342,888 matches
-
decriptări" de tipul "cine e Ursul, cine e Vulpea?", "printre-rândurile" compromit iremediabil finalitatea estetică și nu pot fi luate în serios nici ca început de structurare a conștiinței politice. Cel mult, puteau provoca niște defulări de moment, la fel de sărace în conținut ca și folclorul de bancuri (ne amintim ce înfloritor, în anii de comunism), care, pentru putere, rămâneau de fapt inofensive, nu aveau cum să zguduie sistemul din temelii. Dar nu toată lumea citește la fel. Problema subversivității literaturii de dinainte de 1989
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
în Contemporanul din 17 ianuarie într-o Cronică a optimistului intitulată Luceafărul. Este anul marelui succes de conferențiar al lui G. Călinescu și cel de pe urmă al ieșirii sale în public. Insist asupra acestui dublu detaliu, de datare și de conținut, considerându-l ca atare în accepția dimensională ce ține de modul lui G. Călinescu de a scrie, deoarece este argument, ca multe altele pentru acest fel, de atâtea ori subiect de controverse. Omul care publicase tomuri despre Mihai Eminescu i-
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
propunerea lui Ștefan cel Mare și Sfînt (a nu se confunda cu celălalt, doar cel Sfînt), Tatăl Ceresc a trimis către România, prin punctul de contact Babele, un nou transport de slavă etc. etc.?" Evident că nu! Dar exact acest conținut se vehiculează frecvent în presă ca opinie, ca expresie a unei lecturi inițiatice căreia îi sînt supuse faptele diurne. Mutatis mutandis, în- tr-un registru similar este sacrificată și informația culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
este metafora deplină a fragilității și a entropiei. Ființă relativă, strivită între presiunea Cosmosului și a istoriei, omul decade din funcția sa narcisiacă de măsură a lucrurilor și devine o formă precară, un schelet ambulant în căutarea sceptică a propriului conținut. Omul lui Paul Neagu era plin de sertare și de rotițe, omul lui Doru Covrig era o arhitectură modulată mecanic, omul lui Tiron era și el o construcție vidă, însingurată și mimetică, în timp ce omul optzeciștilor fie interferează cu zoologicul (Darie
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
reprezinte conceptul de UMAN''. Lăsînd la o parte construcția teoretică a textului și dicția lui epică, aspecte care nu interesează în acest context, se poate ușor observa preocuparea obsesivă a pictorului față de existența umană profundă, față de primejdiile golirii noastre de conținut și față de riscurile substitutelor facile. Această preocupare se regăsește, într-un limbaj plastic remarcabil prin coerența și prin vigoarea lui, și în pictura lui Ciprian Paleologu. Pe de o parte, el sugerează acea cădere, acea regresie dinspre uman spre homuncul
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
modernist european îi va instala în fruntea ierarhiei, fixîndu-i de asemenea într-o opoziție întrucîtva artificială, dar folosibilă ca punct de plecare într-o discuție: inovatorul în domeniul formei, exploratorul resurselor limbajului (primul) și producătorul de mari mutații în planul conținutului, specialistul în descompunerea și explicitarea resurselor umane de spirit și senzualitate (ultimul). La Editura Polirom a apărut anul acesta, în colecția Clasicii modernității, unul dintre cele mai discutate romane ale lui Lawrence, Fii și îndrăgostiți, în excelenta traducere a Antoanetei
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
decis către o carieră artistică - la fel ca D.H. Lawrence însuși. Iubita adolescentului Paul Morel, Miriam, este, se pare, "modelată" după Jessie Chambers, prietena din copilărie a lui Lawrence care l-a sprijinit foarte mult în afirmarea sa ca scriitor. Conținutul autobiografic a lăsat loc unui nesfîrșit șir de interpretări în spirit freudian ale relației profunde și devoratoare existente între personajul Paul și mama acestuia (și ale relației care i-ar fi servit drept model...), nescăpînd investigației nici una dintre repercusiunile acesteia
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
ceea ce se ascunde dincolo de ele. Dacă ar fi să interpretăm acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului sau vînzării cărții s-a risipit de mult. Cei care încă nu cred asta să se uite la acești scriitori tineri și la felul în care ies ei
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
oficialității românești în domeniu, a voi și a reuși să-i convoci în jurul aceleiași mese la București pe cei patru valorează mai mult decît rezultatul tipărit al colocviului. Important e că purtătorul șatafetei între cei patru, Lucian Pintilie, îi enunță conținutul și știe cui să-l transmită. De la prima propoziție rostită într-un tîrziu în discuție, "spațiul în film" e pentru el cel din ipostaza formativă a filmului de debut al lui Ciulei: "Păi, în Erupția, terenul cu vulcani noroioși era
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
listele care se făceau la cozile pentru carne sau lapte, în alte vremuri. Nu conta foarte mult "ce se dădea", important era să fii pe listă, la coadă. Cuprinsul unei cărți ajunge să fie citit cu mai mare interes decît conținutul. în mod normal, fiecare listă canonică intră într-o luptă liberă cu alte și alte "pomelnice". Antologiile de după '90 au propus mai ales grupuri sau generații. Au fost antologii care au funcționat după clasice criterii estetice. Au fost și antologii
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
și The Lord of the Rings. Part Three. The Return of the King (1955, Marea Britanie; 1956, SUA). Apoi, autorul și primii săi editori (Allen & Unwin, pentru Marea Britanie și Houghton Mifflin, pentru SUA) nu reușesc să se pună de acord asupra conținutului textual, hărțile, alfabetul și limbile inventate de Tolkien și întrebuințate de narator și personaje ridicînd mari probleme de reproducere tipografică. Practic, obstacolul transcrierii tipografice a termenilor imaginați sau bricolați de autor (la rîndul lui, un corector al propriilor variante, în
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
amplă de timp (1936-1949), nu se vede astfel răsplătită printr-o editare exactă și unitară. Mai mult, după moartea autorului (1973), corecturile grafice și tipografice efectuate de cel de-al treilea fiu al său, Christopher, inclusiv la nivelul hărților, îmbogățesc conținutul romanului prin inserția unor noi detalii obținute din arhiva tatălui, dar, în același timp, complică munca editorilor, a istoricilor literari și a cititorilor pasionați de adnotarea riguroasă a lumii lui Tolkien. Misterul, fascinația aventurii (literare sau literale) și, mai ales
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
pe care o ignora, sustrăgîndu-se în ariditatea și abstracțiunea statisticilor. Oricum, s-a dovedit, mai puțin nocive și viciate decît semenii. Piesa este, cred, complicată, dezvoltată pe multe planuri în care glisează acțiunea, fragmentată, ciudată la nivelul substanței frazei, al conținutului, al vivacității ideilor, care se îneacă uneori în prea mult balast. S-ar putea ca textul să fie mai bun decît îmi dau eu seama în acest moment, în acest timp. Observațiile ce urmează de aici încolo se subsumează paradoxurilor
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
românești cuprind file surprinzătoare prin diversitatea tematică și extinderea temporală sau geografică a legăturilor culturale pe care le mărturisesc. Pentru cititorul obișnuit (care nu este preocupat de filiația manuscriselor, de istoria limbii, de complicatele drumuri ale evoluției temelor și simbolurilor), conținutul copiilor făcute cu mâna până către mijlocul secolului al XIX-lea rămâne viu prin frumusețea indefinibilă a imaginilor, a «asemănărilor neasemenea» și prin suflul de vechime pierdută în timp al credințelor.” Cu acest paragraf își începe Cătălina Velculescu studiul său
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
manuscrisul Proloagelor de la Tatina. Aici, ni se spune, că este semnalată pentru prima dată, în dreptul zilei de 9 mai, viața Sfântului Hristofor. Ni se mai spune ce a determinat compararea cu Proloagele lui Dosoftei, cu atenție deosebită asupra unității de conținut între manuscrisul 339, de la B. A. R. și ediția lui Dosoftei din 1682-1686. Descrierea fizică a Sfântului, însemnele sale identificatoare, mitul, cultul, sensibilitatea oamenilor secolului al XVIII-lea și inventivitatea populară și artistică față de universul terifiant și sensibilizarea la Fantastic
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
un vechi, foarte vechi spectacol de la Teatrul Bulandra, Dragă mincinosule, unde Jerôme Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar de literatură română ce există în limba cehă), pot să descopăr cîteva din tainele fabuloasei Biblioteci de Samizdat de la Praga. Cititorul ar trebui să aibă privilegiul să privească mulțimea de afișe cu conținut comico-satiric la adresa realizărilor socialismului real, trimise cu balonul dirijabil peste graniță de angajații „Europei libere” din Germania Federală vecină prin anii ’70. Ar trebui să vadă chipul actorului interzis și apoi emigrat, Jaroslav Kohout, mirîndu-se și el candid, de „progresele
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de altă parte, să vezi schimonoseala pe care urîțenia din suflet a lăsat-o în traiectoria unei vieți. Krapp este un robot direcționat de cîteva gesturi și de cîteva obiecte, față de care a devenit dependent. Așa cum este dependent și de conținutul benzilor, de inflexiunile propriei voci, de ce a reținut ea în observații și analize. Krapp își provoacă singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
Barbu Cioculescu Îmbietoare, prin titlu și conținut, cartea dlui Lucian Boia, Cum să trăim 200 de ani (Humanitas, 1999), mi-a făcut - cu întârziere față de data apariției, altfel, însă, picând la țanc - neprețuitul serviciu de a-mi rememora că, octogenar, deci pe calapodul unei existențe biseculare foarte
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu, în societatea românească s-a trecut mai întîi de la un sistem centralizat, controlat, în care textele publice erau verificate și cenzurate de mai multe ori, din punctul de vedere al conținutului și al formei, la o explozie a diversității, la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât mai corect gramatical, să scrieți numele proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice pot fi cuprinse - tolerant dar destul de explicit - în regulamentul inițial: „Fiecare dintre noi mai facem greșeli de tastare, dar
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
ediție anastatică a unui manuscris publicată la noi în țară. Calitatea hîrtiei de tipar, eleganța literelor și a paginării compun un volum care se adresează privirii. Dar sînt acestea calități suficiente pentru a alcătui o carte-obiect? În ultimă instanță tot conținutul cărții e condiția necesară, iar volumul de la Cluj reușește un interesant efect de alăturare prin succesiunea celor trei secvențe din care e alcătuit - studiul introductiv, reproducerea manuscrisului și traducerea acestuia. Marcel Tolcea notează, la începutul studiului său: „Exagerînd exact în
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
privește lumea cu ochii lui I.L. Caragiale și gîndește literatura cu mintea lui Mircea Eliade. Nu știu în ce măsură aceste schițe și povestiri publicate la aproape două decenii de la presupusa lor redactare au suferit în timp modificări stilistice și/sau de conținut (cel puțin la nivelul expresiei se pot bănui unele intervenții pe text pentru că există formulări neobișnuit de fruste, imposibil de imaginat în climatul literar al anilor ’80, aflat într-o luptă permanentă cu cenzura ceaușistă și devenit celebru tocmai prin
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
pe spectatori la seratele zbuciumate din Zürich. Cu talentele sale de agitator și cu nihilimsmul său imbatabil, Tzara preia conducerea operațiunilor. Dada 1 a ieșit de sub tipar în iulie 1916. Volumul arată bine, cu coperta portocaliu intens, concepută de Iancu. Conținutul literar e tot eclectic și internațional. Dada 2, apărut în decembrie 1916, e din același aluat. Numeroase articole amintesc interesul grupului Dada pentru futurism, ca și pentru toate expresiile avangardei în planul poeziei și al picturii. De-abia în numărul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]