157 matches
-
acoperă o mare parte a suprafeței posterioare a acestei fețe, astfel încât, în ansamblu, se formează o suprafață concavă spre condilul femural medial. Fața articulară superioară laterală (cavitatea articulară laterală, cavitatea glenoidă externă, cavitatea glenoidă laterală sau glena externă) corespunde cu condilul lateral al femurului și periferic cu meniscul lateral. Ea are o formă ovalară rotunjită cu axul mare antero-posterior și este ușor lărgită în sens transversal; ea este ușor concavă transversal și plană (mai ales central) sau ușor convexă antero-posterior (înclinându
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
și mai puțin alungită, dar ușor mai lărgită, decât cea medială. Marginile sale sunt ascuțite, cu excepția porțiunii postero-laterale, unde marginea sa este rotunjită și netedă: aici tendonul mușchiului popliteu alunecă pe os într-un șanț, aflat pe fața posterioară a condilului lateral. Marginea sa medială ridicată se extinde spre tuberculul intercondilian lateral. Meniscul lateral acoperă periferic această față, în jurul marginilor sale anterioare, laterale și posterioare. Spațiul intercondilian (spațiul interglenoidian, zona intercondiliană, suprafața interarticulară) este un spațiu rugos, neregulat, aflat pe platoul
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii anterioare sunt inervați de nervul
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut; cu picioarele posterioare prevăzute cu 5 degete; cu un număr redus de oase dermice în bolta craniului; numai cu doi condili cranieni formați de exoccipitale; cu dinți simpli, fără pliuri ale ivoriului și cu nervul hipoglos necuprins în cutia craniană. i posedă o serie de caractere unice, cele mai importante fiind: Azi trăiesc pe suprafața globului pământesc circa 4000 specii de
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
Excrescențele interne a buzelor izolează incisivii de cavitatea bucală și în timpul săpării pământul nu pătrunde în gură. Incisivi, mai ales cei inferiori, sunt foarte puternici. Cei inferiori se întind în tot lungul mandibulei determinând formarea unei apofize osoase în vecinătatea condilului articular. Coroanele molarilor de înălțime medie sau scurtă, de tip brahidont sau semihipsodont, cu rădăcini, deși slab dezvoltate. Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
alungită. Capul este slab separat de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
două plăci temporale anterioare și 21-29 șiruri de solzi dorsali. Scutul frenal (atunci când există) este puțin mai lung decât înalt; osul palatin cu un proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Pe părțile laterale ale capului, se întinde o dungă închisă de la ochi la colțul gurii Genul "" poate fi considerat ca un grup intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]