254 matches
-
emancipare a Basarabiei."192 În virtutea acestei priorități condamna Stere indiferența culturală a statului român față de Basarabia. Pe 5 martie, Stere își recunoaște și propriile greșeli, fără a fi îngăduitor cu cele ale guvernului Brătianu. Întâi de toate, o greșeală "de concepțiune", apoi "de execuțiune", căci un război alături de o Rusie victorioasă ar fi implicat o renunțare definitivă la drepturile istorice asupra Basarabiei. Stere arată acum, cu documente, că Rusia a pornit la război, alături de Antanta, cu obiectivul că va stăpâni Constantinopolul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dar constituie o lectură atît de stupid-naivă a unei poezii ca Mortua est, încît n-are rost să ne ocupăm de ele. "Ce însemnează dar un vis ce-și moaie aripa-n amar?", se întreabă Gr. Gellianu. Și comentează: "În concepțiunea poetului de ce culoare erau penele acestei aripe și ce întindere de lac sau de mare are acel amar?" Nu e nimic de zis. Aron Densusianu (reprodus cu studiul din mai multe numere ale Revistei critic-literare din anii 1894-1896, deși capitolul
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
20). La fel de înțelept a procedat profesorul Zaharia și în privința stabilirii și reproducerii textului. Cele două cărți sunt departe de a fi fost definitivate stilistic și, la drept vorbind, fuseseră de fapt abandonate, pe marginea lor apărând comentarii târzii de genul „Concepțiuni false - // Considerațiuni eronate// Totul trebuie refăcut sub un alt punct de vedere// Fructul unei melancolii insuficient gândită” (ibidem, p. 19). Însă, pe de altă parte, același exigent Cioran afirmă mai târziu, în Caiete, referindu-se (și) la cele două volume
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
Antonia Mușețeanu În vremurile de prefaceri radicale prin care trecem, una din grijile cele mai urgente să ne fie educațiunea tineretului. De îndrumarea lui depinde grăbirea sau întârzierea, împlinirea sau deviarea sensului nou, spre care tinde cultura noastră. Concepțiunile morale ca și practica socială nu ne mai îngăduie azi să ne îndoim de valoarea morală ca și socială a femeii. De altfel, Românii au dovedit un simț de dreptate sănătos când, mai înainte chiar decât unele popoare de cultură
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
dovedește influența importantă a factorului feminin. Spiritualitatea europeană și-a recunoscut chipul ideal de umanitate în fecioara miloasă Antigona - și mai târziu în mama fecioară Maria. Fiindcă cultura europeană a așezat gândul deasupra pornirilor. Azi, infiltrațiuni neeuropene au năvălit în concepțiunile noastre morale și pedagogice; în locul instrucțiunei care limpezește gândul, se preconizează primatul voinței, ca și cum întărirea pornirilor voluntare înainte ca o minte coaptă să le controleze și să le stăpânească, nu ar fi o primejdie de sălbăticire! Iată originea emancipărilor intempestive
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
e prima producătoare de heroină și că singura cultură din țara unde milioane de oameni mor de foame e macul opiaceu din care se face heroina? Să fie devoții lui Alah atît de naivi încît să creadă în vreo imaculată concepțiune a banilor de care dispun? Să fie C.T.P. atît de inocent încît să parieze pe inocența acestor de două ori asasini cu sînge rece, o dată, cu drogul pe care-l vînd în toată lumea, a doua oară, cu armele din care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor străine, s-au inspirat din viața proprie a poporului lor și ne-au înfățișat ceea ce este, ceea ce gîndește și ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firei lui etnice". Și să nu se uite că aceste aprecieri formulate
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
textelor în limba lor de origine, Santos încearcă să-și convingă cititorii că unele pasaje au fost copiate greșit iar altele, pur și simplu, inventate de către copiști. Exemplele cele mai extraordinare sunt două: acela unde Santos sus- ține că imaculata concepțiune n-ar fi decât o transcriere incorectă și acela unde învierea lui Christos este prezentată ca o copy paste de proastă calitate de pe un text al lui Isaiah din Vechiul Testament. Concluzia lui Santos este că Iisus a fost un simplu
Iisus, rabin? () [Corola-journal/Journalistic/3493_a_4818]
-
pentru a nu fi înțeles delicata chestiune a metempsihozei n-ar fi, iarăși, corect. Cu atât mai mult cu cât memorialistul se disculpă din timp, așezând accentul său critic altundeva decât în planul ideației: „Necontestat că Sărmanul Dionis are o concepțiune puternică și că este ieșită dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai concepțiune. Ca nuvelă, adică ca descriere, ca intrare în detaliu, ca punere în relief de caractere, ca viață trăitoare, ea este slabă de
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
cu cât memorialistul se disculpă din timp, așezând accentul său critic altundeva decât în planul ideației: „Necontestat că Sărmanul Dionis are o concepțiune puternică și că este ieșită dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai concepțiune. Ca nuvelă, adică ca descriere, ca intrare în detaliu, ca punere în relief de caractere, ca viață trăitoare, ea este slabă de tot. Se vede de departe că Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise și că nu izbutise să dea
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
cavitatea uterină înainte ca acesta să poată trăi în afara organismului matern<footnote Dicționar enciclopedic, ediția a V-a, revizuită și actualizată, Edit. Cartier, Chișinău, 2004, p. 80. footnote>. În termeni medicali, avortul este expulsiunea prematură și violent provocată a produsului concepțiunii, independent de orice circumstanțe de vârstă, viabilitate și chiar formație a sa<footnote Dr. Ambroise Tardiev, Étude medico-legale sur l’avortement, quatrieme edition, Paris, 1881, p.5. footnote>. În folosirea curentă, cuvântul avort este utilizat ca sinonim al întreruperii voluntare
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cult, dar nelegiuit și lipsit de orice scrupule. Sunt de ex. oameni cari cred că e mai bine a renunța la un plan decât de a-l urmări prin mijloace care - ar face ca un popor întreg să aibă aceeași concepțiune de onestitate și jurământ care au preponderat în glorioasa noapte. Chiar Ștefan Vodă va fi avut ideea naivă, el care punea ideea mai presus de toate. Dar el nu știa nimic - d. Grădișteanu e un înțelept și un virtuos. După ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecând dintr-o durere [vie] într-una din ce în ce mai înmărmurită. [MIRON-ȘTEFAN] Aș fi topit marmură... (invocă pe Satan) [UN GLAS] Ce cauți în pămînt? [MIRON-ȘTEFAN] Caut în pământ o idee pentru durerea mea neagră. 2258 Să scormolesc din pământ, cu unghiile, concepțiunea durerei mele, ideea disperărei mele.. 2254 ÎN ACTUL [V], SC[E]NA]I [MIRON-ȘTEFAN] De-ar fi marmură, aș fi topit-o cu lacrimele mele, aș fi făcut-o abur cu sufletul meu cel amar... dar a fost pământ și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ghicitoare cu sex. Cum ar veni, adică: vrei să ți-o prezint pe sora mea? O încearcă pe Duane și Ruppie. Poate că are legătură cu partenogeneza. Îți spune ceva noțiunea de partenogeneză? Cunoscută și sub denumirea de imaculata concepțiune. Rupp se înfige în Cain. Ai mâncat vacă nebună? N-are răspuns, declară Rupp. Și el e un tip foarte deștept. Dacă Rupp n-o poate descurca, e nedescurcabilă. Poate că ai încurcat întrebarea, sugerează Duane-o. Există un fenomen care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ei. Îi adusesem o pară uriașă, zemoasă. Mușca din ea și făcea nazuri, țipa. Păi să mai vedem, păi să mai discutăm... Poate peste vreo doi ani... Desigur, în tot acest interval buldogița trebuia să rămână neatinsă ca însăși Imaculata Concepțiune, căci ea vroia să-și merite cununița și celelalte angarale. Și eu, care crezusem că o fac grozav de fericită cu propunerea mea... Am lăsat totul baltă și ne-am despărțit furioși, îi mai spusesem că trebuie să-și găsească
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
s-a dat fructifere intuițiuni de naturi dotate cu abondanță, dintre cari nu mă simt nimărui îndatorit mai mult decât lui L. Tieck, poetului și {EminescuOpXIV 218} dramaturgului german. Li se simte îndegetărilor lui că toate-s crescute pe pământul concepțiunei (Anschauung) poetice și a celor mai curate esperiențe artistice; de unde sensul lor e în regulă cu mult deasupra (vorbei) literei scrise. Lessing, preocupat de lupta cea mare contra tiraniei poeziei și-a criticei franceze, preocupat pentru autonomia spiritului german, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevărată cunoaștem prin citire" (Singur acesta e înțelesul adevărat a locului din urmă; ce nu-l putem aicea interpreta filologice mai întins. ) Și capitolul 19 din Poetică rezultă din modul acesta de-a privi. Și Eduard Muller împărtășește acea[stă] concepțiune în a sa Istorie a teoriei artei la cei antici, II, pag. 14., Și după Aristotele tragodia (se referă) presupune, ca una ce este reprezintare prin persoane active, reprezintare scenică (Auffuhrung) Poet., cap. 6: "Fiindcă persoane active efectuă imitarea în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
materia imitandi, vocea însă e instrumentum imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea ca material al actorului, precum tot în acel sens pricepe colorile de material al pictorului. Și Stahr s-a declarat cu drept cuvânt contra concepțiunei lui Ritter în dejudicarea nouăi edițiuni. (... ). Compară încă ed. Muller în opul citat, II, pag. 346. {EminescuOpXIV 226} {EminescuOpXIV 227} cum unul care e dotat cu organul filozofic trebuie format pentru o filozofare adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară unei mulțimi ce-l privește. Adeverirea acestei concepțiuni ce se ține numa de (aparițiune) înfățișare (Erscheinung) e notificată deja în cele de mai sus. Noi n-avem decât a o marca. Fără îndoială că actorul face din personalitatea sa un instrument [pen]tru o altă personalitate și (se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de om ce (seduce) amăgește poporul prin arți încelătoare. Comp. narațiunea lui Plutarch în Solon, cap. 30. Cu drept cuvânt vede Welcker (în Suplement la Trilogia lui Aeschylos, p. 256) în această narațiune despre apalia lui Solon cătră artea dramatică concepțiunea unui timp mai târziu, care i s-a atribuit lui, ca unui contrar a lui Pisistrat amăgitorului (Tauschen) prin manevre de actor. Același punt de privire pedagogic l-a esprimat și Gothe în Anii de călătorie (Wanderjahre); numai că acesta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT[ARE] (DARSTELLUNG) DRAMATICĂ Noțiunea artei dramatice ne-a condus la delăturarea prejudițiului care se ține de asta, că omul își fățărește și-și espune în ea individualitatea sa. Din concepțiunea corectă a acestui fenomen am conchis totodată că neci o altă arte nu are o trebuință mai adâncă și mai urgentă d-a întemeia o adevărată artizanie (Kuenstlertum) prin o arhitectonică. Avem acuma a ne-ndrepta spre următoarele principii izvorâte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la el legea cea dentîi, frumusețea, cea subordinată". Întru atâta e de privit ca fondatorul adevărat a unei arte dramatice germane întru cât a încercat cu succes mare de-a reprezinta oameni întregi și s-au ținut liber de toate concepțiunile numai abstracte, de generalitatea goală a speciei. De-acolo și maniera sa nenorocită când juca eroi francezi. Asupra puntului din urmă, comp. Engel, I, pag. 75. Pericolul în această direcțiune a artei dramatice constă într-aceea că, prin un talent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a doua. {EminescuOpXIV 254} În artea dramatică omul face, cum am văzut, din propria sa individualitate un mediu pentru realizarea ideei; individualitatea este materia trebuincioasă prin care el manifestă ideea. Cum esereitează un pictor mâna și ochiul său întru esecuțiunea concepțiunilor sale și cum nu poate ajunge artist, cu toată productivitatea fantaziei sale, fără o cultivare a mînei și ochiului sănătoasă și proprie activităței sale, cum nu poate să capete unul ce se consacră muzicei decât succese foarte mediocre când nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate cele pătrunse de reflexiune nu trec la esecutarea lor așa de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de viață universal al caracterelor, prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea liberă a unui om individual. Dispozițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cel vârtos care n-a putut fi înmuiat și făcut fluid de cătră viața organică. Cât de varie e espresiunea manierei, și în faptă e nemărginită, totuși ființa ei rămâne felul de reprezintare individual, care nu s-a topit în concepțiunea și reprezintarea caracterului, prin urmare n-a fost cucerit de ea. În manieră așadar totdeuna personalitatea se face observabilă pe contul caracterului ce e a se reprezintă și ne prezintă întotdeuna contradicțiunea amîndor părților. Cine concepe și esecută un caracter
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]