228 matches
-
muncă, a plății scăzute, a hărțuirii sexuale, a multor altor forme de discriminarexe "„discriminare". Plasarea binelui publicxe "„public" deasupra celui individual este sistematic riscant fiindcă poate conduce la autoritarism. Doar o conducere autoritară este capabilă să creeze omogenitate socială 37. Comunitarismul este văzut și ca un pericol pentru feminism, din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții, cum mai pot să fie promovate politici pentru femei de culoare, lesbiene sau alte grupuri pe care „tradițiaxe "„tradiție"” le-a marginalizat? În plus, acțiunea colectivă poate submina faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei, 2003: Comunitarismul - doctrină contemporană - o filosofie a binelui comun, teză de doctorat, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Țăranu, Andrei, Herciu, Amalia, 2001: Femeile în programele partidelor românești actuale, raport de cercetare, SNSPA, București. Vasilescu, Maria Luiza, 2002: Evoluția publică și privată a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se făceau acte de caritate, acestea erau însoțite de atitudini care arătau dezaprobarea față de situația lui. De multe ori, la maturitate, acești copii părăseau comunitatea de origine, mergând în alte comunități, unde stigmatul absenței tatălui să nu mai fie prezent. Comunitarismul dă dovadă de un mare potențial conservator (M. Miroiu, 2004, p. 182), iar acest fapt se datorează, în primul rând, valorizării trecutului. Din acest punct de vedere, perspectiva comunitară care nu respinge tradiția patriarhală nu este compatibilă cu nici o strategie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este asemenea moștenirilor de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cunoaștere. Capitolul cel mai consistent și important pentru „materia” numită dezvoltare comunitară este cel al ideologiilor implicate în aceasta. Sunt amintite ideologiile sistematice (sisteme de credințe, valori) sau ideologiile sociale difuze între care își fac loc ideologiile sistematice implicite (populism, comunitarism) sau ideologiile „filtre” ale organizațiilor de finanțare, activiști comunitari și comunități. Se derulează apoi „povestea” dezvoltării comunitare. Cum începe această poveste? Inițial ea a fost promovată prin intermediul structurilor de asociere locală (vecinătate, etnie, rudenie). Schimbările radicale apar în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și opțiuni personale efemere, aflate la antipodul impunerii „mecaniciste” din epoca anterioară: hipermodernismul comunitar nu se înscrie în contracurent cu cultura individului autonom, el constituie una dintre figurile paradoxale ale acesteia. Fragmentată, dereglementată, volatilă, etapa care se anunță instituie un comunitarism fondat pe preocuparea de afirmare a sinelui, un consum cu particularități de clan, dar condus de pornirea spre individualizare a actorilor. Copilul hiperconsumatortc "Copilul hiperconsumator" Societatea de hiperconsum nu e doar martora dezintegrării culturilor de clasă, ci e contemporană și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
orgiastică”? Se caracterizează cultura noastră printr-un hedonism comandat de dezindividualizare, de incandescențe extatice și de fuziuni comunitare? Convingerea mea este că această interpretare este o eroare de perspectivă, oarbă cum e în fața forței sociale a privatizării moravurilor. Fără îndoială, comunitarismele înfloresc, dar, simultan, atitudinile și aspirațiile individualiste capătă alura unei forțe irezistibile. Cu cât sistemele de referință ludico-festive câștigă în anvergură, cu atât societatea reală se prezintă într-o lumină mai radical antidionisiacă. Ne este dat să asistăm nu la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
clipe de cumpănă, dar tot ei îți pot face viața amară. Ce rămîne de preferat, în asemenea condiții, mai ales pentru un american, este individualismul. Cel puțin așa s-ar crede. Dar individualismul, ca ideal al societății americane, nu exclude comunitarismul: în accepțiunea conferită de autor termenilor, primul se referă la drepturile unei persoane, al doilea la îndatoriri. Comunitatea este, pentru David Kirp, nu doar un background de desfășurare a existenței individului, ci și o consecință a vieții pe care o
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
a fi fost trăită într-o atmosferă de șovăială între puritanism și libertinism, înțelese nu doar ca norme exterioare, ci și ca imbolduri interioare. Scriam și altădată, în cronici la alte cărți, că spiritului american nu i se potrivește ușor comunitarismul, mentalitatea de grup, că-i vine mult mai la îndemînă individualismul, cu toate că America e țara minorităților, deci prin definiție un spațiu propice colectivului. Intelectualitatea new-yorkeză din care au făcut parte Trilling sau Mary McCarthy exprimă o fascinantă tensiune între individualism
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
de grup, că-i vine mult mai la îndemînă individualismul, cu toate că America e țara minorităților, deci prin definiție un spațiu propice colectivului. Intelectualitatea new-yorkeză din care au făcut parte Trilling sau Mary McCarthy exprimă o fascinantă tensiune între individualism și comunitarism, între însingurarea în citadela propriului sine și loialitatea, deschiderea față de ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
de Cioran în anii '30 nu sînt ale unui "revoluționar-conservator", cum îl definește autoarea cărții (pagina 128). Lucrurile sînt mult mai complicate. Cioran nu e nici un autohtonist, nici un prooccidental tipic. În această privință, are dreptate Lavastine. El disprețuiește romantismul agrarian, comunitarismul și toate clișeele la modă în extrema-dreaptă, scriind un elogiu lui Lenin și revoluției ruse, proletarului (versus țăranul), care reprezintă "un nou tip de om". Soluția nazistă evocată de Lavastine la un moment dat, e la Cioran o simplă metaforă
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
țara va marca sfârșitul erei capitaliste și al egoismului și începutul unei noi ere. După 26.000 de ani,planetele se vor alinia și vor mara sfârșitul capitalismului și începutul unei noi ere, a vieții, a celebrării comunităților autentice, a comunitarismului. 21 decembrie va marca sfârșitul Coca-Cola și începutul mocochinche (băutură răcoritoare autohtonă)", a spus ministrul bolivian la o demonstrație de suținere a președintelui Evo Morales. Coreea de Nord și Cuba rau singurele țări în care Coca-Cola nu se comerciaizează. Coca-Cola nu este
Țara în care 21 decembrie 2012 aduce sfârșitul Coca-Cola () [Corola-journal/Journalistic/66164_a_67489]
-
la necesitățile sociale. Avem nevoie de un stat care să încurajeze competiția și performanța, dar în același timp și de un stat care înțelege importantă comunităților locale, ca agenți de pace socială și echilibru. Motoarele sociale sunt inițiativa individuală și comunitarismul. Din acest punct de vedere, valorile PDL sunt valorile creștin-democrate: demnitatea, solidaritatea și subsidiaritatea. Înțelegerea momentului în care se află societatea românească care se desparte de Brucan și este la momentul reașezării. Societatea pare că nu mai are răbdare cu
Moțiunea Udrea, publicată pe blogul deputatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39220_a_40545]
-
în mediul rural, respectiv impulsionarea liberei inițiative. În același timp, prezint o nouă viziune pentru societatea românească care merge mâna în mână cu viziunea economică. Nu poate exista economie puternică fără o perspectivă socială care să pună accent pe 1. comunitarism și pe încurajarea inițiativei individuale și care 2. vede un motor social în tineri și femei. Comunitatea locală este mai importantă decât statul; astfel, nu irosim resurse într-un aparat de stat birocratic și greoi la nivel național, dăm banii
Moțiunea Udrea, publicată pe blogul deputatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39220_a_40545]
-
sale, care nu numai că nu sînt amenințate, ba dimpotrivă, sînt mai mult ca niciodată apărate? Hill se străduiește, cu succes, să ne convingă din primele pagini ale cărții sale, că trăim într-o epocă nefavorabilă individului, o epocă a comunitarismului opresiv, și implicit a discriminării și conflictelor. Soluția lui, la acest impas în care socoate că se află omenirea, este surprinzătoare pentru un scriitor american: cosmopolitanismul. Renunțarea la orice loialitate de grup (indiferent ce fel de grup, dar mai cu
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
André Comte-Sponville a publicat recent o a doua ediție a „Dicționarului filosofic” din 2001, care conține acum 1654 de definiții față de numai 1250 cu 12 ani în urmă. Iată câteva din noile „intrări”: bioetică, șocul civilizațiilor, civism, comunitarism, multiculturalism. Modelul declarat este dicționarul neterminat al lui Alain de dinainte de război. Dar titlul i l-a sugerat Voltaire, al cărui dicționar era totuși mai mult un prilej pentru filosoful din secolul XVIII de a-și propovădui propriile idei. Al
Dicționar filosofic () [Corola-journal/Journalistic/3103_a_4428]
-
tinerețe de stânga din generozitate. Pentru că, vorba ceea: dacă până la 30 de ani nu ești de stânga, n-ai inimă, dacă după 30 de ani mai ești de stânga și nu ești conservator, ești cretin. Confundam în tinerețe comunismul cu comunitarismul. Stânga nu poate guverna. Când vine la putere, e pustiu. Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu. ȘTEFAN CEL MARE Acum vor să-l sfințească pe Ștefan cel Mare... A fost cea mai mare personalitate politică
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
italiene, începând cu declanșare procesului de regionalizare a Italiei în anii '70 până în ultimul deceniu al secolului trecut. Observațiile lui descriu o diferență marcată între aceste regiuni, atât în ceea ce privește performanța instituțională, cât și referitor la nivelul de participare cetățenească, de comunitarism civic. Corelația pe care o stabilește în cazul regiunilor italiene face ca performanța instituțională să fie legată de capitalul social: regiunile caracterizate de neîncredere, atomizare socială, prezintă și performanțe slabe ale instituțiilor regionale și locale. Pentru Putnam, capitalul social este
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de secol. Dar acesta nu este singurul exemplu pe care-l putem invocă. Comunitarismul lui Ț�nnies Acest savant pu?în marginal, cu o cultur? enciclopedic?, ?i-a urmat �ntreaga carier? � din 1881 p�n? �n 1933 � la universitatea din Kiel, dar n-a devenit profesor dec�ț ț�rziu, �n 1914; se spune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în Belgia asemenea partide constituie o bază reală pentru o posibilă separare. În cadrul partidelor mai mari există și rămășițe ale loialității comunitare de tip personal sau teritorial, dar acestea nu au o importanță electorală prea mare. Din moment ce aceste surse de "comunitarism" se întâlnesc mai ales în zonele rurale unde accesul este dificil, importanța lor s-a diminuat pretutindeni odată cu scăderea semnificativă a populației rurale de peste tot. Ele erau înainte relativ puternice în special în Franța înainte de 1958, dar apariția și consolidarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
accesul este dificil, importanța lor s-a diminuat pretutindeni odată cu scăderea semnificativă a populației rurale de peste tot. Ele erau înainte relativ puternice în special în Franța înainte de 1958, dar apariția și consolidarea partidului gaullist începând cu anii '60 a redus comunitarismul până-ntr-acolo încât a devenit irelevant, deși în Franța partidele mai ales cele de centru tot nu au reușit să se consolideze (Frears, 1977: 58-83). Grupurile etnice au fost în trecut baza de sprijin a partidelor în America, în timp ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trecut baza de sprijin a partidelor în America, în timp ce grupurile religioase, cum ar fi cel romano-catolic, și grupurile clasiale au oferit sprijin partidelor vest-europene în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX. Totuși, treptat, ca și în cazul comunitarismului personal și teritorial, doar rămășițe ale acestui fenomen se mai pot găsi în Europa contemporană și în America de Nord. Există unele excepții în zone răzlețe din mai multe țări, dar în general, identificarea legitimă directă cu partidele a înlocuit loialitatea indirectă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin care prind viață, ritualurile pe care le stabilesc nu vin din lumea sacrului? În sfîrșit, în societățile moderne nu există oare atîtea coincidențe între credința tradițională și diferitele mesianisme politice, de la cultul sfintei Ioana la dragostea de patrie, de la comunitarismul unor manifestări creștine discrete la nașterea primelor grupuri socialiste? Dezvoltarea mitologiei Unității pe tot parcursul secolului al XlX-lea nu constituie, în realitate, decît un indiciu în plus, dar decisiv, al acestui fenomen esențial încă destul de prost perceput al istoriei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]