1,810 matches
-
așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita această dificultate (paradoxul lui Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta în cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta Sen. De aceea, libertarianismul minimal necondițional se va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie garantate doar dacă persoana care le deține le susține ea însăși (prin ierarhizarea propriilor preferințe) într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu avem nicio informație despre perechile care nu se află în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alegere nevidă este suficient să anulăm câte o singură decisivitate de fiecare, însă modul în care alegem care decisivități trebuie anulate este arbitrar. Demonstrație [t.4.2.3*]. Se face arătând că preferințele din paradoxul lui Sen nu sunt condiționale. Dacă arătăm acest lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și libertarianismul minimal, indiferent de care sunt preferințele individuale” [Sen, 1976, pp. 236-237]. Mai departe, Sen notează: „în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferinței sociale. iP și iI reprezintă partea asimetrică și partea simetrică a lui iR . O persoană care are o astfel de relație de preferință este o persoană care respectă drepturile celorlalți. [d.5.1.3*]: Condiția PC: (criteriul Pareto slab condițional). [d.5.1.4*]: Condiția +L : pentru orice alocare consistentă de drepturi, dacă (x,y) este în. [t.5.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care satisface condițiile U, L+, și PC, dacă cel puțin o persoană respectă drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul) lui Sen este incoerent. Altfel spus, deoarece condiția libertariană a lui Sen permite preferințele condiționale, alocarea drepturilor individuale este imposibilă în anumite situații. De aceea, dacă dorim un sistem de drepturi funcțional, trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru regula număr al decisivităților egal cu cel al x variantelor , aceea de a funcționa pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
număr Capitolul 6 125 x variante (rgl), e) mai mult de doi indivizi și mai mult de două strategii și f) mai mult de doi indivizi, două strategii când folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai mult de două strategii, c) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
deplin cunoscut de elevi; redați relațiile cauză-efect Într-o formă cât mai simplă; evitați elementele de legătură mai rar utilizate (de exemplu: cu toate acestea, drept urmare, În ciuda faptului că etc.) și folosiți conjuncții simple; reduceți la minimum expresiile ce conțin condiționalul și care influențează sensul unei propoziții (de exemplu: presupunând că, gândindu-ne că, cu condiția să etc.); dacă un cuvânt dificil nu poate fi evitat, includeți o scurtă explicație Între paranteze, dar Încercați să faceți uz minim și de explicațiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școala militară. Într-adevăr, creștinismul nu te constrânge, ci îți arată o cale pe care apoi decizi, pe baza liberului-arbitru, dacă să o urmezi sau nu! Odată ce avem aceste opțiuni, „trebuie” devine imperativ. Așadar, dacă „trebuie” apare într-o formulare condițională, el este rațional. Evident, este important ca însăși condiționarea să fie una rațională, acceptată social. Mulți pacienți dezvoltă condiționări iraționale: „Dacă vreau să fiu iubită de soț, trebuie să-i accept toate toanele”; în acest caz, deși „trebuie” este condițional
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]