548 matches
-
prim‑plan, chiar din formulările de mai sus, este însă activitatea cognitivă a liderilor, care îi ajută pe aceștia în finalizarea activităților lor. Eficiența conducerii se va datora modului specific în care liderul ia decizii, felului în care el va conceptualiza obiectivele grupului și metodele de atingere a lor, în fine, diferitelor forme de înțelegere și interpretare a comportamentelor și intențiilor altora; or, decizia, conceptualizarea și interpretarea/înțelegerea sunt activități fundamentale ale gândirii. De data aceasta, liderul apare ca procesor de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identice. Tranzacția are în vedere influența reciprocă dintre lideri și subordonați, precum și schimbul social, dinamic, dintre cele două părți. Burns susținea, la rândul său, că între lideri și subordonați apare un schimb de natură economică, politică, psihologică, iar conducerea este conceptualizată în termeni de costuri și beneficii. Ideile principale ale teoriei sunt următoarele: - în conducerea tranzacțională, liderul oferă ceva și primește la rândul său ceva (liderul oferă produse valorizate, cum ar fi premiile, prestigiul etc., și obține din partea subordonaților comportamentele așteptate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
transformațional cu angajamentul organizațional; House, Delbecq, Taris (1998) explică rolul liderilor transformaționali în obținerea unor performanțe uimitoare în ceea ce privește fondarea și dezvoltarea firmelor de succes. În esență, leadership‑ul transformațional se opune conducerii tranzacționale. Dacă, în aceasta din urmă, conducerea este conceptualizată în termenii procesului de schimb bazat pe costuri și beneficii, pe schimburile sau „târguielile implicite” între conducători și subordonați, noua formă de conducere trece dincolo de schimburile de tip cost‑beneficiu, centrându‑se pe inspirarea subordonaților de către conducător de a realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rolul variabilelor moderatoare în explicarea stresului lor, nu reușește să surprindă mecanismele care stau la baza interacțiunii între stresori și efectele produse de ei. Deși cu limite, noua paradigmă a fost aplicată în cercetările organizaționale deoarece este relativ simplu de conceptualizat și de modelat experimental. Din păcate, cercetările întreprinse din perspectiva ei au ajuns la rezultate inconsistente și ambigui. Nu este suficientă identificarea potențialului moderator al unei variabile, ci mult mai importantă este explicarea mecanismelor care relevă și susțin interacțiunea variabilelor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înșiși sau colegii lor cu el, ceilalți îl considerau un fenomen pseudoștiințific. Maslach și Schaufeli (1993), într-o retrospectivă istorică asupra cercetărilor referitoare la burnout, arătau că practicienii erau preocupați mai mult de a rezolva problema decât de a o conceptualiza, de unde și pluralitatea semnificațiilor termenului ca și orientarea spre studii de caz izolate și mai puțin spre cercetări empirice, acestea din urmă, puține câte erau, apelau cu precădere la observații și la metoda self-report-ului. Totuși, perioada anilor ’70 a creionat
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fondate pe o concepție privind finalitatea vieții umane, sau lui Antoine de Montchrétien, cel care a utilizat pentru prima dată termenul de economie politică (1615), sau adepților actuali ai "eticii economice"; • abordarea abstractă, ce se caracterizează prin încercarea de a conceptualiza ceea ce nu poate fi înțeles printr-o simplă reprezentare; este demersul Științific modern. 1. 4.3.1. Economia normativă Abordarea normativă se bazează pe cultivarea anumitor valori, anumitor principii și pe propunerea unor reguli sau interdicții pen-tru a asigura respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
paradigma celor trei termeni, sunt absente în timpul achiziției, iar cel de-al treilea element (stimulul observator) este absent în mod tipic din situația în care răspunsul învățat observațional este dat. Într-o analiză a imitației, Gewirtz și Stingle (1968) au conceptualizat modelarea ca analoagă paradigmei „de potrivire” folosite pentru a studia învățarea discriminativă. În această procedură, un subiect alege dintr-un număr de stimuli comparați unul care are o proprietate comună cu stimulul-mostră. Deși modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
realizarea societății meritocratice în regimurile liberale occidentale din anii ’50 și ’60. Este evident că politicul poate influența sistemele școlare prin controlul resurselor materiale și al celor administrative. Pe de altă parte, influența școlii asupra educativului este mai dificil de conceptualizat. Ipoteza „tare” afirmă că școala poate programa indivizii conform prescripțiilor unei anumite organizări instituționale. Ipoteza „slabă” afirmă că instituțiile școlare au o eficiență transformativă modestă. Potrivit acestei viziuni, instrucția are mai degrabă efecte indirecte asupra funcționării societăților: poate atribui instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin structurile de rețea în care se organizează relațiile dintre actori, fie indivizi, fie organizații. Conceptul a fost adoptat rapid în toate științele sociale, devenind unul dintre cele mai uzitate și disputate în ultimii ani. Printre primii sociologi care au conceptualizat capitalul social a fost Pierre Bourdieu. Acesta a definit într-un articol din 1988 (Bourdieu, 1988 ș1998, p. 46ț) capitalul social ca fiind „suma resurselor reale sau potențiale legate de deținerea unei rețele durabile de relații mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
printre altele, să demonstreze natura ideologizată a majorității argumentelor cu care meditațiile sunt țintuite la stâlpul infamiei. Obiectivele capitolului de față răspund necesităților care rezultă din situația interesantă, remarcată mai sus, a meditațiilor. Voi căuta în secțiunile următoare a) să conceptualizez practica meditațiilor într-un cadru teoretic specific sociologiei educației; b) să elaborez modelele explicative ale meditațiilor și să le testez pe date românești, și c) să discut consecințele în planul mobilității sociale ale fenomenului și să formulez posibile deschideri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale elevului. 3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământtc "3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământ" Condițiile macrostructurale care determină apariția educației paralele pot fi formulate teoretic cu ajutorul distincției dintre sisteme de mobilitate clientelară și cele de mobilitate competitivă, distincție conceptualizată de Turner (1960). Sistemele competitive tind să producă educație paralelă. Cele necompetitive nu. Cum se explică acest fenomen? În sistemele competitive, alocarea se face în funcție de meritele școlare ale persoanei în cauză, materializate în principal în rezultate la teste și examinări
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al căutării celuilalt, idee cu efecte deosebite asupra receptorului și a mesajului. c. Arhetipul ochiului Organizatorii Festivalului internațional de très COURTS de la Chișinău (1 mai 2013) au lansat o campanie publicitară în presa scrisă și prin intermediul afișelor. Campania a fost conceptualizată de agenția Reclame.md. Vom analiza funcționarea argumentativă a unuia dintre anunțurile acestei campanii din două perspective: 1) a expresiei lingvistice și 2) a argumentării iconice. Expresia lingvistică este elaborată printr-o dezvoltare creativă, în patru imagini diferite cromatic și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuală - structură cognitivă compusă din două concepte eterogene - și expresiile metaforice, înțelese ca tip de actualizare lingvistică a metaforei conceptuale. Dintr-o perspectivă cognitivistă, autorii demonstrează că locul metaforei este gândirea, nu limba. Metafora devine modalitatea convențională indispensabilă în a conceptualiza lumea, Cosmosul. Cercetarea naturii cognitive a metaforei a constituit obiectul predilect a numeroase alte studii din sfera cognitivismului (R.W. Gibbs, 1990; Philadelphia, 1999; Cambridge University Press, 1994-2002; D. Gentner, 1989, Cambridge; D. Ritchie, 2003/ 2004/ 2008; G. Steen, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unei forme de expresie, care să-i dea "viață" în lumea ideilor? III.3. Model și metaforă specializată Cercetarea metaforei specializate este legată de problema modelului preconceptual, a raportului acestuia cu noțiunea (intensiune), cu obiectul (extensiune) care urmează a fi conceptualizat. Modelul preconceptual este aprioric denominării/, iar faptul este în măsură să susțină autonomia metaforei în raport cu modelul. Constructele metaforice reprezintă intuiția unei "realități" pe care o provoacă și o reflectă la nivelul conștiinței, prin abstractizare. Punctul de plecare nu este metafora
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau logică cu nucleul dur al cunoașterii medicale tradiționale. Domeniul pneumopatiilor profesionale impune însă - prin interacțiune - un număr impresionant de constructe metaforice novatoare, glisate conceptual și lingvistic, pe propriul domeniu de aplicație. Din totalul de 161 de termeni analizați, 42% conceptualizează elemente ale cunoașterii din ramura pneumopatii profesionale, prin metafore de interacțiune. Sunt constructe metaforice care formează/"sfera centrală" a ramurii: fr. "aluminose" en. "aluminosis", ro. "aluminoză" (cf. lat. alumen, inis (s.n.) piatră acră, alaun); /fr. "actinomycose" (n.f.); en. "actinomycosis"; ro
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalistului - mult mai complexe și mai variate în comparație cu experiența primară. Aserțiunile valorificate în demersul cercetării ar fi: "evenimente" cu un potențial deosebit de informație sunt comunicate în termenii unor echivalențe accesibile unui public inegal (intelectual/ cultural); fenomenele cele mai simplu de conceptualizat prin strategiile specifice sunt cele legate de experiența culturală a unei comunități, de experiența senzorială și corporală. Mecanismul acestor transferuri este de natură conceptuală. Analiza paradigmatică ne-a permis interpretarea sensurilor, iar metoda sintagmatică privind textele și contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în baza caracteristicii cromatice (clorul este verde; iodul este violet). Modelul grecesc ίοειδής,- ές a avut impact asupra întregului sistem conceptual european, generând numeroase alte constructe metaforice - în farmacie și medicină etc. Pentru a se cunoaște pe sine, omul a conceptualizat realitatea propriului corp printr-un proces de analogie cu elementele lumii materiale, concret determinate în spațiu și timp. Echivalență și transfer Transferul este una dintre condițiile fundamentale de realizare a metaforei medicale de sursă greco-latină. Există mai multe niveluri la
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
titlul ramurei medicale: pediatrie (cf. fr. pédiatrie; en. pediatrics); • unitatea de măsură: pediometru (cf. fr. pédiomètre; en. pediometer); • caracteristica: pediatric etc. Lat. filius,ii (s.m.) avea sensul uzual de "fiu supus autorității părintești", în limba latină. În epidemiologie, limbile neolatine conceptualizează prin constructe metaforice ideea de "succesiune a apariției cazurilor de boală": ro. filiație (cf. fr. filliation) al cărei model preconceptual poate fi regăsit în filius. Limba engleză utilizează constructul metaforic consanguinity in direct line. În serologie, patternul conceptualizează noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limbile neolatine conceptualizează prin constructe metaforice ideea de "succesiune a apariției cazurilor de boală": ro. filiație (cf. fr. filliation) al cărei model preconceptual poate fi regăsit în filius. Limba engleză utilizează constructul metaforic consanguinity in direct line. În serologie, patternul conceptualizează noțiunea de "examinare a diverselor grupe și tipuri sanguine la copil și la presupușii părinți". Lat. femella, ae (s.f.): Este un diminutiv al substantivului femina, ae. Cuvântul desemna în limba latină comună "femeie", "tânără", "fată". A devenit unul dintre modelele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
en. cardiotomy; cardiotonice (cf. fr. cardiotoniques), en. cardiotonics; cardiotoxic (cf. fr. cardiotoxique) etc. Lat. capillus, i (s.m.): Era utilizat în limba latină cu sensurile de "părul capului", "firișor (la plante), filament". În terminologia medicală, metaforele terminologice formate în baza modelului conceptualizează: • referentul/ caracteristica: capilar (cf.fr. capillaire); en. capillary; • procesul biologic: capilarită (cf. fr. capillarite); capilaritate (cf.fr. capillarité) en. capillarity/ capillary atraction etc; • denumirea generică a bolii: capilaropatie (cf. fr. capillaropathie), en. capillaropathy. Gr. πούς, ποδός (s.m.): Circula în greaca comună cu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. talasoterapie, s.f. (cf. fr. thalassothérapie s.f; en. thalassotherapy). Romanii au observat fenomenul de putrezire a lemnului, de alterare a fructelor, de năruire a zidurilor și l-au numit în limba latină, caries, ei (s.f.). Omul de știință a conceptualizat această realitate prin constructul metaforic carie (cf. fr. carie, s.f; en. caries), utilizat cu accepțiunea de "dezagregare moleculară sau necroză a osului...". Calci-,,calciu" (cf. lat. calx, calcis s.f. ,,var") este folosit ca model în constructe binare de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unde era utilizat contextual cu unul din sensurile: "suflu, vânt; respirație, expirație, miros, viață, suflet" (A. Gioroceanu, 2008: 157). Pneumon, -onos însemna plămân. Nu discutăm aici caracterul interdisciplinar al termenului și nici modelul preconceptual cvasi-universal al acestuia. Subdomeniul Pneumologie este conceptualizat metaforic în baza unei metafore generale deosebit de productive - aer/ viață - fapt ce face posibilă existența unui număr mare de tipare cognitive. Radiologia, "ramură a medicinii care se ocupă cu utilizarea radiațiilor ionizante" este o metaforă medicală care s-a format
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cercetare al botanicii la domeniul medicinii. Variabilitatea diacronică se poate manifesta intradisciplinar: afixoidul cunoaște numeroase valențe conceptuale în corpusul terminologic medical: "inimă, țesut al inimii, disfuncție cardiacă" (sensuri primare), "mușchiul cardiac, miocard, pericard, sistem circulator" (sensuri derivate). Există afixoide care conceptualizează unul sau doi termeni precum si rădăcini sau afixoide care formează 50-60 de termeni & constructe metaforice: gr. ταχυ-, ταχύς "rapid" formează 19 termeni (cf. tahibazie, tahicardie), sindrom intră în peste 600 de sintagme terminologice polilexicale. Sensurile diacronic diversificate au fost condiționate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
morală, comportamentul lui homo oeconomicus. Domeniul economiei a crescut pe terenul filozofiei morale. Concepția economică a lui Adam Smith este consubstanțială cu filozofia morală a secolului al XVIII-lea. Dimensiunea etică managerială dar mai cu seama a afacerilor, a fost conceptualizată din perspectiva a doua coordonate: etica individuală, etica socială. A. Smith (L. Baciu, 2005) a dezvoltat conceptele eticii individuale (corelate cu ontologia vieții interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]