35,112 matches
-
Fiecare text are dimensiunea impusă de rigoarea demonstrației, urmează structura logică a datelor, se construiește pe solida cunoaștere și apreciere a faptelor istoriei, se desfășoară ca un montaj erudit și dezvoltă o rețea densă de analize și teorii, deduse din concretul detaliului. Textele cuprind studii despre marii etnografi și folcloriști, despre marii scriitori, preocupați de folclor, despre personalități, cu specializare în alte domenii, interesați și contribuind cu ceva la progresul științei etnografiei și folclorului. Ceea ce nu înseamnă că tratarea nu se
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
a inițierii pe un palier necunoscut. O înțelegere flexibilă a naturii paradoxale a cinematografului guvernează, de pildă, trimiterile bibliografice, ca atunci cînd analista citează dintr-o predecesoare a sa, Maya Turovskaya (Tarkovski - Cinema as Poetry, London, 1989): "Filmul cel mai concret al lui Tarkovski (în speță Solaris - n.n.) este și cel mai abstract; filmul cel mai documentar este și cel mai poetic". Așa cum încearcă să iasă din prizonieratul unei dogmatici ilustrative, E.D. nu vrea să cantoneze în cinefilia prea departamentală. Este
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
degrabă sociologic decât juridic - este acela de a oferi un tip de abordare sistemică, o evaluare a integrității din sistemul juridic românesc atât la nivel instituțional, cât și la nivel individual. Evident, studiul nu este aplicabil doar României, chiar dacă referirile concrete vor privi Îndeosebi țara noastră. Rezultatul cercetării noastre nu se vrea nicidecum o generalizare, ci ia În calcul cazuri și situații punctuale preluate din informațiile oficiale și constatările personale. Autorul PARTEA I NOȚIUNI GENERALE DESPRE CORUPȚIE Prevenirea și combaterea corupției
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
seriozitatea și prestigiul unor elfi. Cum aceștia din urmă apar "încă înainte de începuturile Istoriei" și, fiind nemuritori, trăiesc și vor mai trăi multă vreme de acum încolo, e de presupus că longevitatea creatorului lor ficțional va trece dincolo de bariera ei concretă (2 septembrie 1973), mai departe, în povestea eternă și diafană a basmului. Aventurile unui roman Peripețiile capodoperei ficționale a lui Tolkien, The Lord of the Rings, sînt demne de aventurile oricăruia dintre eroii imaginați de autor. Încă de la apariție, romanul
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
ar fi fost de-a lungul timpului atitudinile față de sinucidere și explicațiile atribuite gestului, motivațiile sale au variat între aceleași limite - mizerie și sărăcie, rușine și dezonoare, nebunie și deznădejde... cu "noutatea" renascentistă a suicidului filosofic. Deși sînt analizate cazuri concrete, datate, iar criteriul de construcție al cărții e cel cronologic, istoria narată de Georges Minois e în mare parte una nonevenimențială. Minois construiește, analizînd mentalul european și sinuciderea, un mod interesant de a studia istoria. La un nivel mai profund
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
interesul pentru (neo)suprarealism într-o perioadă în care se caută febril o formulă poetică cât mai potrivită timpului. De aceea, cartea lui Iulian Tănase este interesantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând este și un fapt concret al simptomului deja enunțat și care poate prinde contur în anii ce urmează (în Occident, suprarealismul a supraviețuit în diferite forme, atingând chiar și o latură comercială de succes). Dar ce e cu adevărat important la acest volum este legat
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
discuții (majoritatea din lunile iunie-august 2002, din FanClub Forum). Surprinzător, persoane de vîrste neprecizate, care par (abia) crescute în plină eră informatică, dominată de jocurile pe calculator, vorbesc despre jucăriile lor de pluș, liniștindu-ne: nu a dispărut încă dimensiunea concretă, tactilă și afectivă a jocului; e minunat contrastul între pseudonimele crunte - Devil, Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de pluș, evocați în genere cu ironie afectuoasă; termenul generic preferat de autori e animăluțe. Mesajele conțin în primul rînd
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Pavel Șușară Cunoscutul ziarist, scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar în veșnică anchetă din oficiu și cu suflet caritabil de misionar a cărui credință i-a subminat instinctul de conservare, el străbate extatic tărîmuri reale și țări imaginare, forează
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
care se aseamănă pe pînze pictate într-un stil comun. Nu scrisoarea de-a lungul vremii și a lumii, ci scrisoarea în mici camere olandeze, la umbra serii, sub semnul îndepărtării pe mare, revine aici ca un motiv permanent și concret. Nu se scrie în același fel într-un salon francez sau într-o berărie berlineză. Reîntors în camera de hotel, ciudată coincidență, citesc textul ultimului spectacol al lui Peter Brook: schimbul de scrisori între Cehov și Olga Knipper. El s-
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
decenii) a cunoscut oameni intrați în istorie (inclusiv în istoria culturii și/sau a literaturii), a înțeles, din experiență directă, tîlcul ascuns al unor evenimente, prea puțin și, adesea, incorect prezentate în presa vremii. Privită de aproape, prin prisma experiențelor concrete care au marcat-o, viața sa pare o nesfîrșită succesiune de ghinioane și episoade nefericite. Global, aceeași existență se prezintă ca șansa rarissimă a unui om care a văzut de aproape, cu propriii săi ochi, și a trăit pe propria
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
un paradox”, intervine interlocutorul său, „pentru că matematica v-a fost viața! ” Iar răspunsul vine neașteptat de sincer: „Desigur, viața, într-un fel... dar o singură știință, așa de abstractă, nu se poate identifica cu viața; viața este totuși un lucru concret, dat o dată pentru totdeauna, iar omul uneori nu-și dă seama ce bogăție cuprinde. Viața este creată și trăită în fiecare moment, pe când știința nu este în fiecare moment în mâna ta; viața este a ta, o faci, este vie
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
dens dialog între Valeriu Stoica și Dragoș Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor L’Herne, desigur, reduse la scară. Editorialul, nesemnat (greu de înțeles de ce) nu limpezește intențiile concrete, “de construcție” ale viitoarei reviste, ci numai pe cele foarte generale care ar fi că, acum, cînd “Europa se unește”, merită demonstrat că “Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una de alta cum sîntem îndemnați să credem” (trad
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
că apar din clipă în clipă himerele,/ pregătiți pîinea cu unt, sarea,pîinea metafizică și sarea metafizică,/ guma de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o suferință care dublează buna dispoziție a teluricului asumat. Spiritul își reia revanșa față de ostentația materialistă, de promiscuitatea concretului ce se silea a ocupa tot ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o suferință care dublează buna dispoziție a teluricului asumat. Spiritul își reia revanșa față de ostentația materialistă, de promiscuitatea concretului ce se silea a ocupa tot ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui și tu o carne suferindă! te credeam/ doar esență rece, inatacabilă.../ Vreau să spun: sînteți, o zei, chinuiți, suferiți/ de uitare, retrași în bolgii și zone. V-am
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
a fost însă pierdută în momentul cînd ruptura de literatura română s-a produs. A avut loc atunci o modificare vizibilă, cea atît de așteptată de comentatori în perioada ’60-’80. Exilul a adus în poezia lui Ilie Constantin elemente concrete, evanescența, golul, vagul s-au umplut cu experiența umană, mai mult sau mai puțin traumatizantă. Biografia schimbată în datele ei esențiale și-a pus amprenta pe texte. Monotonia observată de critica perioadei românești a poeziei sale a devenit diversitate. Peisajele
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
dar, din păcate, lumea creată nu mai are mister, își pierde melancolia, ne apare mai puțin interesantă. Se modifică nu atît stilistica frazei sub presiunea limbii franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
confirma această opinie? Ismail Kadaré: Interesul este relativ. Prima deziluzie a oamenilor de litere care treceau frontiera era această primire rece care le era făcută la sosirea lor în Apus. Dar cum bine știți, nu era numai atît. Existau motive concrete ale acestei răceli. Exista o stîngă occidentală care întreținea relații amicale cu fosta Uniune Sovietică, care îi era chiar fidelă, pentru a nu spune că îi era chiar aservită. Această stîngă îl supraveghea pe fiecare transfug din Răsărit, bănuindu-l
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
că nu-și văd de treabă, că odraslele lor fac țara de rușine, că sunt indolenți, iresponsabili și corupți. Ba mai mult, că nu-și pot „struni” nevestele. Sunt sigur că fiecare dintre aceste acuze pornea de la informații și cazuri concrete - altminteri, n-ar fi avut nici un rost ca ele să fie evocate într-un moment de oarecare solemnitate: depunerea jurământului către președinte, conform noii Legi a statutului diplomaților. Dar sunt la fel de sigur că oamenii porcăiți de Iliescu au fost puși
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
sunt, pur și simplu, inventate de autor. De altfel aproape că nici nu are importanță. Chiar dacă termenii ar fi riguros exacți - ceea ce nu cred - , puțini ar fi cititorii români capabili să-și poată proiecteze în minte, ca la cinematograf, etapele concrete ale acestei lupte. Aproape fiecare crimă a lui Abăza este precedată de o discuție a asasinului cu viitoarea sa victimă. Or, toate victimele fac parte din medii complet diferite, dar exponențiale pentru spectacolul mediatic din perioada de tranziție. Iar O.
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
ideea că trebuie să dovedească pe corupți cine știe pe unde ajunge. Teoretic, dl Năstase n-are nimic că trebuie acționat împotriva corupției. Pentru asta există programe, se organizează seminarii. Ce nevoie mai e să ne ocupăm și de cazuri concrete? Astea, din cîte își amintește premierul, nici nu sînt prea multe și n-o fi România mai coruptă decît alte țări foste comuniste. Dar străinii vor să ne culpabilizeze, ca să poată negocia mai ușor cu noi și să ne impună
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
epoca... are poezia pe care o merită și care o reprezintă”. Ceea ce, în fond este la fel de ambiguu. Voluntar sau involuntar, Magda Cârneci reușește performanța de a răspunde cu exaltare și prolixitate la întrebare fără a spune absolut nimic despre relația concretă dintre scriitorii tineri și realitatea istorică a României anului 1979. Culmea este că nici măcar astăzi, la vremea reproducerii interviului în volum autoarea nu face necesarul clin d’oeil (fie și la nivelul unei simple note) care să-i indice cititorului
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
clară, precisă și el poate da naștere la o definiție „ce este imaginea?” și așteptăm ca răspuns o definiție care să ne trimită la o realitate ușor de distins de altele, cum ar fi, de exemplu, un concept, o realitate concretă desemnată de cuvînt. Or, de la începutul gîndirii occidentale ne dăm seama că „imaginea” trimite la un tip de reprezentare vizuală sau verbală care este mixtă, care, pe de o parte, este autonomă, iar, pe de altă parte, nu este pe
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Corpul, mușchii au memorat că era o pauză. Se face această pauză conștiincios, însă încetează de a avea sens. Pentru că iese din structură și spectacolul cade în clișeu: tristețea comună. Cum devenim abstracți, distrugem viața pe scenă. Viața este întotdeauna concretă. Dau un exemplu: actul patru al piesei e plin de „erupții”. Când se joacă pur și simplu - toți pleacă, își spun adio, totul s-a distrus - își pierde sensul, de parcă nu s-ar întîmpla nimic. Atunci acest act trebuie omis
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
-țiune, mult discutată în studiile de istorie a limbii române, a fost descrisă de profesorul Al. Niculescu (în Individualitatea limbii române între limbile romanice, II, 1978) printr-o revelatoare reconstrucție a cadrului istoric și cultural din secolele trecute, ca indiciu concret și frapant al unor tensiuni și tendințe mult mai generale: între Transilvania, pe de o parte, Muntenia și Moldova pe de alta, între latinism și occidentalizare romanică, între tradiția românească deja constituită și moda unei epoci. Dincolo de posibilitatea ca neologismele
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]