20,391 matches
-
-ul din i ne-ar fi fost impus de oamenii lui Stalin, deși î-ul din i a fost practicat, de mari nume ale literelor românești, la Viața Românească, încă din anii '20 ai secolului trecut, cu mult înaintea apariției comunismului la noi). Cei doi lingviști membri ai Academiei au votat unul "împotrivă", celălalt "abținere". Toate institutele de lingvistică din țară au dezaprobat decizia. ... Pentru că, prin readoptarea lui â din a, ortografia românească se complică în mod artificial, introducîndu-se un criteriu
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, O. Soviany) și cîțiva tineri pe cale de consacrare, precum Daniel Cristea-Enache, Luminița Marcu, C. Rogozanu, Paul Cernat, Mihaela Ursa și Horia Poenar. Al doilea lucru relevabil este o personală clasificare morală a scriitorilor din deceniile de comunism, mai exact de după 1964-1965 (înainte nu exista decît o singură categorie: obedienții în mod necondiționat): clovnii roșii, adică figurile dezonorante și schimonosite ale adulatorilor regimului, precum E. Barbu, Adrian Păunescu, M. Ungheanu, C.V. Tu-dor, Dinu Săraru, Paul Everac ș.a., și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
oficialitatea comunistă și de cînd ei n-au mai simțit nevoia unui samizdat. Diferența de perspectivă este importantă, nu doar o răsucire a unghiului de vedere și ea ar putea fi formulată ca o alternativă: sau scriitorii din deceniile de comunism (de după 1964-1965, în orice caz) au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
Solomon Marcus O frumoasă tradiție, căreia i s-a pus capăt sub comunism, dar care nu a fost reluată după 1989, este aceea a lecțiilor de deschidere în învățământul universitar. La 8 februarie 1942, deci în plină stare de război și parcă în pofida acesteia, profesorul Dan Barbilian își ținea, la Facultatea de Științe
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție). Autorul-personaj, sau autorul implicat, cum l-ar numi W.C. Booth, uită mereu unde se află, cu cine vorbește, amintindu-i deseori pe comuniști pentru ca odată să exclame: Ei, dar cred că iar am
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
vede o mie de bolnavi și altele. Și mai ciudată a fost declarația unuia dintre medici, un ilustru profesor, care mai e și directorul Centrului. Domnul profesor-doctor a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins un asemenea grad de imbecilitate după deceniile de comunism, încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă de
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins un asemenea grad de imbecilitate după deceniile de comunism, încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă de tip nou, cum s-ar zice, dar tot coadă. Ei, dar nu doar la noi se petrec minunății. La Londra, aflăm tot de la t.v., a luat
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
Manolescu DACĂ mi-ar arde de glumă, aș spune, cu vorbele lui Caragiale, că societatea civilă românească este astăzi sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Imediat după 1989 s-a făcut mult caz pe tema refacerii acestui țesut social distrus de comunism. Au apărut numeroase organizații și asociații care promovau ideea, între care cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
cu actorul, nu-i negăm nici valoarea, nici dreptul de a-și sărbători aniversarea! Avem ce avem cu Scapino ilegal. în revista 22 de la finele lui septembrie (nr. 654), un important studiu semnat de dl Mircea Martin: Cultura română între comunism și naționalism. Cultura română dintre 1948 și 1989: etapele deznaționalizării și ale renaționalizării din epoca Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a capilor spionilor din țările membre și candidate la NATO
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Art.124 (1) Sancționarea judecătorilor poate fi dispusă numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Iată cum articolul 16 și preemțiunea dreptului sunt în grea suferință. a3 ) Proprietatea Aici e cuiul lui Pepelea! Pe vremea comunismului, proprietatea colectivă însemna: noi - comuniștii - dispunem de tot, dar de răspuns, răspundem toți. Adică nimeni! Părinții (vitregi) ai Constituției românești aveau și ei alergiile lor la cuvântul proprietate. Iată două mostre: Art. 135(1) Statul ocrotește proprietatea . Art. 41(2
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Sfintelor Scripturi, iar Vasile Gorduz pînă pe buza neoliticului, pînă la lumina clasicității grecești și pînă la freamătul pur al zorilor creștinătății. Și tot amîndoi s-au întîlnit în istoria mică, luptîndu-se fățiș, din spatele aceleiași baricade, cu dihania pe care comunismul ne-a însămînțat-o în grădini și în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în ograda culturală a prietenului meu Gavrilă Țărmure, adică a lui
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
pe de o parte, ardelenismul riguros, cu ludicul, și cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârșitul de secol XX" (pag. 9). Dar tocmai pentru că Flavia Teoc accentuează această continuitate împingând-o până la Clujul interbelic și la cel din începuturile comunismului (evocarea pe care Pompiliu Manea i-o dedică lui Dumitru Cristea), apar și efectele negative al acestui tradiționalism, transformat - prin declarațiile lui Dan Damaschin - în anacronism: "Poezia vizionară este o alternativă la risipa de vorbe sau la marea trăncăneală pe
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
de ordine al "intelighenției" europene, înarmate cu niște rudimente ale "corectitudinii politice" și cu poncifele unui marxism-troțkism de cea mai joasă speță. Să nu ne mire, așadar, că mare parte din intelectualitatea planetară a ajuns să mărșăluiască demagogic spre un comunism cu față musulmană, amenințând să ne retrimită în siberiile / saharele dominate de imaginația paranoică a cutărui Bin Laden vorbitor și scriitor de franceză maoizată, de italiană arhaic-stalinistă și de germană ecologizantă. Din acest punct de vedere, destui intelectuali și jurnaliști
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
catedra de română avea ca profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat scrisorile dintre cei doi romaniști). La Praga, sub conducerea Mariei Kavkova (1921-2000) a luat ființă, în anii comunismului, o bună școală de românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc și romanic: locul acestei "limbi" este între graiurile și dialectele limbii române. Autoarea a fost nu o dată solicitată să scrie capitolul limba română
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura română din anii de comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi în anumite aspecte. Scriitorii trăiesc poate încă
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
a păstra în conștiințe percepția acestui simț esențial încât și azi există pervertirea dreptului la proprietate nu doar la o anumită putere politică, dar și la simpli indivizi. Nicolae Manolescu vorbește de "o disidență artistică al cărei rol în dizolvarea comunismului nu merită a fi subapreciat". Este adevărat. Numai că acea disidență artistică a fost, din păcate, prea puțin coerentă și coalizată, încât gesturile individuale, sporadice, au fost mai degrabă ele dizolvate în magma comunistă. în același număr de revistă este
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor păstrează reziduuri culturale de dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se putea face în comunism. Sunt însă neîmpăcat că 'după' nu s-a făcut gestul ce mi se pare atât de firesc din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se consideră intelectuali și preocupați de adevăr și idee, de a reface tot ceea ce
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se consideră intelectuali și preocupați de adevăr și idee, de a reface tot ceea ce a fost maculat din 1947 încoace. Unde sunt cărțile care să evoce anii de teroare de la instalarea comunismului? Unde sunt cărțile care să vorbească despre forța de constrângere a sistemului? Despre cedare și compromis moral? Despre pervertirea societății, despre schimbarea profundă a lucrurilor și despre experimentul omului nou? De unde să știe tinerii de azi? De unde vor ști cei
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
memorialistic sau documentar ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor evenimente de ce nu își deschid propriile lor 'arhive'? Lipsesc cărțile care să ne zugrăvească tot acest coșmar al comunismului. Nu mai vorbesc de piese de teatru sau
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor evenimente de ce nu își deschid propriile lor 'arhive'? Lipsesc cărțile care să ne zugrăvească tot acest coșmar al comunismului. Nu mai vorbesc de piese de teatru sau de filme. Avem, iată, un film despre umana înțelegere față de confesiunile unui fost torționar, dar nu avem filme despre crimele acelui torționar. Noi am început cu sfârșitul... Ni se oferă reluările filmelor
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
-și alieze o metodologie multiculturală postmodernă. Exact asta îi obiecta însă editorialul: că una e una și alta, alta. În fond, dl Borbély nici nu e original. Chiar dl Talcioc amintește de dl Adrian Marino, reputatul antifoiletonist din deceniile de comunism, care recomanda, în locul recenziei, dicționare de idei literare. Frumos, nimic de zis, doar că una e una și alta, alta. Ca dovadă de retardare, e menționată părerea defavorabilă a Lumniței Marcu despre lucrările dlui Marino. Luminița Marcu, Daniel Cristea-Enache și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
tot mai interesantă în noua formulă (care, ca și a României literare, inspiră, iată Tomisul constănțean, gata și el de haine noi în numărul anunțat de pe septembrie), reținem un articol al dlui Alexandru George despre sinuoasa cronologie a literaturii din comunism, despre "revenirile" unor scriitori și despre nulitatea altora. Cronicarul n-are a-i reproșa decît faptul că, foarte critic, e drept, ia totuși în discuție lamentabila Istorie a dlui Marian Popa. * Dl Romulus Cojocaru editează de ceva vreme la Turnu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
un prim moment prin aerul calm și stăpînit, prin politețea ireproșabilă a unui "grand seigneur". Uimirea mea a fost cu atît mai mare cu cît știam prin ce grele încercări i-a fost dat să treacă acestui scriitor în anii comunismului. Hans Bergel a făcut parte din grupul celor cinci autori germani (așa-numitul de către autoritățile vremii "lot") care în urma unui proces de pomină, cu ușile închise, au fost condamnați de autoritățile comunsite, în 1959, în total la... 95 de ani
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
o prealabilă, așteptată, dar nearticulată "mea culpa") se amestecau într-un mod primejdios și tulburător. Ascultîndu-l pe Hans Bergel încă înainte de a deschide microfonul, văzînd și expoziția de la Institut, am avut dureroasa revelație a dezastrului, a devastărilor interioare pe care comunismul le-a provocat în viața celor care, îndrăznind să i se opună fățiș, au fost condamnați, dar nu zdrobiți. Hans Bergel, prin ceea ce a scris, a spus și realizat, pare a confirma uluitoarea rezistență fizică și morală a celor care
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]