167 matches
-
personajului fiind semnificativ pentru virilitatea și lipsa sa de precepte morale) și refuză să se întoarcă la soțul legitim lipsit de apetit, preferându-l pe cel care îi aducea bucurie carnală. Ricciardo aparținea unei alte generații, mai vetuste, pentru care concupiscența era catalogată drept „poftă destrăbălată și murdară” 873 , iar lamentațiile soțului, care nu-și mai poate aduce acasă soția, îl fac să pară și mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar prostii, și nu ale unei mentalități adânc înrădăcinate, a inferiorității și dominării femeii cu orice preț, cum întâlnisem anterior. În nuvela a patra din prima zi a Decameronului o fetișcană „frumoasă și fragedă ca o floare” 920 devine ținta concupiscenței unui tânăr călugăr, dar și a starețului mănăstirii, decădere pe care o acceptă fără împotrivire, dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din omenesc și tot ceea ce este omenesc nu mai poate fi blamabil și incriminat, de aceea donna demonicata tinde să triumfe, de cele mai multe ori, în tot ceea ce face. Tinerețea este mereu un apanaj salvator și justificator al tuturor înclinațiilor spre concupiscență. În lumea boccaccescă, iubirea fizică nu este catalogată drept păcat: „de poate fi numit păcat o faptă săvârșită de tineri din iubire”927. Caterina, din nuvela a patra a zilei a cincea, „o frumusețe de fată, mai mândră și mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
infidelă din dorința de a-și însuși o sumă de bani, dar călugărul, cu care își trădează soțul, se dovedește mai viclean decât femeia, deoarece reușește să se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează șiretenia amândurora, concupiscența, minciuna și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și care pleacă, la final, mândre și libere, acasă. Cât despre diferențele în standardul de viață, a libertății de mișcare și comunicare, a ofertei occidentale din magazine sau imensitatea mass- mediei aflată la îndemână, cu internet, filme, meciuri, telenovele, scandal, concupiscență sau informații de nevisat altă dată, nu merită, în egală măsură, de discutat. De unde atunci, totuși, această frică de dictatură? Păi e simplu: din apelul la consultarea plebiscitară, instrument la îndemână în regimurile autoritare sau nedemocratice, vor spune înțelepții și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
permite să gândim cu totul altfel creația și capacitatea creativă a omului. De fapt, creația riscă să fie redusă la latura sa de reproducere biologică, elevată, ca să spunem așa, de instituția căsătoriei nu doar datorită puterii acesteia de tămăduire a concupiscenței - așa cum se considera și se credea până la conciliul Vatican II - ci oarecum și ca o debarasare de animalitate. Să renunți la o astfel de formă de creație-creativitate înseamnă să îmbrățișezi și să mărturisești că există multe căi pentru a transmite
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Vuietul universului În fierbere și galopul nebun al cavalelor stăpînesc acum poemul. * Erosul, În schimb, este pretutindeni același În poezia lui Bolintineanu, la sud sau la nord. G. Călinescu credea că Bolintineanu atinge, În această temă, „libidinia cea mai trivială, concupiscența aceea fără gingășie”... Trivială, În sens propriu, poezia erotică a lui Bolintineanu nu este pentru că ea nu părăsește niciodată zona suavității. Momentul suprem În idila bolintineană este Îmbrățișarea. Sărutul este figura de vîrf a desfătării. Arătarea pulpei, deschiderea sinului, citate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu atribuim firii omenești numai ceea ce este rău și stricat”. Cassian învață că libertatea voinței umane nu a fost distrusă prin căderea în păcat. Cassian arată că omul a experimentat pentru prima dată antagonismul constant dintre trup și suflet, numit concupiscență după căderea în păcatul originar. În concepția sa există atât o concupiscență a cărnii cât și a spiritului. În Convorbirea duhovnicească a IV-a, capitolele 11-12, vorbind despre trup, specifică voința cărnii și dorințele cele mai rele, iar când vorbește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că libertatea voinței umane nu a fost distrusă prin căderea în păcat. Cassian arată că omul a experimentat pentru prima dată antagonismul constant dintre trup și suflet, numit concupiscență după căderea în păcatul originar. În concepția sa există atât o concupiscență a cărnii cât și a spiritului. În Convorbirea duhovnicească a IV-a, capitolele 11-12, vorbind despre trup, specifică voința cărnii și dorințele cele mai rele, iar când vorbește de cele ale duhului, are în vedere ,,dorințele bune și duhovnicești ale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ale duhului, are în vedere ,,dorințele bune și duhovnicești ale sufletului”. Fiecare om poartă în sine pe lângă cele două fapte ce luptă una împotriva celeilalte o a treia - voința sufletului - care dorește în mod natural să le mențină în echilibru. Concupiscența nu înseamnă răul în mod obligatoriu, ci este chiar folositoare deoarece tensiunea pe care o creează în fiecare om ajută la mobilizarea sufletului pentru a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mod natural să le mențină în echilibru. Concupiscența nu înseamnă răul în mod obligatoriu, ci este chiar folositoare deoarece tensiunea pe care o creează în fiecare om ajută la mobilizarea sufletului pentru a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit-o pentru a ajuta omenirea să se restabilească în urma păcatului originar. Lupta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul artei și s-a repezit pînă la Paris. De unde, cu o concupiscență (intelectuală) bine temperată, a detaliat, incitant-excitant, spectaculoasa desfășurare de la Centrul Pompidou. Despre ce e vorba. Expoziția mamut, care a succedat, la același Centru Pompidou, retrospectiva Brâncuși, adună acum peste șaptezeci de artiști, nume mari ale secolului și, dacă la cifră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inimile oamenilor”, asigurând prin aceasta că principiile legii naturale sunt universale. Una din problemele care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular, din cauza concupiscenței sau, în general, din cauza pasiunii”. Rațiunea umană nu are pretenția absolutistă de a fonda în mod autonom doctrina morală, deoarece presupune două adevăruri: omul este guvernat de Dumnezeu cu o providență specială, care îl distinge de toate celelalte creaturi și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de lume care au inima și spiritul corupte de pasiuni dereglate, și de maxime de proastă calitate. De aceea nu există nimic mai pernicios decât Morala Poetică și Romanescă, pentru că nu reprezintă decât o îngrămădire de opinii false născute din concupiscență, și care nu sunt plăcute decât prin faptul că încurajează înclinațiile corupte ale cititorilor sau ale spectatorilor. (...) Iar dacă luăm în considerare toate Comediile și toate Romanele, nu vom găsi în ele nimic altceva decât pasiuni vicioase înfrumusețate și colorate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pretențioasă, de seră, cu un aspect care trimite numaidecât la anatomia genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte mică în numărul 5-6, din 1900, al revistei Ileana, fiind anterior picturii lui von Stück, este exclusă o influență directă a viziunii acestuia în tratarea temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]