KorAP: Find »[drukola/base=conductă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...339 >

8,464 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

cazuri excepționale se admite ca R ≥ 2 Dint. Diferența de nivel maximă între două conducte ce se intersectează (sau la racordări) va fi de 800 mm măsurate astfel: - până la bancheta căminului, pentru conducte receptor cu Dint = 500 mm;până la radierului conductei receptor, pentru colector receptor cu Dint > 500 mm. Fundația căminelor de vizitare amplasate pe colectoare executate din elemente prefabricate sau cu dimensiunea orizontală a secțiunii transversale sub 1,00 m se vor executa independent de fundația conductei colectorului. Camera de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mm;până la radierului conductei receptor, pentru colector receptor cu Dint > 500 mm. Fundația căminelor de vizitare amplasate pe colectoare executate din elemente prefabricate sau cu dimensiunea orizontală a secțiunii transversale sub 1,00 m se vor executa independent de fundația conductei colectorului. Camera de lucru trebuie să aibă înălțimea minimă de 1,80 m. În camera de lucru va fi prevăzut un spațiu de adăpostire lărgit în afara coșului de acces, pe toată lățimea camerei, cu înălțimea de minimum 1,80 m

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
deoarece colectorul de apă de ploaie lucrează independent față de ape uzate. Căminul în paralel (figura 2.90) are dezavantajul că, la ploi mari, când apa de ploaie deversează peste peretele despărțitor dintre conducte, poate da naștere la un remuu în conducta de ape uzate, producând unele deranjamente în rețea. 2.7.1.2. Căminele de rupere de pantă Sunt construcții anexe care permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza în conductă să nu depășească valorile maxime admise, corespunzătoare materialului din care este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
peretele despărțitor dintre conducte, poate da naștere la un remuu în conducta de ape uzate, producând unele deranjamente în rețea. 2.7.1.2. Căminele de rupere de pantă Sunt construcții anexe care permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza în conductă să nu depășească valorile maxime admise, corespunzătoare materialului din care este executată conducta. Aceste cămine realizează coborârea nivelului canalizării exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului canalizării din aval, cotele terenului 178 etc. În interiorul căminului se montează elemente

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ape uzate, producând unele deranjamente în rețea. 2.7.1.2. Căminele de rupere de pantă Sunt construcții anexe care permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza în conductă să nu depășească valorile maxime admise, corespunzătoare materialului din care este executată conducta. Aceste cămine realizează coborârea nivelului canalizării exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului canalizării din aval, cotele terenului 178 etc. În interiorul căminului se montează elemente pentru intensificarea disipării energiei apei uzate. În figura 2.91. este prezentat un

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului canalizării din aval, cotele terenului 178 etc. În interiorul căminului se montează elemente pentru intensificarea disipării energiei apei uzate. În figura 2.91. este prezentat un cămin de rupere de pantă pentru conductă cu diametrul până la 500 mm și diferențe de nivel, între intrare și ieșire, sub 1,5 m. Construcția constă dintr-un cămin asemănător căminelor de vizitare, în fața căruia se plasează o conductă verticală din oțel, fontă sau alt material foarte

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prezentat un cămin de rupere de pantă pentru conductă cu diametrul până la 500 mm și diferențe de nivel, între intrare și ieșire, sub 1,5 m. Construcția constă dintr-un cămin asemănător căminelor de vizitare, în fața căruia se plasează o conductă verticală din oțel, fontă sau alt material foarte rezistent la uzură. În mod obișnuit, apele de canalizare circulă prin tubul vertical; când debitul este mai mare, o parte din apă trece și prin tubul orizontal. Tubul vertical trebuie dimensionat astfel încât

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
foarte rezistent la uzură. În mod obișnuit, apele de canalizare circulă prin tubul vertical; când debitul este mai mare, o parte din apă trece și prin tubul orizontal. Tubul vertical trebuie dimensionat astfel încât să se împiedice formarea depunerilor. Dacă diametrul conductei amonte este sub 300 mm, diametrul tubului vertical trebuie să fie de cel puțin 150 mm; pentru conducte cu diametre mai mari, se vor alege diametre de cel puțin 200 mm. În figura 2.92. este prezentat un cămin de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
diametre mai mari de 500 mm și diferențe de nivel sub 2,0 m se construiesc camere de rupere de pantă de tipul celui din figura 2.93. Profilul și dimensiunile acestor construcții sunt în funcție de înălțimea de cădere și diametrul conductei din amonte și din aval. Conducerea apei din amonte spre aval se face printr-un jgheab cu secțiune parabolică. Pe una din părți se execută trepte pentru controlul camerei, iar în părțile amonte și aval, podeste cu balustradă. Grosimea minimă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și în cazul când se urmărește ocolirea unui obstacol suprateran sau subteran. din punct de vedere constructiv. Amplasarea căminelor de rupere de pantă se face cu un tronson înainte de vărsarea în colector și la limita adâncimii minime de pozare a conductei. 2.7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de canalizare unde fie din cauza debitului mic, fie din cauza pantei reduse viteza minimă nu poate fi asigurată. Ca urmare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de canalizare unde fie din cauza debitului mic, fie din cauza pantei reduse viteza minimă nu poate fi asigurată. Ca urmare în conductă au loc depuneri care în timp duc la înfundarea ei și se impune deci spălarea artificială la anumite intervale de timp. Din punct de vedere constructiv căminele de spălare sunt identice cu cele de vizitare cu deosebirea că în camera

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă. Căminele de spălare servesc pentru curățarea rețelei de canalizare și sunt prevăzute în interior la intrarea și ieșirea apei uzate, cu câte o clapetă cu lanț pentru acționare. În prima fază a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de intrare este liber și cel din conducta de ieșire închis. Apele uzate se acumulează în cămin până la nivelul conductei de siguranță și apoi se deschide brusc clapeta conductei de ieșire, producând o curgere la secțiunea plină cu viteză mărită

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de canalizare și sunt prevăzute în interior la intrarea și ieșirea apei uzate, cu câte o clapetă cu lanț pentru acționare. În prima fază a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de intrare este liber și cel din conducta de ieșire închis. Apele uzate se acumulează în cămin până la nivelul conductei de siguranță și apoi se deschide brusc clapeta conductei de ieșire, producând o curgere la secțiunea plină cu viteză mărită a apei uzate către avalul căminului. Se realizează

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
uzate, cu câte o clapetă cu lanț pentru acționare. În prima fază a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de intrare este liber și cel din conducta de ieșire închis. Apele uzate se acumulează în cămin până la nivelul conductei de siguranță și apoi se deschide brusc clapeta conductei de ieșire, producând o curgere la secțiunea plină cu viteză mărită a apei uzate către avalul căminului. Se realizează astfel antrenarea impurităților depuse pe fundul conductei. Spălarea căminului se poate realiza

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
În prima fază a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de intrare este liber și cel din conducta de ieșire închis. Apele uzate se acumulează în cămin până la nivelul conductei de siguranță și apoi se deschide brusc clapeta conductei de ieșire, producând o curgere la secțiunea plină cu viteză mărită a apei uzate către avalul căminului. Se realizează astfel antrenarea impurităților depuse pe fundul conductei. Spălarea căminului se poate realiza și automat prevăzându-se soluția de sifonare ce se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acumulează în cămin până la nivelul conductei de siguranță și apoi se deschide brusc clapeta conductei de ieșire, producând o curgere la secțiunea plină cu viteză mărită a apei uzate către avalul căminului. Se realizează astfel antrenarea impurităților depuse pe fundul conductei. Spălarea căminului se poate realiza și automat prevăzându-se soluția de sifonare ce se amorsează automat când nivelul apei a atins o anumită cotă, soluția este puțin eficace pentru apele uzate, întrucât din cauza compoziției apelor automatizarea este dereglată. 2.7

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fără sifon aplicat în sistemul separativ de canalizare (figura 2.100. b). Gurile de scurgere sunt prevăzute cu depozit (în partea interioară) pentru colectarea depunerilor prin sedimentare și sifon care are rolul de a împiedica ieșirea gazelor urât mirositoare din conducta de canalizare în atmosferă. Apele canalizate de rigolă intră în gura de scurgere prin capacul metalic prevăzut cu fante longitudinale. În interiorul unor platforme industriale și pe căile mai puțin circulate, apele meteorice sunt canalizate prin rigole acoperite cu plăci perforate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval dimensiuni mai mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]