49,962 matches
-
politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic ‚de scală’ este posibil, iar numeroase exemple probează favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de subtitlul ce figurează pe coperta cochetă a lucrării lui George Achim (Iluzia ipostaziată. Utopie și distopie în cultura română), o surpriză îl așteaptă pe cititor: "grosul" volumului e ocupat de o polemică asupra conceptului de utopie/ distopie (cu referiri la teoreticienii genului, dar și la lucrări ce îl exemplifică) și doar o sută treizeci de pagini sunt dedicate genului în manifestarea sa românească (autorii discutați sunt Baconski, Nedelcovici, Voiculescu, Oana Orlea și Alice Botez
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
o știință veche și respectabilă precum etnologia, preocupată de tezaurizare, uitînd însă de prezent, de Coca-Cola, cu privirile țintă în urmă, către neolitic. "Prezentă, nenumită, dar resimțită, o nouă disciplină vine să dubleze etnologia clasică aflată în plină criză de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul reușit, din moment ce am trecut de eclipsă, suficient de teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine cartea de față. Numele celor
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
am realizat, uitându-mă în urmă, că aceea era literatura, ce scriam în ziar. Astăzi cred că nu numai în cazul meu, în general literatura chilelor de celuloză și a metrilor de raft cotor aurit lângă cotor aurit e un concept depășit de viață. Pentru mine, literatura e și în ziar, și în ce spun sau tac la televizor, și într-o întâlnire cu studenții. O sclipire în ochii unui tânăr, când reușesc să-l fac să simtă o idee, este
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de la Tristan și Isolda la Romeo și Julieta - plasată însă, paradoxal, în lumea cîntăreților rock. Un amalgam amețitor între lumea pragmatică, ultramodernă a rockerilor, a culturii pop, suprapusă, sau mai curînd interferată de cultura hindusă, cu zeii, miturile, concepțiile și conceptele ei. O poveste tragică de dragoste în trei, între complexa cîntăreață Vina Apsara, celebrul compozitor de muzică rock Ormus Cama și naratorul, Rai, martorul dramaticei lor povești și care, la rîndul său, a adorat-o pe Vina. O poveste despre
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
amețiți de lumină/ și se-ntorc întotdeauna dintr-o veghe;/ Mersul lor e ca un dans al vîntului./ De la soare învață să se urce pe munte în zori/ și cînd sînt osteniți să se-ascundă în mare", să se invoce concepte ca acela de sensus comunis aristotelian și Sein-zum-Tode heideggerian ? Incursiunile în diverse ontologii și argumentările filozofice, sociologice, psihanalitice devin în asemenea situații inadecvate, iar erudiția exhibată cu ostentație, riscă să alunece în paradă de erudiție, pentru care textul poetic rămîne
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
Stînd între bărbați, cu o dispoziție îndeajuns de critică, ascultîndu-i "cum își exprimă jumătăți de păreri/ atunci cînd ni se adresează,/ cum își înghit gîndurile,/ cum le mănîncă" și cum "stau încremeniți cu ele în gură", reflectă totuși la superioritatea conceptului de bărbat, sublimat în substantivul masculin "poem". Tranzitată în "poem", poezia își arogă virtuțile ambelor sexe, în sensul că masculinul o nutrește cu materia existențială, generatoare, iar femininul cu materia contemplativă, receptoare. Rolurile par împărțite echitabil, sub semnul nostalgiei masculinului
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
e o întîlnire de puteri daimonice care se ivesc din străfunduri incontrolabile de către rațiune. Reperele producției lui Gellu Naum pot fi descifrate în Manifestele suprarealiste ale lui André Breton, dintre care chiar cel dintîi, din 1924, cuprinde celebra definiție a conceptului: "Automatism psihic pur, prin care ne propunem să exprimăm, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt mod, funcționarea reală a gîndirii. Dictare a gîndirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale". Tînărul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
care uitarea nu avea cum să încapă. Mă întorc acasă încărcată de căldură. Și termin cartea. Dintr-o răsuflare. Îmi dau seama acum că gestul meu împotriva uitării adusese în mine temperatura și energia ideale pentru a citi suită de concepte, de definiții, de căutări tulburătoare în propria lume a lui George Banu. Mi se pare ca stabilesc o legătură foarte intimă cu imaginile și cuvintele, cu autorul însuși care îmi face mie această confesiune, facindu-ma doar pe mine martorul stărilor
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe bună dreptate, autorul remarcă abundența ca niciodată a traducerilor în limba franceză a bibliografiei necesare. Datorită acestor lucrări, el poate descoperi "firul roșu care subîntindea în taină esența iconografiei paleocreștine": acesta este conceptul de Slavă (care abia în reflectarea medievală a crucificării va fi, treptat, înlocuit de cel al mântuirii prin suferință). Mai departe, este necesară o cunoaștere exhaustivă a originilor imaginilor creștine studiate și, implicit, o foarte bună stăpânire a istoriei ideilor
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
dicționarului, aleg un singur exemplu, rezumînd o parte din informația concentrată în cîteva rînduri și într-o grilă în articolul bodyguard. Un text-sinteză avertizează asupra faptului că în genere cuvîntul are, în limbile în care a pătruns, o poziție marginală, conceptul fiind acoperit de termeni nativi; că apare în limbajul jurnalistic, adesea cu conotații negative. Graficul care ilustrează articolul transmite foarte direct o informație izbitoare: cuvîntul este puternic integrat doar în trei din cele 16 limbi: în română, bulgară și rusă
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
de la începutul epocii globalizării. Tubby aude de Kierkegaard răsfoind o enciclopedie și e atras de titlurile acestuia, care par să-i oglindească temerile. Ia câteva cărți de la bibliotecă și, evident, răsfoirile haotice îl duc la concluzii neobișnuite. De pildă, citind Conceptul de groază, Tubby se declară plictisit și descurajat, dar începe să-și pună salutare întrebări în legătură cu sine: "De exemplu, Kierkegaard definește groază drept apariția libertății în fața sieși că posibilitate. Ce ma-sa o fi însemnând asta? Sincer să fiu, am
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Toate problemele provocate de teama existențiala se topesc în fața străvechii soluții: cunoașterea de sine. Întelegându-se, cel care se autocunoaște nu mai poate fi nefericit. O calatorie-pelerinaj la Copenhaga reflectă "personificarea" acestei călătorii către propriul sine, ilustrarea intre-barilor adresate obtuzului eu (conceptul kierkegaardian numit în daneză selvransagelse, care îl face pe Laurence să înțeleagă adevărul că originea tuturor relelor - ca și a bucuriilor - e în el însuși). într-adevăr, orașul protestant modest și curat, "capitala mediului european", unde, cu toată superdezvoltarea tehnologică
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Gheorghe Grigurcu E posibil să fi avut dreptate Dámaso Alonso cînd a afirmat că "în acest moment nu există altă cale de a defini arta noastră decît prin concepte negative". Care poet nu le atinge măcar, dacă nu se cufundă în stările tulburi, în anxietăți și angoase, în sfîșieri și tenebre, și nu practică, cel puțin intermitent, un comerț cu "estetica urîtului"? Zeul nostru tutelar pare a fi Baudelaire
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Țăranu ni se dezvăluie drept un autentic creator de vocație europeană, creator atașat mișcării ideilor și valorilor proprii celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Atitudinea componistică este una de natură neoclasică, este una constructivă, este - cum menționam - atașată conceptului de gândire simfonică. Ideile sunt pregnante, sunt concise, dispun de consistența ideatică, se supun unui travaliu complex dar nu prolix. Dedicată memoriei lui George Enescu, prima lucrare de acest gen - Simfonia "Brevis", scrisă în urmă cu patru decenii - etalează preocupări
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
căci tânărul creator avid de cunoaștere, de experiment, propunea valorificarea mijloacelor atât în domeniul serialismului muzical cât și a modalismului. După un deceniu și jumătate, pe aceași direcție a exemplului enescian, Simfonia a II-a "Aulodica" reia cu consecventă orientare conceptul de heterofonie într-un cadru de exemplară economie a mijloacelor; lirismul - de filiație populară - emana din zona cântecului lung, a doinei, și cunoaște accente tragice; tema-semnal, de la începutul lucrării, are un rol important în economia acestui opus pe parcursul căruia relația
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
pornirii marii plute, este urmat tot timpul de un stol uriaș de sturzi. Numai că lucrurile nu se rezolvă atât de simplu. Există televiziuni care filmează zilnic îndepărtarea de "raționalista Franță". Există radio și comunicate guvernamentale, există geologi învechiți în concepte și măsurători din satelit, există poliție și servicii secrete, mijloace de manipulare a opiniilor... Există, în sfârșit, teama de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
1989, al prudenței generale în fața lucrurilor periculoase. în același dicționar (care reia în aceste puncte prima ediție, din 1975) definiția verbului fixează totuși mult mai corect semnificațiile: a (se) droga e în primul rînd "a administra sau a lua stupefiante". Conceptul nu lipsește deci din dicționar, fiind reprezentat de termenul stupefiant; dar și pentru acesta, genul proxim al definiției este "substanță medicamentoasă". La aproape toate denumirile specifice - hașiș, marijuana, canabis, opiu, cocaină, heroină - definiția e "meliorativă", punînd în relief întrebuințările pozitive
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
opoziție cu o conștiință ce se respectă, de analogia dintre poezie și rugăciune. E o întîmpinare a acelei metafizici estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La poésie pure, Prière et poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
o împiedice. Presimțirea căderii focalizează toate energiile intelectuale, ,,mentale" - le transfigurează. Pe fondul acesta asistăm la momentele de hiperluciditate, de genialitate - de creativitate uluitoare. Activarea ,,profunzimilor". Dar și căderea este creatoare. Aici e cazul să introducem în analiza noastră un concept deja utilizat de cercetători - îndeosebi de Svetlana Matta-Paleolog - abisul ontologic: ,, Căci fără a fi creatoare, nebunia dă ocazia unei străpungeri în profunzime, punând în lumină un fond de obscuritate. Acesta sporește magia poetică și, prin formă și chiar dincolo de formă
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
în schimb, pe deplin semnificative în ceea ce privește vigoarea culturală a întregului fenomen. Arta Renașterii Născut din întîlnirea celui mai impunător spectacol cultural, din antichitate și pînă la începutul secolului XX, cu una dintre marile conștiințe umaniste ale sec. XIX, Jacob Burckhardt, conceptul de Renaștere a făcut el însuși o carieră ieșită din comun. Deși nu este mai veche de o sută patruzeci de ani (Cultura Renașterii în Italia a apărut în 1860), denumirea de Renaștere a fost atît de rapid și de
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Genezei, Mihaela Miroiu discută erudit accepțiunile diverșilor termeni prin care textul scripturistic denotă bărbatul și femeia și ale diverselor devieri semantice rezultate de-a lungul vremii din exegeză. Noua interpretare a Bibliei dintr-o perspectivă feministă este realizată pe baza conceptelor tari ale teologiei ortodoxe moderne. De altfel, bibliografia impresionantă de la sfârșitul cărții sale demonstrează erudiția autoarei pe teren teologic: Berdiaev, Lossky, alături de "Biblia" feminismului modern, Al doilea sex, al Simonei de Beauvoir. Feminismul profesat de Mihaela Miroiu se sprijină pe
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]