281 matches
-
a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986: 8): Faza interogativă + Faza de rezolvare + Faza concluzivă Aceasta ne conduce către structura secvențială de bază pe care o propuneam în Pratiques nr. 56 (1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B. Grize și pe care o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate observa, Nero are inițiativa (el însuși relansează conversația printr-o întrebare în versul 409) se adaugă o povestire deschisă nu prin intervențiile lui Narcis, ci prin mărcile complicității fatice: "Ce vrei ?" (391), "Orice ar fi" (395) și "Iată cum" concluziv (405). În rest, structura narativă a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două secvențe permite identificarea lor structurală: dezvoltarea prin aspectualizare, apoi reformularea concluzivă în cele două cazuri. Diferențele sunt marcate de faptul că cele două secvențe pun accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
concluzii, a lui Boissier și a lui D'Elia, privite cu mai multă profunzime, includ fără îndoială și o mare parte de adevăr și noi niciodată nu am putea sublinia acest lucru cu mai multă forță și claritate. Acestei anticipări concluzive a noastre nu i se poate contrapune nicio altă afirmație ovidiană, care să fie de-a dreptul la antipozii celor discutate până în acest moment: potrivit acesteia din urmă, Arta poetului nu ar avea nicio legătură, sau aproape niciuna, cu exilul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ce descrie semiotica nonverbală, în legătură cu care nu se poate vorbi încă de o terminologie descriptiva consacrată și unanim acceptată. Prin succedarea etapelor aferente unui astfel de demers, cu menționarea rolului fiecăruia dintre nivelurile constitutive ale semioticii, se ajunge la ideea concluziva a necesității de a considera pragmatică drept răspunzătoare de "soarta" actului de comunicare. În acest mod, este identificat și valorificat suportul teoretic al gândirii ilustrului filosof ieșean Petre Botezatu. De o tratare pertinenta, din punctul nostru de vedere, beneficiază precizările
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
05. Dimensiunea "deschidere spre cultură", caz în care valoarea pragului de semnificație este mult mai mică decât maximum acceptat de 0,05%, este singura care permite respingerea ipotezei de nul și acceptarea ipotezei de cercetare (opozata ei logic). Concluzii: Reluând, concluziv, spunem că vom avea influențe semnificative numai la dimensiunea "deschidere spre cultură" nici o altă dimensiune, nefiind semnificativ determinată în variația statistică de factorul "natură relației biunivoce părinte adolescent". În plus, Testul Bonferoni ne arată că aceasta fluctuație în variația "deschiderii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
etnografic, în forme autohtone, iese pregnant în evidență, punînd surdină la rămășițele premioritice incifrate la nivelul substratului de cultură arhaică. De aceea, încercările lui Odobescu și Sperantia, temerare la vremea lor, adică fără suficientă acoperire documentară, exagerate sub anumite aspecte concluzive, au părut cititorilor lipsite de temei, chiar rizibile. Era normal. Formele străvechi, mult destructurate, scoase din context și resemantizate, nu se lămuresc prin simplă raportare: bocetul „maicii bătrîne”, pus alături de cîntecele elegiace de tip linos; sau frații cabiri, evocați împreună cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sufletul la gură În așteptarea neașteptatului. Și, În acest caz, resimțim lesne că el continuă de fapt povestea, dar la un mod mult mai Înalt, trimițîndu-ne simultan la Înțelesul de urmare instantanee și de consecință de neînțeles. E un și concluziv și totodată adversativ, o prescurtare a expresiei și, ce crezi?!, căci el introduce o consecință suplimentară, nebănuită și de departe mai importană decît banalul plescăit. E un și care supralicitează, accentuează hiperbolic plescăitul. Cititorul avizat știe Însă că tot poemul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care minimalizează, neagă, reneagă mucalit și Împletește sugestii care culminează cu acel nici care inversează brusc, În final, sensurile este tehnica subtilă care dă Întreaga valoare a poemului. Nu contează cui Îi sînt adresate spusele, poate e doar un monolog concluziv la spartul nunții, În cămară. Primul vers evocă vara și, prin urmare, la impactul cu cele ce urmează, arșița, ardoarea - acum Însă sfîrșite. Ultimul, lipsa firească a cămășii În asemenea Împrejurări. Versul din mijloc, care tăgăduiește, se leapădă, abjură, este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
instituție socială sunt asamblate sau construite, dar, în acelasi timp, să arate cum ele sunt întotdeauna deja amenințate cu descompunerea. Este important să notăm că deconstrucția nu presupune niciun fel de încercare de a ajunge la o citire unică și concluzivă. Cele două citiri reciproc exclusive, care se află într-o contradicție faptică (mai mult decât una logică), rămân în permanentă tensiune. Scopul nu este de a demonstra adevărul sau neadevărul unei relatări, ci de a demonstra modul cum orice narațiune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dată de o infrastructură identică, anume competiția. Dimensiunea agonală e una din cheile care face posibilă înțelegerea spiritului polemic, a eternei atracții umane pentru provocare, întrecere și spectacol, ca o premisă, neconștientizată și spontană, ab initio, a actului cultural. Enunțul concluziv "cultura nu începe ca joc și nici din joc, ci în joc" poartă în sine semnificația profundă a ideii de confruntare, un determinant fundamental al dinamicii culturale dintotdeauna. Jocul și lupta reprezintă "baza antitetică și agonistică a culturii", solul fertil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se sprijină toată demonstrația ulterioară. Definiția, fundamentându-se pe un consens științific general, are un statut de probă irefutabilă în discursul polemic eminescian. Raționamentul deductiv ulterior este segmențial atașat definiției, prin conectori de consecință, de pildă "prin urmare", "dară" sau concluzivi: "astfel", "căci", "iată", "se vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu, alături de argumentele științifice, fie ele date statistice, documente oficiale politice, economice sau demografice și, cel mai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
creațiile care aparțin așa-numitului repertoriu urban, romanțele sau diversele cântece de petrecere care au devenit, de-a lungul vremii, nelipsite în viața omului de rând. Nu vom omite nici jocul călușerilor, foarte prezent în localitățile cu populație românească. Repere concluzive asupra categoriilor muzicale întâlnite la românii din partea sârbească a Banatului Analizând creațiile folclorice culese de-a lungul timpului în localitățile din partea sârbească a Banatului populate de români, se impun câteva concluzii. Principalele caracteristici ale acestui repertoriu deosebit de interesant ar fi
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
protecției antifouling -, în condițiile unor debite de apă mari, este necesar fie un timp de staționare în dispozitivul de modulare prea mare și, implicit dimensiuni excesive ale acestuia, fie o mărime inacceptabilă a consumului de energie. 2.2.4. Aspecte concluzive Coroziunea biologică este de fapt o coroziune electrochimică, dar facilitată biologic, mai rar și particular una chimică (biochimică), de asemenea facilitată biologic. Degradarea entropică a materialului, firescă termodinamic și în absența vreunui organism, este „catalizată“ deci de o seamă de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediu, a metalului pereților instalației. Dar putem nuanța și acest aspect, dacă facem apel la §3.2.1, deci la acceptarea unei coroziuni incipiente care să aducă rH-ul soluției la nivelul care asigură stabilitatea termodinamică a metalului. 4. ASPECTE CONCLUZIVE Instalarea foulingului biologic într’o instalație conduce la complicarea sistemului metal-mediu agresiv, pe care-l transformă într’unul ternar prin implicarea și a unor aspecte biotice, extrem de complexe și implicit greu de prevăzut și controlat; de exemplu, pentru părțile ascunse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sentiments. Quelques intérieurs de Matisseîn șapte secvențe : En partant de la fenêtre, Le conflit du figural et du figuratif, Rapprocher le lointain, Protension et rétension, L’égalisation des valeurs, La lois de séries, Éprouver les sensations, o secvență introductivă și una concluzivă. Autoarea consideră că pictura lui Henri Matisse este deschisă în mod natural spre o abordare de factură semiotică. În concepția ei, pictorul se detașează de versantul mimetic și concentrează senzațiile. Opera se lasă astfel descrisă ca împletire de plaje instabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
consideră că, liberă de fardul istoriei povestite, rochia neagră a Margueritei are un efect de sens al greutății, adâncimii, un efect de sens htonian, în timp ce roșul, obosit să tot evoce robe de cardinali și procurori, devine pură intensitate. În secvența concluzivă, Beyaret face o scurtă, dar sintetică evaluare a picturii lui Matisse situată departe de actul imitației, refuzănd ierarhiile perspectivei lineare și conservând referința la lumea naturală numai pentru a o condensa și a-i reliefa senzitivitatea. Partea cea mai solidă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
la nivelul relațiilor de tip cauză - efect. Explicația, ca metodă de învățământ specifică predării - învățării matematicii în grădiniță este eficientă în măsura în care: • favorizează înțelegerea unui aspect din realitate; • justifică o idee pe bază de argumente și antrenează gândirea; • are un rol concluziv, dar și anticipativ; • influențează pozitiv resursele afectiv - emoționale ale copiilor. Utilizarea eficientă în activitatea didactică a acestei metode impune respectarea unor cerințe: • explicația trebuie să fie precisă și concisă, orientând atenția copiilor asupra unui aspect anume cu semnificație matematică; • explicația
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
apariției și specificul lor 3.7.2. Factori facilitatori ai apariției structurilor informale 3.7.3. Rolul structurilor informale 3.8. Relația dintre formal și informal 3.8.1. Apărările formale 3.8.2. Apărările informale 3.8.3. Constatări concluzive privind relația formal-informal 3.9. Modalități de redare grafică a structurilor formale și informale 3.9.1. Organigrama 3.9.2. Sociograma 4. Rolul psihologului în optimizarea structurilor organizatorice 4.1. Activitățile psihologului în faza de proiectare a structurilor organizatorice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unul anterior pentru a-l reda condensat, pentru a-l explica sau pentru a-l rectifica. Există, de aceea, reformulatori explicativi care explică ceva spus anterior (adică, cu alte cuvinte), rectificatori sau corectivi (mai degrabă, mai corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin nu numai..., ci și... sunt la limita dintre copulativ și adversativ, dar și la limita dintre coordonarea de nominale și coordonarea de propoziții prin elipsă (vezi infra, 2.4.). Pentru coordonarea de nominale pot fi folosite elemente specifice coordonării concluzive, dar cu valoare apozitivă sau pentru a introduce o secvență incidentă: George Andone Vasiliu, deci Bacovia, s-a născut pe 17 septembrie 1881. Coordonarea copulativă se realizează prin conjuncția și, juxtapunere sau conjuncția "zero", prepoziții și grupări locuționare cu rol
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dat seria de Sfaturi pe întuneric începând de pe la 65 de ani. Se presupune, deci, că o esență a gândirii, exprimată concentrat în sinteze lapidare, esență decantată din frecventarea îndelungă a gândirii și a oamenilor, nu poate rezulta decât o dată cu accentele concluzive ale unei vârste înaintate, încărcată de experiență. Este, însă, aici vorba numai de un anumit tip aforistic acela care a pătruns mai direct la noi și cu care ne simțim poate mai familiarizați. Iată, însă, că, înainte cu aproape jumătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fiind unul dintre primii poeți transmoderni postbelici, care a găsit în Eminescu și în Ion Barbu înainte-mergători." (p. 136) Această interpretare din partea a doua a lucrării, în cheie transmodern(ist)ă referențială pentru exegeza barbiană -, se încheie în nota contrapunctică, concluzivă în raport cu perspectiva ermetistă: "Ambii poeți [n.a. Mallarmé și Barbu] consideră că diferența dintre limbajul poeziei și cel uzual sau al prozei este dată de vers, nu de cuvânt. Mallarmé vine cu ideea îndrăzneață că versul este echivalentul cuvântului: combinând mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
te-a bătut vreunul? n-are ea treabă cu țiganii, pricepe bărbatul, sînt de la Prigoreni, comuna Ion Neculce, cronicarul! catastrofală eroziune prin șiroire în ogor negru din coastă, scenele de inundație, în august, la Pașcani, de la moravurile corupte, buricul gol! concluziv, să se ridice, la Pașcani vînd în piață, rapidul automotor "săgeată albastră" Bicaz Iași, nou introdus, unii credeau că merge la București, divizarea întîmplărilor în natură și în natura lucrurilor și amestecul lor, Lunca Pașcani, își pasează covrigi, mersul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în ochi în timp ce mănâncă. Ochii lor capătă parcă o expresie de completă, adâncă și intensă absorbire. Seamănă leit cu expresia unui câine în fața unui cadavru: concentrat lăuntric, beat de voluptate..." Judecățile ei de valoare, tăioase, exacte, ades incomode, încheie totdeauna concluziv actul lecturii: "Aseară am citit din existențialiștii francezi: J.P. Sartre, Simone de Beauvoir etc. Nu sunt major interesanți. Oameni mediocri, care se joacă printre lucruri mari..." O ființă atât de rațională a eșuat firește, am spune în dragoste. Și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]