3,524 matches
-
s-a întâmplat asta? A.V: Cu Mitulescu și Olteanu. A.O: Cum privești rolul tău din Milionari de week-end? A.V: Nu îmi prea place să vorbesc despre acest film. E un eșec, regizorul a făcut mult prea multe concesii, era mult mai interesat să termine filmul decât să-l lase să se nască. Iar rolul...ei, fără discuție, e cel mai slab rol din cariera mea. Nu că n-aș fi făcut și alte roluri slabe. Dacă-mi ieșea
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
măcar diferențe. Iar Doina Ioanid și-o construiește pe-a ei revenind, în plin exhibiționism și provocare, la vechile arme ale sugestiei și imaginarului." Atenția de a nu scrie la fel despre toți, de-a nu face, în nici un caz, concesii, nici măcar tinereții și încrederii acordate de vreun "cap" de cenaclu (a se citi, spre exemplu, cronica despre poezia Adelei Greceanu), transformă "verdictele", mai totdeauna exacte, ale lui Cistelecan, în puncte de plecare pentru cea mai de folos dintre lecturi, aceea
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
îndreptarea actualei stări de lucruri de la noi, citesc cu surprindere, dar și cu mulțumire în Tribuna economică nr. 20/1994 în articolul Hong Kong: diminuarea fiscalității pe fondul unei dezvoltări susținute cum „la 2 martie 1994, ministrul finanțelor a introdus noi concesii fiscale, menite să scutească populația în valoare de 7 miliarde dolari HK (905 milioane dolari SUA) în anul fiscal 1994/95”. În acest mod „420 mii angajați nu vor mai plăti impozit, iar alte 1,1 milioane angajați din totalul
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
va fi obligat să conserve relația cu UDMR, în ciuda dificultăților provocate de punctele de vedere diferite pe care le au cele două formațiuni politice asupra Legii statutului maghiarilor. Dar parcă pentru a-i scuti pe reprezentanții partidului de guvernămînt de concesii declarative prea apăsate, în UDMR a început să se vorbească de faptul că Uniunea n-ar trebui să mai ia apărarea unei legi asupra căreia se cuvine să negocieze guvernele de la Budapesta și de la București. De o părere opusă aceleia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un moment de relaxare politică, din 1958 pînă în 1965, fără a face concesii substanțiale cenzurii vremii. E o lucrare fundamentală, cu caracter istoric, despre o realitate care în secolele premoderne, crede Stahl urmîndu-l pe N. Iorga, a fost o stare generalizată pe teritoriul românesc, atîta vreme cît acceptăm ipoteza (Iorga, Stahl) că la
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
țării era Ion Iliescu. O superioară înțelegere a intereselor României l-a determinat pe Rege să accepte invitația reconciliatoare a președintelui Iliescu, dar fără a se afișa în public alături de el. În termenii politicalelor de la noi, regele a făcut o concesie prin care i-a acordat satisfacție lui Ion Iliescu. Iar după dialogul de la Cotroceni cu Ion Iliescu, petrecut la distanță de urechile presei, Regele a anunțat la întîlnirea sa cu reprezentanții Consiliului Oamenilor de Afaceri Străini că va susține personal
Marele gest politic al regelui by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16137_a_17462]
-
de sinceritate și adevăr s-ar fi strecurat în discursul oficial? Răspunsul se află la îndemîna tuturor: oricît de imens ar fi un balon, o cît de mică înțepătură îl dezumflă. Așadar, sincerității și adevărului nu li se puteau acorda concesii, căci acestea ar fi fost egale cu sinuciderea. Minciuna trebuia să fie - și a fost - compactă, totală, inexpugnabilă. Paginile care urmează vor etala o seamă de exemple, utile eventual revigorării memoriei noastre, de multe ori infidelă sau obosită. „Acum îl
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
din grilă? Aici intervine piața, criteriul ratingului: niciun operator serios nu-și va permite să elimine posturile cu rating mare. Clienții vor pleca la altă firmă de cablu. Eu trebuie să apăr posturile culturale, cu rol educativ, care nu fac concesii comercialului. Pe cele cu rating le apără piața. Huidu a decretat că piața nu există în audiovizualul din România De Ce News: Un operator care are 50 la sută din piață, dictează. Și așa abonații sunt captivi, nu se pot muta
INTERVIU - Dan Grigore: Ar trebui ca difuzorii să fie obligaţi să transmită doar TVR1, TVR2, TVR Cultural şi trei posturi publice europene () [Corola-journal/Journalistic/26958_a_28283]
-
În ciuda atenției pe care mass media a acordat-o pensionarilor militari, opinia publică nu susține protestul acestora, deci autoritățile nu riscă mare lucru dacă resping orice concesie făcută rezerviștilor. Militarii au pierdut războiul mediatic, iar lupta pe care o vor duce în instanțe are mai degrabă efect de consolare, rezultatele fiind așteptate peste ani buni. Motivul? Au acționat ca niște amatori în confruntarea publică, în fața unei armate
De Ce a pierdut Armata lupta pentru pensiile militare () [Corola-journal/Journalistic/27043_a_28368]
-
impunerea drept primus inter pares al Bisericii, pe Iosif Gheorghian și Ghenadie Petrescu (cu binecunoscutul proces soldat cu cateherisirea acestuia din urmă), ceea ce a atras atenția și preocupările Sfântului Sinod spre lupte intestine. Chiar Regele Carol I, deși a făcut concesii religiei naționale, ca un catolic fervent ce era, nu era personal interesat peste măsură în cultivarea valorilor sale, limitându-se la îndeplinirea îndatoririlor constituționale. De asemenea, lipsa de entuziasm a lumii ecleziastice pentru o asemenea proiect se explică și printr-
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
care să fie obligat să le revizuiască în 2014... Această sugestie nu are menirea de a exonera în vreun fel defunctul regim comunist ori de a „eroiza” textele care, strecurându-se prin plasa cenzurii, au ajuns până la noi neîmpovărate de concesii. Ci doar pe aceea de a deplasa discuția dinspre aspectele politice înspre cele literare. Cu alte cuvinte, făcând cuvenita diferență între cei care au „urlat cu lupii” și ceilalți, care și-au văzut cu onestitate de meserie, se cade să
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
omul acesta de încântător prin sinceritatea și loialitatea lui”, cum spune Alexandru Paleologu în postfața la Dostoievski în conștiința literară românească, carte neterminată și apărută postum, sau cum vedem în corespondența sa, altă formă de a face o critică fără concesii, dar plină de urbanitate (cu D.Micu, Ov.Crohmălniceanu ș.a.). Era incarnarea ideei de onestitate, căci el nu și-ar fi falsificat opinia pentru nici un motiv: politețea îl determina să o exprime în forme delicate, care puteau înșela pe naivi
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
plăcut cutare carte a ei (i-a spus-o), dar, când a fost vorba să și scrie, s-a derobat; Alex Ștefănescu ar fi un exponent al categoriei „hienelor” (vol. II, p. 623) postrevoluționare, care se grăbesc să taxeze indistinct concesiile (sau compromisurile) scriitorilor din anii cincizeci; Ana Blandiana, pe a cărei notorietate Maria Banuș e invidioasă (vol. II, p. 354) n-ar fi, în totului tot, prea „poetă”, pentru că sensibilitatea ei nu face „obiectele să fie vii” (vol. II, p.
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
mai încape îndoială. Dar, după mine, el a dăunat profund inclusiv libertății poeziei române din a doua jumătate a secolului trecut. Pentru a nu contrazice regula, chiar și spiritele cele mai „democratice” (citește: mai orientate către cotidian) au făcut mici concesii registrului „înalt”. Excepțiile sunt puține și cunoscute. Cred sincer că printre ele se numără și acest ciclu conjunctural aparținându- i lui Petre Stoica. Mai mult: că acest ciclu a fost scris într-un răspăr intenționat față de cartea-cult a generației lui
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
salariaților primite de la MS. De asemenea, ministrul Sănătății a susținut că își dorește ca sistemul sanitar din România să fie pregătit să rețină bolnavii în țară, oferindu-le servicii medicale de calitate. Declarațiile ministrului Sănătății ar putea fi considerate o concesie făcută protestatarilor care au declanșat mișcări de stradă, pornind tocmai de la un proiect de lege legat de sănătate, un domeniu destul de sensibil în conștiința oamnilor, de altfel.
Ladislau Ritli: Posturile din sănătate ar putea fi deblocate () [Corola-journal/Journalistic/23780_a_25105]
-
din București, conform dorinței testamentare, fără festivități, fără discursuri, fără coroane de flori. Singur aflat într-o biserică, pe ultimul drum l-au însoțit doar Titus Popovici, Mircea Iacoban și Ion Dodu Bălan. Un destin sub învolburările vremurilor și ale concesiilor din interes, sub victoria gustului orgolios al puterii demolatoare pentru un poet. Noi, cei din generația noastră, a celor care, într-adevăr, am învățat, pe principii temeinice, carte, am fost martorii acestui destin atât de contradictoriu. Grandoare și decădere! LAZĂR
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
neînlocuit pentru că omul să se dezvolte și să creeze. El a înțeles că în politica internațională pacea și nu războiul generează legi după care se poate trăi, legile războiului fiind doar un îndrumar al morții. A militat cu onestitate pentru concesii, și în ciuda faptului că era un adevărat patriot a înțeles că nu poți obține avantaje decât cu condiția ca acestea să servească și partenerului. Dincolo de necesitatea compromisului, Titulescu vede pacea ca pe o condiție ce derivă din imperativul unității teritoriale
Români în universalitate, Nicolae Titulescu [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
mod natural, cu câteva blocaje din când în când. Acum zece ani percepția pe care o aveam despre ceea ce trebuie să fac era diferită de cea pe care o am acum, căutările plastice erau suficiente, programate, intuitive și fără alte concesii, ca și viața mea, de altfel. Împrejurările sociale dificile care apar în ultimul timp, invitația pe care mi-o face Avelina Lesper în proiectul Mileniul văzut prin Artă cu cei mai importanți pictori ai Mexicului, contactul pe care îl avem
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
atâția ani - și datorită rugăciunilor marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți neștiuți. În istoria Bisericii sunt pomeniți așa-
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți neștiuți. În istoria Bisericii sunt pomeniți așa-numiții "nebuni pentru Hristos", despre
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
cu furie pernița albă de damasc, apretată cu grijă. Operația cere timp și răbdare, dar pînă la urmă are efectul scontat. Fulgi după fulgi încep să danseze prin cameră, fericiți că și-au recăpătat și ei libertatea". Cea mai însemnată concesie pe care scriitoarea o face realității constă în rîndurile pamfletare pe care le închină, cu intermitențe, spectacolului politicii actuale și unora din personajele lui. Dar și aci avem a face cu înscenări burlești în care contează efectul stilistic, în baza
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
din abundență, sensuri: Nu fusese o poveste fără urmare, un episod izolat. Dublul, omul din oglindă (sau poate eu eram oglinda lui), avea o fire de necredincios: trecuse, din pricina unei femei, la altă religie. Fără să știe, desigur, că această concesie aparent lipsită de consecințe, formală, avea să-l ruineze, să-l arunce în brațele morții. Aproape-moartea fusese prețul pe care trebuise să-l plătească pentru a-și recâștiga dreptul de-a mai trăi o vreme. Așa cum apostaziase religia părinților lui
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
fine, cazul cel mai interesant este cel al lui Pavel Chihaia. După ce în anul 1947 îi apare admirabilul roman Blocada (Editura Cultura Națională, prefață Petru Comarnescu), autorul rămâne în țară, dar renunță la literatura de ficțiune pentru a nu face concesii noilor imperative ale realismului socialist. Publică exclusiv studii de istoria artei. Se stabilește în Germania, în anul 1978, și devine unul dintre colaboratorii de mare prestigiu ai postului de radio "Europa liberă". În mai multe interviuri publicate după căderea comunismului
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
16 ianuarie 1936, fiecare pagină scrisă de Ion Iovan reface, cu puterea ipotezei, rândurile însemnărilor mateine. Pentru împătimiții atmosferei din Craii de Curtea-Veche, lectura e numaidecât plăcută și are, de bună seamă, atributele ineditului. Pentru cei mai puțin dispuși la concesii speculative, discuția aplicată pe text se vede nu doar îndreptățită, dar și absolut necesară. Nu numai din prisma câtorva - să le zicem astfel - probleme de conștiință, Mateiu cel de aici nemaifiind întru totul acela cunoscut din scrierile deja existente. Dar
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
care aceste minorități pot influența majoritatea se reduce la trei trăsături: 1) arta de a transforma o problemă într-un conflict. 2) puterea de a dovedi un comportament rezistent, în sensul că membrii minorității își mențin poziția fără să facă concesii. 3) stăruința cu care membrii sunt zeloși pînă la fanatism. Consecința acestor trăsături este că minoritățile creează conflicte sociale al căror deznodămînt constă în impunerea punctului lor de vedere. Aceasta e pîrghia prin care mentalul unei colectivități poate fi modificat
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]