta CRÂNGANU de la Universitatea ’’Dunărea de
DE 27 DE ANI UNIVERSITATEA ‘’APOLLONIA’’ IAŞI PROMOVEAZĂ EXCELENŢA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362590_a_363919]
-
pot să alătur, de exemplu, ASUR-ul de asociația care a construit un spital, pentru că nu văd nimic ieșind din mâna lor. Și atunci eu cred că și unii și ceilalți trebuie să aibă această responsabilitate de restartare a softului comunicațional către lume. Este și problema Bisericii. Noi înșine trebuie să spunem lumii ce se întâmplă cu ceea ce facem! Gabriel TUDOR: Pentru că suntem în Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur, aș dori să încheiem cu un îndemn al acestuia
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
află pe alte paliere, deocamdată neinteligibile pentru noi; singurele lucruri comune la scara universală sunt componentele materiale și contribuția tuturor formelor de conștiență la împlinirea SPIRITULUI UNIVERSAL; -comunicarea cu alte forme de inteligentă NU se va putea face prin “vehicule comunicaționale convenționale” ci prin transfer de tip “telepatic”; aceasta va fi posibilă doar după o mult mai substanțială cunoaștere a corpului omenesc [procesele energetice și de intrarelaționare/metabolice] și a proceselor cognitive, creierul fiind “capodopera” alcătuirii materiei [organice]. Accelerarea procesului de
TRĂIM GHIDAŢI DE NECUNOAŞTERE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347107_a_348436]
-
situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
accesului și manevrării de către persoane cu dizabilități, respectând cerințele minime legale în vigoare specifice fiecărui tip de echipament. ... c) echipamentele și serviciile de tip TIC achiziționate și/sau furnizate prin proiect să respecte cerințele de adaptare a mediului informațional și comunicațional la nevoile persoanelor cu diferite dizabilități (fizice, senzoriale, psihice etc.). ... Egalitatea, incluziunea și nediscriminarea Egalitatea de șanse și de tratament între bărbați și femei, precum și interdicția discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298900]
-
accesului și manevrării de către persoane cu dizabilități, respectând cerințele minime legale în vigoare specifice fiecărui tip de echipament. ... c) echipamentele și serviciile de tip TIC achiziționate și/sau furnizate prin proiect să respecte cerințele de adaptare a mediului informațional și comunicațional la nevoile persoanelor cu diferite dizabilități (fizice, senzoriale, psihice etc.). ... Egalitatea, incluziunea și nediscriminarea Egalitatea de șanse și de tratament între bărbați și femei, precum și interdicția discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
să ne recunoaștem între noi ca ființe ale lumii omenești. Pe acest suport numit mesaj de umanitate se edifica, că două coloane cu arhitecturi diferite, două tipuri de mesaje: mesaje cotidiene, naturale, inocențe și mesaje specializate. Cu cat competența noastră comunicaționala se amplifică și mesajul de umanitate se extinde, cu atat mai mult devine necesară regândi articulațiile mesajului. Trei sunt coordonatele oricărui mesaj: tensiunea, funcția (Steinberg, 2007) și menirea (Berger, 2005). Orice mesaj este declanșat de o tensiune, îndeplinește o functie
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
În ordinea ideaticii, prinsă în capitolele „Interviul - recurs la memoria culturală” și „Argumentum”, se dezbat principalele poziții și opinii exprimate în legătură cu interviul și se delimitează un concept operațional flexibil și productiv. Elementelor acestuia li se dă convergență în raport cu o „gândire comunicațională” și în interiorul unei societăți „cucerită de comunicare” (cu expresii ale lui B. Miége - „Societatea cucerită de comunicare, Iași, Polirom, 2000). Interviul este definit ca „gen publicistic complex” al cărui ansamblu de semnificații se constituie în coacțiunea celor trei factori-reper ai
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori idei strict personale
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
ori de grup. În opinia specialiștilor în social media E. Constantinidos și Stefan J. Fontain, conceptul ar acoperi 5 domenii: a) social networks: aplicații ce permit utilizatorilor să-și creeze web site-uri personale accesibile acestora pentru schimbul de mesaje comunicaționale; b) blogs: jurnale on-line ce sunt deseori combinate cu Podcast-urile; c) communities: website-uri care organizează și diseminează variate conținuturi specifice; d) forums/bulletin boords: site-uri pentru schimbul de idei și informații uzuale, antrenate de interese speciale; e) content aggregators
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
unor relații pozitive pe toate planurile: elev - educator; elev - alți elevi; elev - adulți din mediul său social sau alte medii; elev - alți copii din mediul său social și alte medii. Adaptarea copilului în școală depinde foarte mult de doi factori comunicaționali: felul în care se comunică în familie; felul în care se comunică în școală, la nivel profesor - elev. Pentru ca ambele forme ale comunicării să aibă succes, și părintele, și profesorul trebuie să procedeze după cum urmează (v. A. Faber, E. Mazlish
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI () [Corola-blog/BlogPost/339387_a_340716]
-
RUICU C.T.A.M. „C. BRÂNCUȘI” La nivelul clasei de elevi este cert că nu putem să nu concepem existența unui sistem relațional, în cadrul căruia există multiple interacțiuni extrem de diverse, între care un loc important e ocupat de interacțiunile de tip comunicațional. Procesul de învățământ, așa cum am văzut și cu alte ocazii, nu poate fi rupt de procesul de comunicare. Reușita școlară, de care se face atât caz în prezent - și pe bună dreptate, fiind finalitatea instruirii școlare - depinde esențialmente de modul
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de percepții, poziții, opinii ori idei strict personale
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
ori de grup. În opinia specialiștilor în social media E. Constantinidos și Stefan J. Fontain, conceptul ar acoperi 5 domenii: a) social networks: aplicații ce permit utilizatorilor să-și creeze web site-uri personale accesibile acestora pentru schimbul de mesaje comunicaționale; b) blogs: jurnale on-line ce sunt deseori combinate cu Podcast-urile; c) communities: website-uri care organizează și diseminează variate conținuturi specifice; d) forums/bulletin boords: site-uri pentru schimbul de idei și informații uzuale, antrenate de interese speciale; e) content aggregators
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
rețea socială complicată. Mințim ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un sistem cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în domeniul cunoștințelor și promisiunilor; o mare coagulare a comunității comunicării cogitaționale; refuzul regulilor; articularea gândirii comunicaționale ca gândire slabă - concepție slabă și întârzierea în dezvoltarea ontologiei comunicării” (Vlăduțescu, 2013). Profesorul Vlăduțescu argumentează incertitudinile referitoare la elementele ontologiei comunicării din cadrul disciplinei comunicării universului teoretic. Există trei constatări analitice primare: “lipsește o ontologie coerenta și riguroasa a comunicării
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
doar pentru că sunt elemente ale procesului. Când este vorba de fenomenologia elementelor ontologice, nivelul de analiză se poate situa fie la nivelul sistemului, fie la nivelul proceselor. Există două perspective ontologice asupra elementelor: o viziune ce radiografiază elementele în sistemul comunicațional și o viziune ce catagrafiază elementele în procesul de producție a mesajului. Noi ne pronunțăm pentru viziunea elementelor în sistem. În viziunea noastră, elementele aparțin sistemului, căci ele pot fi implicate în mai multe procese. Elementele se regăsesc și în
STEFAN VLADUTESCU: Procesele derulate în Human Communication System. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339518_a_340847]
-
sistem. În viziunea noastră, elementele aparțin sistemului, căci ele pot fi implicate în mai multe procese. Elementele se regăsesc și în procesele particulare. Când este vorba de sistem elementele de bază se regăsesc negreșit în procesul sistemic de bază. Elementele comunicaționale de bază ale sistemului de comunicare se regăsesc întotdeauna în procesul de comunicare. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
STEFAN VLADUTESCU: Procesele derulate în Human Communication System. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339518_a_340847]
-
poate fi reținută că remarcabil specialist al axei „communication anthropology”. I. Introducere Pentru a ajunge în câmpul comunicării trebuie mai întâi să te situezi în orizontul comunicării. Această poziționare induce subsecvent o privire structurantă, de sus și de departe. Privirea comunicaționala este, în fapt, atât o viziune a câmpului comunicării, cât și una a însăși comunicării, că știința, teorie și practica. Prezenta cercetătorului în orizontul comunicării nu este una rătăcitoare. Fiecare cercetător își trăiește povestea de relaționare cu comunicarea prin instalarea
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
Academic Publishing, Saarbrucken.) ÎI. Radiografia prezenței în orizontul comunicării Ne-ar fi greu să încadram contribuția profesoarei Odile Riondet într-una sau în mai multe dintre tradițiile standardului Craig. Atașați de standardul axelor vom pune în evidență în raport cu acesta, poziționarea comunicaționala și aportul științific al lui Odile Riondet în domeniul comunicării. Înainte de toate, Odile Riondet, conform orientării franco-elvețiene, gândește comunicarea în interiorul SIC (Sciences de l’information et communication), vezi (Riondet O., 2007c), (Riondet O., 2009b), (Riondet O., 2010b), (Riondet O., 2011d
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
asupra unei “culture épistémologique plus ou moins explicite” (Riondet O., 2004). Communication ethics axis este consolidată prin examinarea “La question éthique dans leș technologies de l’information ” (Riondet O., 2010c și Riondet O., 2007c) și relevarea aspectelor etice ale gândirii comunicaționale a lui Jurgen Habermas (Riondet O., 2009c). Deschiderea hermeneutica este confirmată prin studiul temeinic “Interpretation, comprehension et construction scientifique de la connaissance” (Riondet O., 2010a). Demersul său hermeneutic se sprijină pe W. Dilthey (raportul explicare-înțelegere), N. Whitehead (relația percepție-interpretare), P. Ricoeur
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]