561 matches
-
o asemenea experiență, care va avea proporții teribile pentru întreaga umanitate, vom înțelege că singura sursă de energie vitală este libertatea și că trăirea ei plenară este incomparabilă. Până atunci, ne vom condamna copiii, crimă absolută, la îngustul nostru spațiu concentraționar. Și e cu atât mai mare păcat, cu cât, neștiuți, copiii din noi vor continua să coboare pe Târnavă, plutind pe o cameră de tractor de la Gat până la Unghiul lui Coman și să se contemple, simultan, în plutirea aceasta de
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
a lui Vișinescu de către Curtea Supremă de Justiție, care i-a respins apelul. Hotă-rîrea Înaltei Curți confirmă importantă „Dosarului Vișinescu“, care rămâne astfel o borna de hotar în istoria justiției din România, fiind prima condamnare a unui responsabil din sistemul concentraționar comunist. Un scurt istoric Conform statutului inițial din perioada 2005-2010, Institutul de Investigare a Cri-melor Comunismului (IICCMER) putea desfășura investigații științifice și sesiza organele de cercetare penală în condițiile în care erau identificate grave abuzuri, încălcări ale drepturilor omului și
Prima condamnare. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează? () [Corola-blog/BlogPost/338444_a_339773]
-
erau tocmai pe placul autorităților comuniste, chiar dacă era vorba despre Securitatea “cea rea”, “nepatriotică” din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nu cred că «Vinovatul» și «Iertarea» au fost egalate vreodată valoric de nici o altă piesă de teatru post-revoluționară preocupată de universul concentraționar românesc și de fărădelegile poliției politice comuniste.” (Mircea Morariu, http://adevarul.ro/blogs/mircea.morariu) Propunerea de difuzare aniversează nu doar premiul obținut la Gala UNITER, ci și 25 de ani de existență ai acestei organizații care reprezintă și susține
LUNI, la TVR 2 si TVR HD „Vinovatul”, după Ion Băieșu – Premiul UNITER pentru Teatru TV () [Corola-blog/BlogPost/339417_a_340746]
-
și abjecției extreme, Piteștiul demonstrează viabilitatea și totodată unicitatea soluției creștine în împrejurări limită. „Am rezistat pentru că am crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, Arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Mircea Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și abjecției extreme, Piteștiul demonstrează viabilitatea și totodată unicitatea soluției creștine în împrejurări limită. „Am rezistat pentru că am crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, Arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Mircea Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
se află la el acasă în patria la care aspiră permanent, patrie numită simplu Libertate. Faptul că i-a fost inscripționat în destin să ajungă nicidecum altundeva, ci în renumitul spațiu cultural francez, părăsind în mod obligat ruinele unui univers concentraționar al Estului european din cea de a doua jumătate a secolului XX îndeajuns de bine cunoscut pe propria-i piele și căruia, ani la rând, i-a trăit, cu maximă intensitate și voință, clipa, înseamnă că Paul Goma a primit
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
cartea, un fel de automotivare tematică, răsfoind-o pe sărite și selectând pasaje la întâmplare. Am recunoscut îndată tema romanului, contextul istoric în care se derulau faptele, spațiul geografic, de o întindere extracontinentală, și nucleul acestuia, limitat la un spațiu concentraționar, familiar - ca eșafod al execuției lente - cititorului de literatură scrisă după căderea comunismului. Încet-încet, începusem să simt o ușoară dereglare de ritm respirator, ceea ce era reflexul condiționat pe care îl așteptam pentru a trece la lecturarea firească, disciplinată. Am citit
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
Teologic-Chișinău a dat Basarabiei și României în geana Zorilor înfăptuirii unității de Neam cele mai luminate chipuri ale Generației ortodoxe basarabene. „Acolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX și XX, mărturisea marele jurnalist, preot, profesor, supraviețuitor al regimului concentraționar, răzeșul Părinte Sergiu Roșca, pe care am avut privilegiul de a-l cunoaște și prețuii întru căldura demnității sale, și-au făcut studiile și primii pași în lupta națională a românilor basarabeni mulți dintre cei care vor lupta mai apoi
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
curaj, credință, dăruire și dragoste a odrăslit un torent mistic al Poeziei creștine. Din celulele încremenite a picurat sensul cel mai profund al trăirii lirice, care s-a împletit cu destinul creștin sub forma lui cea mai ortodoxă. În universul concentraționar, Suferința creștină a strâns la sânul ei toate valențele comuniunii dumnezeiești, prin darurile divine, care s-au răsfrânt în binecuvântări: răbdarea ca rugăciune, foamea ca asceză, dureri ca încercări, îndurarea ca ispășire pentru neam, împăcări profunde, arderi spirituale, dăruiri frumoase
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
și sfinți. Am o adâncă plecăciune, o cucernică închinare și o sacră admirație pentru marile Monahii, care au plămădit cerul cu sfințenia trăirii lor, pentru Presbiterele evlavioase și dârze care și-au sacrificat tinerețea, sănătatea, familia, școala, viața în regimul concentraționar, pentru Monahiile albe, mirenele Apostolatului Social-Mărturisitoarele și poetele Dorului mistic, pentru Monahiile Suferinței, care au fost prigonite, pentru Monahiile Jertfei, cele care au pătimit în închisorile regimului torționar comunist, Maicile: Mihaela Iordache, Teodosia-Lațcu, Mihaela Portase, Veronica Gurău, Patricia Codău, Olga
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
în fața ochilor”. Ideea cărții, între altele, chiar nemărturisită, chiar neconștientizată, aceasta pare a fi: Eșecul oricărei lumi, oricărei organizări, din care este alungat Duhul, sursă și garanție a valorii. Ca urmare, construcția artificială, aberantă a indiferent cărui tip de spațiu concentraționar trebuie abolită, ea se năruie, în fapt, de la sine, în cele din urmă, întrucât nu este viabilă, nu e vitală, ci strict convențională, este, esențialmente, defunctă încă din primul moment, fiindcă se sprijină pe delirul trecător (dar cât de feroce
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
treacă, cu jertfa de sânge cunoscută și cu experiența de viață atât de asemănătoare cu a generației părinților noștri, din care am ieșit, sufletește, întăriți și imuni la multe din greutățile ulterioare. A trebuit să se insinueze, prin amenințare tăvălugul concentraționar al unor rânduieli străine nouă, spre a “imobiliza” pentru o jumătate de veac de-atunci încolo, gândul și fapta istorică a nației, și chiar cea personală a fiecăruia. Amprentă de haos și anarhie morală, de înstrăinare a omului de esența
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
pe parcursul a două perioade, 14 ani de detenție înțelege închisoarea ca un loc de misiune apostolică și de purificare lăuntrică. Povestea evreului converit, Richard Wurmbrand este cu atât mai fascinantă cu cât memoriile lui relatează singurul caz cunoscut în universul concentraționar comunist din România în care anchetatorul este convertit de cel anchetat, așa cum se întâmplă cu locotenentul Grecu. În spațiul sordid al sanatoriului penitenciar de la Târgu Ocna are loc întâlnirea memorabilă dintre două personalități duhovnicești, este vorba de Valeriu Gafencu și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
și abjecției extreme, Piteștiul demonstrează viabilitatea și totodată unicitatea soluției creștine în împrejurări limită. „Am rezistat pentru că am crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Oastea Domnului ivită în sânul BOR în anul 1923 se afla la ora instaurării regimului comunist
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească pe
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Pe lângă rezistența conferită de trăirea religioasă, arta și cultura au costituit puncte de rezistență ale celor aflați în universul carceral. Una dintre frecventele manifestări ale creației artistice în spațiul concentraționar în genere și în regimurile comuniste cu precădere, a fost poezia. Preferința pentru creația în versuri se poate explica și prin necesitatea ca procesul de creație să se desfășoare exclusiv mental sau, în cel mai fericit caz, pe un ciob
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
marcată de prea-plinul existenței sale tumultuoase, la ceasul unui bilanț în egală măsură lucid și sentimental. Din Hadesul întunecat (fundul subpatului în care lipsa strigătului primordial o hărăzise morții), fetița „de nevoie” se ia la trântă cu exponenții unui regim concentraționar ce avea s-o izbească din plin, fără s-o îngenunchieze însă, reușind să-și „domesticească” suferințele, cu înțelepciune și fermitate, abia la maturitate. Rar mi-a fost dat, în ultimii ani, să întâlnesc un asemenea talent epic! Povestea se
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]