564 matches
-
al vieții oamenilor. 2. Pe ce se bazează mecanismul de funcționare a acestor sisteme? 3. Care este raportul călău / victimă? Sunt cei doi măști ale ideologicului? 4. Identificați aspecte ale carceralului. 5. Există vreo soluție de ieșire din acest univers concentraționar? Reflecție didactică Această primă oră își propune familiarizarea elevilor cu conceptul de ideologie ca formă de ruptură între ontologic și axiologic. Elevii vor trebui să înțeleagă mecanismul oricărei forme de conducere de tip opresiv, prin apelul la textele literare care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Așa a și fost. De pe urma oamenilor supuși condițiilor unei "camere de executare a pedepsei" am suferit nespus mai mult decât din pricina caraliilor de pe coridoare." (Nicolae Steinhardt, Despre retroacțiune și morfogeneza spontană în Jurnalul fericirii) " Pentru a ieși dintr-un univers concentraționar și nu e neapărat nevoie să fie un lagăr, o temniță ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului există soluția (mistică) a credinței. Despre aceasta nu va fi vorba în cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Südosteuropa, im 20. Jahrhundert. Ethnostrukturen, Identität, Konflikte, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A beneficiat de mai multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Volume publicate: Scrum de secol. O sută de povești suprapuse, Curtea Veche
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la crearea ei În august 1948, asigurarea stabilității și integrității regimului comunist, fiind abilitată legal cu toate mijloacele de acțiune specifice unei poliții politice. Pe parcursul primei decade a regimului comunist, brutalitățile aparatului de Securitate au dus la prelungirea efectelor regimului concentraționar dincolo de zidurile Închisorilor și ale birourilor de anchetă. Exigențele regimului de detenție au fost așadar extinse, depășind zidurile Închisorilor, și au impregnat societatea. După eliberarea foștilor deținuți politici, brutalitățile din anii instalării și consolidării regimului comunist au fost conștientizate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost stopate, cu rare excepții, Înainte de a se finaliza prin trimiterea În judecată a făptuitorilor, iar procurorii care s-au ocupat de asemenea cazuri au fost Îndepărtați din sistem sau marginalizați. Petiționarilor care au reclamat dispariția unor apropiați În universul concentraționar din România comunistă li s-a răspuns, În genere, că „nu există date” În legătură cu respectivele persoane dispărute, fără ca organele statului să treacă la anchetarea serioasă a Împrejurărilor acestor dispariții. Majoritatea disparițiilor, așa cum relevă documente pe care le-am făcut publice
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a avut loc și În penitenciarul de la Suceava, dar de aici un grup condus de Eugen Țurcanu a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000. Anisescu, Cristina, „Dinamica de structură și rol a rețelei informative În perioada 1948-1989”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 10-50. Antohe, Ion, Răstigniri În România după Ialta, Albatros, București, 1995. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000 (alte contribuții ale lui I. Bălan sunt citate cu trimitere la AT). Boca, Ioana, 1956 - un an de ruptură. România Între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, studiu Însoțit de anexe de documente
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
martie 1945. Scânteia, cotidian al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, nr. 5371/7 decembrie 1961. Lucrări și articoletc " Lucrări Și articole" Bălan, Ion, „Mișcări țărănești În județul Vlașca. 1949-1950”, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3/1996, pp. 59-64. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. Breazu, Florentin, „Pârjolul din Vlașca”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 1999, pp. 17-21. Călin, Cornel P., „7 iulie 1950 - răscoala țăranilor din Vlașca”, Memoria, nr. 8, f.a. (c. 1993), pp. 120-125. Cătănuș
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a treizeci de morți pe zi. Cei 285.764 de Încarcerați Între 1948și 1964, despre care vorbesc documentele fostei Securități, trebuie confruntați cu cei un milion avansați de memoria colectivă. Prin meticuloasa muncă de Înregistrare a celor pieriți În sistemul concentraționar românesc, În anchete și În activitățile de partizani din munți s-au adunat până În prezent sub 10.000 de nume, pentru toată perioada comunistă. În ce privește victimele și supraviețuitorii Canalului, este de presupus că documentele de la care ar trebui să plecăm
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au judecat-o, consider că experimentul Pitești este o realitate istorică aplicată care trebuie mărturisită de martori, dar care poate fi comentată mai ales de istorici, psihologi și politologi. Mihai Rădulescu, fost deținut politic, obsedat de traumele produse de universul concentraționar, a avut inițiativa de a realiza chiar un compendiu al mărturiilor deghizate sau directe despre fenomenul Pitești, sub forma unei istorii a literaturii de tip mozaic, intitulată Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor. Deși amatoricească, lucrarea este importantă pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la hărțuieli și intimidări, reputatul dogmatist publica lucrări În care Încerca să demonstreze că Biserica Română Unită (BRU) a reprezentat doar o tentativă de dezmembrare a poporului român. Probabil Între 400 și 600 de clerici greco-catolici au trecut prin universul concentraționar comunist, dar aici se impune precizarea că unii preoți uniți au suferit două sau chiar mai multe arestări și detenții În perioade diferite. În plus, BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin Decretul nr. 358 din 1
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a fișelor. Una din principalele nemulțumiri privea faptul că, pentru a mări „tezaurul de suferință” ortodox În dauna celui greco-catolic, coordonatorul dicționarului a inclus și credincioșii ortodocși martiri, dar i-a uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel de „competiție” cu arbitrii care ocolesc reguli deontologice elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că L-am putea supăra pe Dumnezeu, cu toate că și animalele sunt creaturile Sale vivisecția (o ocupație la modă în secolul al XVII-lea) și, pe viitor, masacrarea puilor de focă, creșterea de pui, viței, porci "în cuști", în interiorul unor clădiri concentraționare, departe de orice privire. Invizibilitatea este, de fapt, norma creșterii și a sacrificării intensive. Fie că animalul suferă, fie că nu, ceea ce contează și folosește e doar suferința omului și a Fiului lui Dumnezeu. Cea dintâi, pentru ispășirea păcatului originar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trecuți, cînd „se lucra pe durere“ numai pentru ca tricolorul să fîlfîie pe cel mai înalt catarg, acum, roboții au început să cîștige bani. Iar cine are bani nu suportă liber consimțit durerea decît dacă e fachir. Gimnastica e un sport concentraționar și de aceea nu poate aduce rezultate decît în interiorul unor sisteme naționale concentraționare. România sub Ceaușescu și în sărăcia de după el, URSS, Cehoslovacia Verei Ceaslavska dinaintea Primăverii de la Praga, China, Coreea de Nord. În lumea liberă, se pot dobîndi doar succese sporadice
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai înalt catarg, acum, roboții au început să cîștige bani. Iar cine are bani nu suportă liber consimțit durerea decît dacă e fachir. Gimnastica e un sport concentraționar și de aceea nu poate aduce rezultate decît în interiorul unor sisteme naționale concentraționare. România sub Ceaușescu și în sărăcia de după el, URSS, Cehoslovacia Verei Ceaslavska dinaintea Primăverii de la Praga, China, Coreea de Nord. În lumea liberă, se pot dobîndi doar succese sporadice, o bîrnă acum, un sol la anul, un bronz cu echipa la Mondialele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la noi, în cadrul spațiului recluzionar, unde comunicarea între deținuții politici anticomuniști se derula sub forma unui limbaj încifrat, într-un cod specific: de la simplul limbaj bazat pe alfabetul morse până la tehnici mai complexe de comunicare. În volumul său dedicat experienței concentraționare feminine Strigat-am către Tine, Doamne 1, Doamna Aspazia Oțel Petrescu sublinia faptul că forme specifice ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu cel ideologizant bolșevic, un discurs ce presupunea subminarea celui oficial, propunând o variantă productivă, un fel de concevoir autrement le discours. Acest tip de discurs poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei rămași au ajuns curînd spaima închisorilor, prin mijloacele diabolice de represiune pe care le-au introdus. Cazul Ortansei Brezeanu este semnificativ, fiind protejata tuturor autorităților penale din ultimele decenii, de la Alexandru Drăghici la Rodica Stănoiu (ea e menționată de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Bartollas, Clemens; Miller, Stuart, Juvenile Justice in America, Prentice Hall, 2001. Bălan, Ana; Stănișor, Emilian; Mincă, Marinela, Penologie, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ana; Stănișor Emilian; Elaș Roxana, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, Editura Fundației Academia Civică, București, 2000. Bîrsan, Victor, Închisorile noastre, Editura Pythagora, București, 1998. Beccaria, Cesare, Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965. Benguigui, Georges; Chauvenet, Antoinette; Orlic Françoise, "Les surveillants de prison et la règle", în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București, 1991-1996; Radu Ciuceanu, Memorii, București, 1994; Constantin C. Giurescu, 5 ani și 2 luni în penitenciarul de la Sighet, București,1994 etc. 266 Ion Bălan, Regimul concentraționar din România. 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. 267 Ibidem, p. 126. 268 Viorel Măgureanu, Monografia Penitenciarului Tulcea, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. 269 Ilie Verdeț, fost prim-ministru, într-un interviu publicat în mai 1991, în serial, în România
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nevoie de un cămin, de instituții, de un mod de viață propriu. La ce bun însă, toate acestea dacă nu ai libertate? Ele sunt într-adevăr valori in-dispensabile, cu condiția să nu se transforme în "cămăși de forță", în spații concentraționare. Și Louis Dumont înțelege să studieze omul ca ființă socială. Subiectul ajunge la intersubieetivitate (Hegel, Sartre, Hussserl), nu poate trăi izolat. Dar societatea înseamnă mai mult decît intersubiectivitate. La polul opus, Max Weber devalorizează tradiția non-raționa-lă, cultivînd individualismul. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în tonuri contrastante a unui segment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Fizică, etc., deci nu se poate face o documentare serioasă din aceste dosare. Este bine că cercetătorii de aici fac și o “istorie orală” ca să compare ce se găsește în dosare cu ceea ce știu autorii lor. Harta și mărimea sistemului concentraționar Harta unităților din sistemul concentraționar cuprinde 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, 72 de lagăre de muncă forțată (cele mai multe, asemenea celui de la Periprava), 63 centre de deportare și domiciliu obligatoriu, 93 de locuri de execuție, 100 de sedii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate face o documentare serioasă din aceste dosare. Este bine că cercetătorii de aici fac și o “istorie orală” ca să compare ce se găsește în dosare cu ceea ce știu autorii lor. Harta și mărimea sistemului concentraționar Harta unităților din sistemul concentraționar cuprinde 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, 72 de lagăre de muncă forțată (cele mai multe, asemenea celui de la Periprava), 63 centre de deportare și domiciliu obligatoriu, 93 de locuri de execuție, 100 de sedii regionale de anchete, etc, în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]