1,143 matches
-
substitui desfășurării unor experiențe de chimie ori de fizică, fie prea primejdioase, fie prea costisitoare sau imposibil de a fi provocate În cadrul modest al unui laborator școlar. e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizăriitc "e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării" În raport cu actuala tendință a științei de a deveni din ce În ce mai abstractă, cu accentuarea gradului de abstractizare și de generalizare a cunoștințelor, care obligă profesorul să apeleze tot mai mult la gândirea și imaginația elevilor, să introducă mai multe mijloace de expresie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al noțiunii, al ideii și invers, b) ajutând, mai apoi, la vizualizarea (materializarea) ideilor, la transpunerea lor În imagini (concretizarea ideilor). Unii psihologi și pedagogi (B.F. Skinner, Fr. Galton, R. Hubert ș.a.) contestă valoarea și utilizarea imaginii audiovizuale În stadiul conceptualizării, al elaborării noțiunilor, ideilor, rezervându-i acesteia doar o funcție exclusiv demonstrativă, documentară. Ei văd În utilizarea imaginii, și mai ales În abuzul de imagini (imagism), un impediment În calea abstractizării, un element care ar pune În primejdie dezvoltarea gândirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
calea abstractizării, un element care ar pune În primejdie dezvoltarea gândirii conceptuale. Alții, Între care H. Wallon, R. Lefranc, soții Zazzo, E. Fleming, A. Aegel etc., susțin dimpotrivă, că mesajul audiovizual este capabil, În anumite limite, să pregătească terenul pentru conceptualizare, să favorizeze o ridicare a activității mintale până la treapta logică a cunoașterii. Diversele cercetări, menționează H. Dieuzeide, atestă că Întrebuințarea acestor tehnici permite comunicarea de noțiuni tot atât de bine ca și prin formele tradiționale. J.I. Knowlton consideră că, „...funcția imaginilor este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru a da posibilitate elevilor să realizeze Însușirea corectă a structurilor propuse. Normal este să se asigure activizarea Întregii clase În timpul demonstrației și ulterior acesteia, În etapa prelucrării datelor obținute pe această cale. Întrucât abundența de material intuitiv Împiedică procesul conceptualizării, se va avea În vedere o justă dozare a acestuia, În funcție de experiența cognitivă acumulată de către elevi, evitându-se așa-numitul „verbalism al imaginii”, periculos și el Întocmai ca și „verbalismul cuvintelor”. Pe măsura Înaintării În vârstă, adică odată ce gândirea se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.) de care este absolută nevoie pentru a explica sau a demonstra o structură conceptuală. Cu alte cuvinte, modelul este un analog al originalului, dar nu pentru totalitatea caracterelor sale, ci numai pentru acelea care sunt esențiale efortului mintal de conceptualizare, de elaborare a noțiunilor respective. Datorită acestui fapt, un model devine mult mai suplu, mai omogen și mai abstract În același timp. Este adevărat, modelul are un caracter arbitrar, este o simplă reflectare formală a realului; dar este o reflectare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
iar apoi la modelul matematic (exprimat simbolic) ori la cel logic (redat În propoziții) deplasează, astfel, desfășurarea acțiunii de pe planul faptelor efective, materiale, pe planul gândirii și al imaginației, până se ajunge, treptat, la dezvăluirea aspectelor și relațiilor esențiale, la conceptualizare. „Pentru obiectul operațiunii, trebuie introduse reprezentări din ce În ce mai apropiate de simbol, pe de altă parte, elevul trebuie să Învețe să-și reprezinte operațiunea pe baza acestor date din ce În ce mai depărtate de obiect” (H. Aebli). Cercetări Întreprinse de I. Radu arată, de exemplu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a omului, ne identifică, ne aparține. Și ce poate fi mai frumos, mai incitant Și mai generos decât creația gândirii umane. Distinge o anume forță, un anume barometru gradul Și nivelul de participare a fiecăruia dintre noi la generalizare Și conceptualizare, la măreție Și decadență, la sublim Și derizoriu? Răspunsul, cel puțin prin prisma „EU-lui” zgândărit Și animat de ideile expuse, ar fi nu. Îndrăznim însă să afirmăm că totul are o condiționalitate mai mult decât imediată Și apropiată, provenind din
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
anterior separate. Al patrulea nivel creativitatea inovativă este întâlnit la un număr și mai restrâns de persoane. Ea implică modificarea semnificativă a fundamentelor sau principiilor care stau la baza unui întreg domeniu al științei, artei, necesitând o remarcabilă aptitudine de conceptualizare abstractă. Realizarea acestui nivel este posibilă atunci când principiile fundamentale sunt înțelese la un nivel care să permită o transformare fundamentală, o îmbunătățire prin modificare, o inovație. Al cincilea nivel creativitatea emergentă (imprevizibilă) este cea mai înaltă și cea mai rar
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
rețele durabile de relații mai mult sau mai puțin instituționalizate de intercunoaștere sau de apreciere reciprocă”. Abordarea rezultatelor școlare a beneficiat de aportul conceptului de capital social odată cu eseul faimos al lui James Coleman (1988, p. 96), care propune o conceptualizare mai rafinată și câteva ipoteze privind modul în care relațiile dintre indivizi influențează acumularea de capital uman. În concepția lui Coleman, „capitalul social este o resursă a structurii sociale care servește ca un capital pentru individ și facilitează anumite acțiuni
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Analiza se divide în două mari categorii - analiza cantitativă și analiza calitativă. Practic, orice cercetare implică aspecte cantitative sau conține elemente ce pot fi cuantificate. Pe de altă parte, deși datele calitative înseamnă semnificații asociate cuvintelor, analiza calitativă impune o conceptualizare și o clasificare a acestora în categorii, astfel că la momentul actual se pot utiliza instrumente software de analiză. Faza de analiză reprezintă o etapă cu caracter preponderent tehnic. Elementele prescriptive asociate unei tehnici lasă un loc relativ îngust pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
concurențialtc "4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial" Ca și în cazul mediului înconjurător general, definirea mediului înconjurător concurențial este relativ dificilă. Dacă se trece de formularea laconică utilizată în manualele de management general și se încearcă o conceptualizare în măsură să fundamenteze aprecieri lipsite de echivoc, definițiile devin discutabile. De fapt, în multe cazuri practice, aceste definiții se dovedesc discutabile pentru că generează probleme, în loc să le rezolve. Dificultatea este firească, dacă se acceptă faptul că discuția despre mediul concurențial
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
companie poate anula atracția pentru pachetul respectiv. 3.3.2. Dihotomia „a ști vs. a face” Practic, fiecare specialist și manager cunoaște cel puțin două metode de a realiza obiectivele: metoda oficială - include urmărirea procedurii oficiale de discuții, planificare și conceptualizare; metoda directă - implică pe cei care depun efectiv efortul respectiv. Acești Specialiști În Cunoaștere intervin atunci când altfel ar fi imposibil, fără constrângeri de natură birocratică. Diferența dintre cele două abordări poate fi descrisă ca echilibru Între procesul de Învățare și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic (Kagan, J., 1964). Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de „a ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a variantelor de răspuns, fiind preocupați mai ales de calitatea răspunsului și nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic, care iau în considerare întregul. Din punctul de vedere al randamentului acestor stiluri cognitive, copiii impulsivi dau rezultate mai bune în sarcini care solicită interpretări globale. Cei reflexivi au performanțe mai mari în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
De exemplu, în legătură cu atenția unui elev, putem stabili inițial o listă de aspecte: capacitatea de concentrare sau de fluctuație, mobilitatea sau inerția, volumul etc. Pe baza acestei grile de observație, simpla constatare a faptelor este urmată de un proces de conceptualizare care va înlesni o integrare corectă a acestora într-un sistem de interpretare. b. Contactul prelungit cu elevii oferă profesorului posibilitatea realizării unor observații numeroase în condiții cât mai variate. În acest fel se evită atribuirea unor trăsături pe baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1926; Singer, 1981-1982). Așa cum vom detalia în continuare, inventarea cercetării a însemnat apariția eternelor dileme referitoare la natura legilor fizice, precum și a credinței că toți oamenii sunt capabili să înțeleagă lumea fizică, în absența intervenției divine. Pe de altă parte, conceptualizarea creativității a luat naștere din discuțiile și argumentele privind caracterul structural al omului eliberat de doctrina instituțională. Începutul acestor dezbateri a implicat însă un interes redus față de metodele de investigare a fenomenului. Libertatea constituia punctul principal de atracție. Luând în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care nu au ajuns totuși să depășească nivelul studiilor anterioare. Analizele de context implică, de asemenea, corelația orientărilor motivaționale (instrinsece și extrinsece) ale angajaților cu trăsăturile creative de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a confuziei este tocmai mulțimea de animale domestice necunoscute care îi însoțesc pe orbi în grupul elefanților 4 (p. 276). Încercarea cercetătorilor creativității, mai ales a celor care recurg la metode psihometrice, constă în a face distincție între elefanți (numeroasele conceptualizări ale creativității) și animalele domestice (conceptele cu relevanță redusă și factorii externi ce influențează productivitatea creativă). În mod surprinzător, după aproape 50 de ani de cercetare și dezvoltare, această distincție este încă învăluită în ceață. Deși recomandările ce urmează nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decât cele generate în urma altor proiecții de diapozitive prezentate pentru a induce metafore prin intermediul asociațiilor, a analogiilor și a proceselor gestaltiste. Finke (1990) susținea că formele preinventive facilitează invenția. Formele preinventive reprezintă ideile și imaginile întrebuințate de indivizi înaintea de conceptualizarea unui produs. În studiul lor, Finke și Slayton (1988) le-au oferit subiecților trei fragmente alese la întâmplare dintr-un grup de 15 figuri geometrice și liste alfabetice. Subiecților li s-a cerut să combine fragmentele pentru a crea un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de tipul domeniului în care se manifestă creativitatea. Rolul pe care îl are inteligența în domeniul artistic, de exemplu, este diferit de cel pe care îl are în domeniul științific (McNemar, 1964). Modelul cu trei inele Aceste informații sugerează altă conceptualizare a relației dintre creativitate și inteligență, în care cele două se suprapun parțial (de exemplu, persoanele creative au nevoie de un anumit nivel al IQ-ului), dar nu sunt identice. De exemplu, Renzulli (1986) a propus un model „cu trei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
găsește lucrarea lui Iuliu Moldovan Biopolitica, care devenise la sfârșitul anilor 1920 și Începutul anilor 1930 cea mai importantă lectură a eugeniștilor și a altor intelectuali preocupați de realizarea reformelor. Capitolul 3 expune implicațiile multiple ale aplicării determinismului biologic la conceptualizarea organizării politice. Plecând de la aceleași idei, gânditori diferiți au formulat concluzii diferite În ceea ce privește reconfigurarea politicului. Departe de coagularea unei viziuni monolitice, interpretarea politică a ideilor eugeniste se conturează astfel ca fiind o problematică În permanentă schimbare, adeseori contradictorie. În capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Europa Centrală și de Vest și, mai târziu, În Statele Unite. Pe parcursul următorilor o sută de ani și În special după revoluția darwinistă din științele naturii, discursul științific și-a extins aria de aplicare dincolo de laborator și clasă, devenind influent În conceptualizarea relațiilor sociale și a politicii 3. Metode empirice raționaliste și din ce În ce mai marcant holiste erau folosite pentru a explica transformările sociale, apelând la analogii Între lumea naturală și societatea oamenilor cu referire la cauzele și efectele diferitelor fenomene. Metaforele și explicațiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propuneau redefinirea relației dintre cetățeni și stat prin extinderea puterilor și reponsabilităților guvernamentale și prin limitarea libertăților indivizilor, atât a celor sănătoși, cât și a celor care aparțineau populațiilor „disgenice”. O analiză a unor astfel de investigații teoretice permite examinarea conceptualizării eugeniste a unor subiecte politice foarte importante pentru perioada interbelică. Asemenea subiecte abordau probleme diferite, de la necesitatea de a crea un set comun de valori civice, plecând de la multitudinea de tradiții Încorporate În România Mare, În 1918, până la discuțiile asupra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideile liberale 50. Statul trebuia să renunțe la poziția sa de reprezentant al intereselor economice ale celor mai puternice pături sociale sau ale propriei sale birocrații și să devină, În schimb, protectorul bunăstării comunității naționale mai largi. O astfel de conceptualizare a statului era, În mod clar, fundamentată de o poziție de acceptare a condiției moderne cu toate oportunitățile pe care le crea, dar și cu limitările pe care le impunea. În timpul celui de-al doilea război mondial, o concepție similară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]