27,363 matches
-
n-are în slujba cui să se pună, rămâne fără obiect, deci se autodesființează. Și am ajuns astfel în miezul problemei: ne aflăm în fața unor încercări care n-au nici un mesaj de transmis, nici o concepție de pus în valoare. Nici o concepție plastică. Ceea ce n-are concepție plastică nu este artă. Domnul doctor nu cunoaște nici culoarea. Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
să se pună, rămâne fără obiect, deci se autodesființează. Și am ajuns astfel în miezul problemei: ne aflăm în fața unor încercări care n-au nici un mesaj de transmis, nici o concepție de pus în valoare. Nici o concepție plastică. Ceea ce n-are concepție plastică nu este artă. Domnul doctor nu cunoaște nici culoarea. Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte de-a deveni materie pe
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
cunoaște nici culoarea. Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte de-a deveni materie pe pânza de pictură. Dar asta ține de concepția operei și concepția lipsește. Culoarea nu este de-sine stătătoare, ea face corp comun cu desenul conlucrând la un echilibru înalt, echilibru emanat prin toți porii operei, prin textura materiei pe care o alcătuiește, degajând astfel mesajul. Nu este de
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte de-a deveni materie pe pânza de pictură. Dar asta ține de concepția operei și concepția lipsește. Culoarea nu este de-sine stătătoare, ea face corp comun cu desenul conlucrând la un echilibru înalt, echilibru emanat prin toți porii operei, prin textura materiei pe care o alcătuiește, degajând astfel mesajul. Nu este de mirare că toată
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
al Marthei Bibescu rămâne însă un proiect nerealizat, despre care aflăm dintr-o scrisoare pe care i-a adresat-o sculptorului Ioan Lucian Murnu: un monument închinat celor patru fii ai lui Brâncoveanu și celor șapte surori ale acestora. Modernitatea concepției artistice a principesei reiese din faptul că nu ar fi dorit un grup statuar, ci elemente de apă și de piatră cu valoare simbolică, și anume două bazine în două poieni, unul în care luciul apei să fie străjuit de
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Întrebarea rămîne deschisă. Sub aspectul inserției sale în istorie ( și aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
de justă responsabilitate civică al turnătoriei, de patriotică inițiativă de a folosi adolescenți, de la 14-15 ani în sus, firește dintre cei mai răsăriți. Cu excluderea băiețașilor/fetițelor de 11-12 ani. Pentru a fi informator trebuie să ai o pregătire, o concepție sănătoasă în formare asupra lumii și deci să-ți apară limpede că e de la sine înțeles să faci poliție politică, mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenția de a smulge mărturisiri directe unor personalități pentru care, cu vreo cîteva excepții, nu exprimarea narativă constituie partea lor tare, cît și prin consecința acestei provocări, adică prin profunzimea și acuratețea evocărilor, concepțiilor artistice și judecăților proprii, trebuie amintit faptul că Mihai Sârbulescu, pe lîngă faptul că s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
conduită". Au fost și în comunism dascăli din generația de după război care și-au făcut în chip strălucit datoria. Dar, repet, acestea se produceau în pofida regimului: în fond, orice act de cultură autentică era un gest de frondă, căci, în concepția PCR, cultura era doar trompetă propagandistică, iar școala, un instrument de depersonalizare. Să revenim însă la subiectul propus. Domnul Baumgarten are perfectă dreptate atunci când consideră că, pentru realizarea unei performanțe reale în cultură, nu este suficient efortul singular, ci este
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
tot mai puțini), nici primarii lui, în genere nebucureșteni. Nici eu. Îl parcurg adesea ca pe o amintire dureroasă, ca un pariu pierdut." Matei Călinescu, în interviul luat de Laura Albulescu pe ultimele două pagini ale revistei, ne surprinde prin concepția lucidă privitoare la locul pe care îl ocupă minciuna în scrierea cărților: Problema minciunii în scris este iarăși o problemă foarte interesantă și complicată. De pildă, în scrisul autobiografic, sinceritatea se simte. Un cititor inteligent își poate da seama dacă
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
adevărat spectaculos este că fiecare concept este urmărit de-a lungul întregii opere nicasiene, autorii prezentîndu-i înțelesurile pe care le-a căpătat sau le-a pierdut de la o carte la alta, ca într-o metamorfoză semantică în cursul căreia, pe măsură ce concepția lui Noica își schimbă nuanțele, termenul își schimbă la rîndul lui semnificația. E ca într-o panoramă cronologică în care cititorul poate observa felul în care evoluția gîndirii lui Noica s-a răsfrînt asupra terminologiei sale. Să ne închipuim acum
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
probleme legate de timp - de pildă, momentele timpului (prezent, trecut, viitor), relația conștiinței cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
fost un act politic. Cu alte cuvinte, orice lege începe prin a fi politică și sfîrșește prin a fi juridică: ea este făcută de politician, dar este aplicată de juriști. Iar cei care fac legile - parlamentarii - sînt partizanii unei anumite concepții despre lume. Ei vor apăra această concepție deoarece de ea depinde însăși existența lor. De pildă, într-o societate capitalistă, cei favorizați de legile emise în cadrul ei vor fi tocmai deținătorii de capital, adică cei fără de care societatea respectivă nu
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
orice lege începe prin a fi politică și sfîrșește prin a fi juridică: ea este făcută de politician, dar este aplicată de juriști. Iar cei care fac legile - parlamentarii - sînt partizanii unei anumite concepții despre lume. Ei vor apăra această concepție deoarece de ea depinde însăși existența lor. De pildă, într-o societate capitalistă, cei favorizați de legile emise în cadrul ei vor fi tocmai deținătorii de capital, adică cei fără de care societatea respectivă nu ar mai fi capitalistă. Și atunci legile
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
etern nemulțumiți, nervoși, gata de luptă, convinși că totul se cuvine pus la punct conform dispoziției lor reformatoare sau doar anxioase. Marin Mincu aparține, vădit, celei de-a doua categorii. Inadaptarea, postura d-sale belicoasă nu sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
a textului piesei, prag atât de insolit încât nici macar Eugen Ionescu - poate unicul dramaturg din lume în fața căruia nu au existat bariere - nu l-a intuit, nu l-a visat și, desigur, nu avea cum să și-l asume. În concepția artistului vizual Robert Wilson despre Rinocerii, totul, dar absolut totul se află sub semnul automatismelor depersonalizante, tembelizante, aneantizante. Aici sunt incluși, înainte de toate, actorii - priviți nu ca actori fără umbră, ci că simple umbre ale actorilor, cum ar afirmă George
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
noi optăm pentru o viziune mult mai optimistă care vizează o “sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără cuvânt și fără acțiune în lumea contemporană, căci misiunea ei nu s-a încheiat, ea fiind legată de concepțiile, ideologiile și situațiile regimurilor politice și sociale trecute. Ea este datoare lumii prin îndeplinirea misiunii ei moral - dunovnicești și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de îi desemnase tocmai pe ei, printre atîția, dar pesemne că unele motive existaseră) s-a dus să se sfătuiască cu patriarhul Abraham, la Mamvri. Stătură ei la masă și Dumnezeu îi dezvălui ce are de gînd. Abraham însă avea concepții umaniste și încercă să-l determine pe Dumnezeu să renunțe la plan: adoptă, pentru aceasta, tactica retragerilor treptate, învățată din cursurile de conflict resolution: mai întîi îl făcu pe Dumnezeu să admită că, de dragul a cincizeci de oameni drepți, ar
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
veșnic. În cenzura dictaturii îți puteai permite doar apologia textualismului și a esteticii postmoderne care, fiind atât de abstracte, erau unica alternativă acceptată a realului. Ne puteam astfel ocupa în liniște de "postmodernismul definit ca fiind mefiența în metanarațiuni", în concepția lui Jean François Lyotard, căci cu ce Dumnezeu altceva te puteai ocupa? Cine tăcea la Martin? Păi, de obicei Martin și mulți dintre cei executați, eu îmi aduc aminte doar de execuția celor cu valoare literară indubitabilă ca Gălățanu și Ioan
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
de rezistență la propaganda de afară. Pe vremea aceea, toți trăiam o epocă luminoasă de mari împliniri, îndrumați de luceferi scriitori, care străluceau pe cerul patriei mai ceva decât Eminescu, devenit un fel de Luceafăr-Șef menit să gireze în concepția oficială, lipsa de valoare a celorlalți luceferi mai mici, iar în această atmosferă, tovarășa Clătici ne cenzura atunci când opera noastră minoră nu reflecta luminozitatea intensă și pozitivă în care trăiam. Totul era atât de ditirambic și laudativ, în general, că
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
sală de concerte de avangardă. În această seară, publicul se află așezat în jurul unei mese rotunde, acoperită cu o pânză albă, ca o imensă cămașă funebră. Asist la o reprezentare scenico-muzicală dintr-un ciclu numit „Vanitas”, dedicat unui dialog între concepția barocă a morții și aceea contemporană. O mică orchestră, dirijată de Knut Jensen, execută o cantată de Buxtehude despre cele șapte părți ale corpului lui Iisus („ad pedes”, „ad genua”, „ad manus”, „ad latus” etc.), cântată de studenți ai renumitei
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
cvintetului intitulat Transylvanian Grooves constituie una dintre cele mai remarcabile ipostazieri jazzistice ale ethosului românesc din anii noștri. Desigur, Simion strălucește în prim-plan ca rafinat virtuoz al saxofoanelor tenor, sopran și al clarinetului-bas, dar și structura pieselor poartă amprenta concepțiilor sale muzicale pluraliste. Iar în alegerea muzicienilor, liderul manifestă un gust la fel de sigur: fulminantele talente ale pianistului franco-german Florian Weber, trompetistului polonez Piotr Wojtasik, contrabasistului macedonean Martin Gjakonovski și bateristului argentinian (stabilit în California) Phil Maturano se conjugă într-o
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
de expresie artistică. L-am admirat apoi, din nou, pe Marius Vernescu - învingătorul din anul 2002 al exigentei competiții pianistice de la Montreux. La 30 de ani, Vernescu începe să-și decanteze impulsurile juvenile și să-și subordoneze tehnica briantă unei concepții muzicale mature. Totul spre încântarea spectatorilor (în cazul de față, a celor care l-au aplaudat la Porgy&Bess). Generația ce a purtat greul muzicii noastre de jazz în ultimele decenii de totalitarism a fost și ea reprezentată - la cel
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
operele lor. Ulterior, am dat peste Yoga (în franceză) și peste Tratatul de istoria religiilor. Mă interesam pe atunci de diferitele religii și tradiții spirituale, învățam de asemenea unele limbi orientale - și iată că găseam în opera lui Eliade niște concepții uimitor de apropiate de intuițiile mele (de pildă s a- c r u l apărând adesea în deghizarea cotidianului). Și mai mult: unul din cele mai importante puncte de plecare pentru teoriile lui Eliade îl constituia lumea spirituală indiană, care
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]