222 matches
-
femeilor 165 1.3.4. Critici ale feminismului radical 166 2. Ecofeminismul 169 2.1. Caracteristici generale ale ecologiei 169 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 170 2.3. Critici ale ecofeminismului 176 3. Feminismul comunitarian 177 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului 177 3.2. Feminismul comunitarian 178 3.3. Critici ale feminismului comunitarian 181 PARTEA A TREIA Comunism, postcomunism Capitolul VI - Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat 185 1. Există un feminism comunist? 185 2. Modelul stalinist 189 2
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
liberalismului feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun și de a aprecia neutralitatea de gen ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist reprezentat de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (1981, 1982). Cele trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în Public Man, Private Woman (Bărbatul publicxe "„public", femeia privată), 1981, sunt următoarele: a) Ideea că femeile pot să fie ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
viul ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismuluitc "3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului" Comunitarismul este un răspuns teoretic, etic și politic deopotrivă la criticile liberalismului și socialismului, o încercare de depășire a limitelor esențiale ale acestora, respectiv ale liberalismului: excesele individualismului și ale economiei de piață, precum și ale socialismului: excesul birocrației de statxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismuluitc "3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului" Comunitarismul este un răspuns teoretic, etic și politic deopotrivă la criticile liberalismului și socialismului, o încercare de depășire a limitelor esențiale ale acestora, respectiv ale liberalismului: excesele individualismului și ale economiei de piață, precum și ale socialismului: excesul birocrației de statxe "„stat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comunităților imediate, capabile să se îngrijească de viața publică (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984, pp. 6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3.2. Feminismul comunitarian" Înclinația unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
muncă, a plății scăzute, a hărțuirii sexuale, a multor altor forme de discriminarexe "„discriminare". Plasarea binelui publicxe "„public" deasupra celui individual este sistematic riscant fiindcă poate conduce la autoritarism. Doar o conducere autoritară este capabilă să creeze omogenitate socială 37. Comunitarismul este văzut și ca un pericol pentru feminism, din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții, cum mai pot să fie promovate politici pentru femei de culoare, lesbiene sau alte grupuri pe care „tradițiaxe "„tradiție"” le-a marginalizat? În plus, acțiunea colectivă poate submina faptul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei, 2003: Comunitarismul - doctrină contemporană - o filosofie a binelui comun, teză de doctorat, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Țăranu, Andrei, Herciu, Amalia, 2001: Femeile în programele partidelor românești actuale, raport de cercetare, SNSPA, București. Vasilescu, Maria Luiza, 2002: Evoluția publică și privată a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la captivitate) sau care a fost calificată o vreme drept "totalitară". Aceste reconceptualizări ale raporturilor interne rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
segmentat" și pe coexistența lor. Perspectiva interacționistă a lumilor nu este interesată de problema impunerii de sus a unui arbitrar. Aici, cultura populară sau lumile cel mai puțin integrate pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe diversitatea formelor posibile ale realului. Poate tinde spre un radicalism politic (comunitarismul) sau științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care trimite realitatea, mereu susceptibilă de interpretări (mai mult sau mai puțin compatibile, manifeste). Socialul este semnificativ și simbolic deoarece are sens pentru actori. Subcultură: cultura oricărei grupări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Coeficient bugetar, 124. Cognitiv, 50-51, 53-54, 68-69, 77, 138, 306. Colectivități locale, 13, 199, 203-205, 207, 224. Colecționar, 171, 178, 249-251, 253, 255, 262, 264-265, 267, 285, 294. Comandă publică, 234. Comisar de expoziție, 178, 191. Comprehensiune, 45, 85, 261. Comunitarism, 305. Concert, 71, 96, 114, 116, 120, 192. Concurență, 166-167, 240, 245, 266, 278-279, 289. Concurs, 187-188, 191, 208, 233-235, 240. Conflict, 120, 151, 192, 217, 267, 297, 299. Conservare, 48, 71, 200, 224, 236-239, 252, 272, 295-297. Conservator, 101
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
determinați în exteriorul unității de învățământ în două serii: componența socio-demografică a școlilor și factorii "comunitari". Să precizăm aici ce înțelegem prin "comunitate", fiindcă termenul are o conotație foarte peiorativă la unii ideologi francezi care nu văd în el decât "comunitarism" și diferențialism: este vorba de comunitate în sensul de comunitate de vecinătate, mediu uman, social, arhitectural, dar și comunitate înzestrată cu un capital social material (dotări, servicii publice, comerț) sau imaterial (reguli comune, culte, practici de întrajutorare...). • Efectele componenței demografice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care accelerează crearea unei etnicități opoziționale, este o adevărată bombă cu efect imediat plasată în inima unităților școlare. 3. Acest fapt este cu atât mai exploziv cu cât neîncrederea în comunitățile apropiate, văzute în continuare ca bazându-se pe un comunitarism periculos, a contribuit la îndepărtarea dramatică a unor părți întregi din populația franceză. Neputând să-și țină promisiunile de integrare, școala este privită ca un dușman de către tineri, care văd în ea unul dintre elementele majore ale disprețului social. Orice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american atît de diferit de comunitarismul arab sau asiatic, în care pînă și decizii strict personale cum ar fi educația, profesia, căsătoria sînt luate de familie și în beneficiul familiei și nicidecum de individul respectiv); iii) studierea lexicului limbii engleze (circa 5000 de elemente din sfera
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
emanciparea uneia se confundă cu democrația. Din punct de vedere economic, populiștii se află mai la "stînga" și, în același timp, mai la "dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură anticapitalistă, ei caută o "a treia cale" între liberalism și socialism: comunitarismul conform valorilor tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor domenii. 2. Importanța
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
prea temătoare". Pentru ei, laicitatea nu trebuie să creeze un spațiu golit de religios, ci mai degrabă un loc al pluralismelor, unde se pot întâlni și influența reciproc opiniile, prin dialog liber. Noțiunea opusă Republicii de către partizanii legii interdicției este comunitarismul (o contravaloare care ia un sens peiorativ în discuții). Republica laică respinge particularismele. Tradiția iacobină franceză preconizează o putere centrală, care administrează un teritoriu uniform, de la Dunkerque la Marsilia. Dincolo de comunitarism se profilează grupuri intermediare de tot felul, în special
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
liber. Noțiunea opusă Republicii de către partizanii legii interdicției este comunitarismul (o contravaloare care ia un sens peiorativ în discuții). Republica laică respinge particularismele. Tradiția iacobină franceză preconizează o putere centrală, care administrează un teritoriu uniform, de la Dunkerque la Marsilia. Dincolo de comunitarism se profilează grupuri intermediare de tot felul, în special etnice, care își afișează identitatea, își revendică drepturile, nesocotind dispozițiile bine puse la punct ale republicii unice și indivizibile. Comparând viziunea asupra lucrurilor, Belgia ne apare la polul opus. Este o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
38, 117 Competiție, 104, 127, 129, 151, 171, 182-183, 212, 230 Complementaritate, 73, 195, 197 Comportament, 16, 18, 22, 24, 26, 38, 44, 58-59, 62, 67, 69, 72, 84, 113, 118, 125, 135, 137-138, 146, 152, 171, 183, 203, 218 Comunitarism, 99 Conflict, 19, 38-40, 49, 50, 61, 67, 90, 95, 99-100, 106, 129, 145, 156, 163, 173-174, 198, 214, 227-228, 233, 235, 238 Consumerism, 123, 140 Contradicția valorilor, 18, 31, 58, 61, 82, 103-105, 121, 129 Contravalori, 15, 35, 72
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
încă din primii ani de școală este o dreptate făcută și se poate dovedi un factor unificator pentru toate componentele națiunii care ar împărtăși momentele bune și rele ale istoriei lor devenite în sfârșit comună. De fapt, dacă există un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și opțiuni personale efemere, aflate la antipodul impunerii „mecaniciste” din epoca anterioară: hipermodernismul comunitar nu se înscrie în contracurent cu cultura individului autonom, el constituie una dintre figurile paradoxale ale acesteia. Fragmentată, dereglementată, volatilă, etapa care se anunță instituie un comunitarism fondat pe preocuparea de afirmare a sinelui, un consum cu particularități de clan, dar condus de pornirea spre individualizare a actorilor. Copilul hiperconsumatortc "Copilul hiperconsumator" Societatea de hiperconsum nu e doar martora dezintegrării culturilor de clasă, ci e contemporană și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
orgiastică”? Se caracterizează cultura noastră printr-un hedonism comandat de dezindividualizare, de incandescențe extatice și de fuziuni comunitare? Convingerea mea este că această interpretare este o eroare de perspectivă, oarbă cum e în fața forței sociale a privatizării moravurilor. Fără îndoială, comunitarismele înfloresc, dar, simultan, atitudinile și aspirațiile individualiste capătă alura unei forțe irezistibile. Cu cât sistemele de referință ludico-festive câștigă în anvergură, cu atât societatea reală se prezintă într-o lumină mai radical antidionisiacă. Ne este dat să asistăm nu la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cunoaștere. Capitolul cel mai consistent și important pentru „materia” numită dezvoltare comunitară este cel al ideologiilor implicate în aceasta. Sunt amintite ideologiile sistematice (sisteme de credințe, valori) sau ideologiile sociale difuze între care își fac loc ideologiile sistematice implicite (populism, comunitarism) sau ideologiile „filtre” ale organizațiilor de finanțare, activiști comunitari și comunități. Se derulează apoi „povestea” dezvoltării comunitare. Cum începe această poveste? Inițial ea a fost promovată prin intermediul structurilor de asociere locală (vecinătate, etnie, rudenie). Schimbările radicale apar în momentul în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în forme sintetice. De reținut că anumite valori ale umanismului modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia, individualitatea și comunitarismul, rațiunea, progresul tehnologică, împreună cu limitele și semnele de întrebare ale acestora, sunt perpetuate în noua viziune tehnologistă a transumanismului. Mai mult, transumanismul are puternice rădăcini umaniste, fiind derivat din umanismul secular al Iluminismului, cu tradițiile Raționalismului științific pus în folosul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a capitalului social cheia determinanților culturali ai progresului și prosperității economice. Pentru Fukuyama, implicațiile politice ale capitalului social sunt la fel de importante sau chiar mai importante decât progresul economic realizat pe baza combinațiilor dintre acțiunile economice raționale și virtuțile tradiționale ale comunitarismului civic. Banca Mondială și OECD consideră dezvoltarea capitalului social ca un demers strategic concentrat pe încurajarea valorii comunității și a bunei guvernări. În consecință, în scopul dezvoltării conexiunilor și a participării sociale este nevoie ca tradițiile civice (regulile comportamentale și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]