488 matches
-
2002. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași îi acordă, pentru volumul Complexul Bacovia, Premiul pentru critică literară pe 2002. Îi apar estimp volumele: Complexul Bacovia, Ed. Litera Internațional, Chișinău București și Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara. 2004. La 14 ianuarie, conferențiază pe tema Eminescu și noi la Casa Limbii Române din Chișinău, după care a urmat o amplă dezbatere pe marginea problematicii cărții Basarabia sau drama sfâșierii. Pe 15 februarie a terminat Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Cartea apare la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plecat la București, dar am vorbit cu alții. Vor veni! Cred, ba pot fi sigur, au și plecat înaintea noastră. Mîine, la prima oră, trebuie să fiu la Combinatul Chimic "Valea Brîndușelor", apoi la fabrica de confecții... Și despre ce conferențiați, dom' profesor? întrebă Lazăr, mergînd spre telefon. Vino și-ai să afli. Dă-mi și mie un vin arată profesorul o sticlă, iar chelnerul o și desface bucuros. Dacă le-ați ține conferința prin telefon, vorbele dumneavoastră i-ar pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din invitațiile pentru mîine seară sînt date celor propuși de ea. Fii fără grijă, vei avea o sală de mîna întîia; unul din spectatori va fi profesorul universitar Teofănescu, de la Iași. Îl știu. Am citit, l-am auzit cînd a conferențiat la noi despre umanismul socialist... Îi urmăresc articolele... Vezi ? se bucură Negrea. Tocmai discutam mai înainte cu directorul; ne cam apucă neliniștea: dacă merge bine premiera de mîine, duminica viitoare facem premieră oficială, cu invitați oficiali de la județ, reviste..., știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că-mi permit o părere: trebuie să fii nebun de legat ca să încerci o cacealma la treizeci și opt de mii, cum ai făcut-o, fratele meu omul falit. Dar... fiecare dans, cu jocul lui. Greu plicul ăsta, greu. Ca să conferențiezi în Valea Brândușelor despre metafora celor cinci foi de viță, că frunzele de măslin, cum pretinde Biblia, sînt prea mici pentru urechile și gura unora, nu-ți trebuie atîția bani; o carte de valoare la așa preț nu găsești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Iași și dintre fruntașii Comunității, avocatul Carol Drimmer XE "Drimmer, Carol" , admirator și cunoscător al culturii germane și unul dintre iubitorii ei, a Înnebunit și și-a „pedepsit” capul pentru faptul că a lăudat În trecut cultura germană și a conferențiat despre ea: și l-a izbit fără Încetare de pereții vagonului. Când vagonul În care se afla a fost deschis la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , s-a rostogolit din el gol-goluț, „a fost bătut până la desfigurare de jandarmi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Așa că nu e de mirare că Connolly i s-a părut așa de fascinant de aparte. Aici, în mijlocul gagiilor ostili din nordul Londrei, ea găsise un tânăr bărbat care îi căuta compania și care asculta cu gura căscată ce-i conferenția ea despre Marii Artiști. Care profera vorbe de duh despre draperii. Biata Sheba îl privea pe Connolly cu același amuzament și plăcere cu care ai privi o maimuță care iese din pădure și cere un gin tonic. Connolly înțelegea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
1978-1992 și din 1994). Între 1992 și 1994 predă la Facultatea de Litere a Universității din Pau (Franța). Din 1987 este profesor contractual, profesor supleant și Privatdozent. Participă la numeroase congrese și reuniuni internaționale din Europa și din Canada și conferențiază la universitățile din Geneva, Paris, München, Göttingen, Aix-en-Provence, Osnabrück, Lausanne. Este membru al mai multor societăți internaționale pentru cercetarea Evului Mediu. A debutat în „Studii clasice” (1968), iar editorial, în calitate de coautor la volumul Antologie de literatură universală (Antichitate, Evul Mediu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
centrele universitare, la noi această activitate se extinde asupra tuturor orașelor”, scria susținătorul rubricii despre Asociație în revista amintită. După munca unei săptămâni în săli de curs și laboratoare, cadrele didactice plecau sâmbăta în toate orașele țării pentru a putea conferenția duminica. „Noi - spunea cu mândrie Virgil Bărbat, în comunicarea făcută la Conferința Internațională a «Asociației Universale pentru educația adulților» (Cambridge, 1929) - vorbim în aproape toate orașele Transilvaniei și Banatului, învățăm să cunoaștem mai bine țara, cunoaștem mai bine oamenii, contactul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stabilește în Franța. Debutează precoce, în 1908, la numai cincisprezece ani, la „Noua revistă română”. Din 1913 e prezent cu articole în „Viața românească”, unde deține un timp și cronica dramatică, ulterior scrie în paginile ziarului „Lumina”, iar în 1920 conferențiază sub auspiciile cercului Poesis, fondat de Ion Marin Sadoveanu și Ion Sân-Giorgiu. Între 1925 și 1935 colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Dreptatea”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, „Curierul israelit” și cu articole de specialitate la „Curierul judiciar”, „Pandectele române”, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
cu A. C. Calotescu-Neicu; 1933) sau Epigramiști români de ieri și de azi (1975). C. a fost și un participant statornic la ședințele Sburătorului, un membru activ al Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor unor echipe de autori, conferențiind și citind din propria operă. Versurile din volumul Bulgări și stele (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) sunt mai degrabă o manifestare violentă a unei atitudini de frondă socială, morală și estetică, prin afirmarea ostentativă a preferinței pentru reperele de valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Volumul Poems (1938), selecție din lirica lui Mihai Eminescu, a fost bine primit în epocă. Oprindu-se asupra literaturii germane, G. a dat o versiune, din Eduard Mörike. Traducerile l-au ajutat să aprofundeze specificul literaturii engleze, despre care a conferențiat în câteva rânduri. A fost printre cei dintâi care au studiat modul în care literatura engleză a fost receptată în România prin traduceri. De asemenea, într-un studiu de literatură comparată din 1924 a analizat cele dintâi „traduceri și imitațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
Verhältnis. În toamna lui 1859 pleacă la Paris, continuându-și studiile cu o bursă a Eforiei Școalelor. În 1860 scrie lucrarea Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form, cu care dobândește, la 17 decembrie, și titlul de licențiat în litere la Sorbona. Conferențiază despre vechea tragedie franceză și muzica wagneriană (Die alte französische Tragödie und die Wagnersche Musik) la 10 martie 1861, în cadrul Societății Filosofice din Berlin, al cărei membru corespondent era și la a cărei revistă, „Der Gedanke”, va colabora cu câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Mircea Eliade, lui Chris Gamwell, Brian Gerrish, Clark Gilpin, Robert Grand, Joseph M. Kitagawa, Martin Marty, Bernard McGinn, regretatului Arnaldo Momigliano, lui Michael Murrin, Frank Reynolds, J.Z. Smith, Larry Sullivan, David Tracy și Tony Yu, printre alții. Am mai conferențiat pe teme Înrudite și În alte ocazii: la Universitatea din Roma, la invitația lui Ugo Bianchi, În februarie 1989; la Întrunirea Academiei Americane pentru Studiul Religiei din 1989 la Anaheim, În California (atît În cadrul secțiunilor Nag Hammadi și gnosticism, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În laboratorul de psihologie socială coordonat de Serge Moscovici, la École des hautes ătudes en sciences sociales din Paris. Când Jean Piaget, psihologul elvețian atât de bine cunoscut și În România (tradus, utilizat În manualele de psihologia copilului, invitat să conferențieze la București), i-a cerut lui Moscovici să vină să organizeze un grup de psihosociologi la Geneva, acesta l-a recomandat pe colegul său Doise. Iar acesta a rămas definitiv acolo, organizând un grup de cercetători care au devenit referențiali
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
grup de cercetători care au devenit referențiali pentru toate laboratoarele similare din Europa. Profesorul Doise m-a ajutat să proiectăm primul manual românesc de psihologie socială, după 1989, a oferit burse și sprijin unor tineri din grupul nostru ieșean, a conferențiat la noi și i-a Încurajat pe colegii săi mai tineri să vină la Iași pentru cursuri și stagii de cercetare; a fost și recompensat pentru implicarea sa cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității ieșene. Cu mulți ani În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
răspuns foarte prompt: fostele opțiuni politice ale celor doi savanți nu au influențat în nici un fel relația lor - cf. Hans Th. Hakl, Der verborgene Geist der Eranos, p. 206. „Dar în ultimii doi ani Olga nu-l mai invitase să conferențieze la Eranos și Kerényi bănuia că aș fi influențat-o eu”, nota Eliade, cf. Memorii II, p. 138, nota 2. 5. În anii ’35-’37, trei veri la rând, Eliade a stat în Germania, pentru documentare în biblioteci. Vezi scrisorile
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
țin cu nimic de rasă, ci sunt doar de ordin istoric, geografic și sociologic. Dar onestitatea științifică îl obligă, pe același Claude Lévi-Strauss, să se revizuiască și să recunoască diversitățile rasiale și etnice. În 1971, tot UNESCO îl invită să conferențieze contra rasismului. De astă dată, savantul a scandalizat forurile internaționale ideologizate, Claude Lévi-Strauss fiind acuzat de "erezie", că ar fi "reintrodus lupul în turma de oi", cum se exprimă Alain Finkielkraut. Nu, lupul în turma de oi îl introduc întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Lecturer la Universitățile din Londra și Cambridge, Honorary Research Fellow al Universității din Bradford ca bursier UNESCO, șef al Catedrei de Engleză, prodecan și prorector al Universității din București, președintele Comisiei de Științe Umaniste din CNEEA a Parlamentului României. A conferențiat în multe universități din Europa, de la București la Glasgow și de la Lisabona la Sankt Petersburg. Șia legat numele de primul manual linguafon de engleză pentru avansați (ES 1964), primul curs de engleză la TVR (196769), primul curs de franceză la
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mai lungă despre istoria capitalului social ca si concept poate fi regăsită in capitolul cu același titlu din B. Voicu, 2005b. În fapt, o astfel de reacție am întâlnit în România la jumătatea anilor ’90. Francis Fukuyama fusese invitat să conferențieze despre capital social. Auditoriul, adunat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, a fost invitat în finalul prelegerii să adreseze întrebări. Una dintre primele reacții a venit din partea unui economist, cadru didactic în ASE. Acesta a amintit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunistă s-a declanșat o campanie violentă împotriva ei, în Conservator această campanie fiind susținută de activiștii organizației comuniste de tineret. Urmarea a fost îndepărtarea din învățământ (1948) pentru „atitudine permanent antidemocratică”. I s-a interzis să publice sau să conferențieze. În primăvara anului 1951 e arestată; după o detenție, fără proces, de un an și șapte luni în lagărul de la Ghencea și în închisoarea Jilava, i se fixează domiciliu obligatoriu în satul Costești din județul Iași, permițându-i-se întoarcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
în relație cu un complement indirect (sau sociativ), limită a acțiunii. Sunt tranzitive indirecte: • verbe exprimând acțiuni care se răsfrâng indirect asupra unui „obiect” pasiv sau care se circumscriu unui „obiect”: a vorbi, a povesti, a istorisi, a discuta, a conferenția etc. „Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul?” (M. Eminescu) • verbe al căror plan semantic este orientat de conținutul semantic al unui termen-complement indirect (acuzativ prepozițional): a atenta, a abuza, a miza, a se descotorisi, a se dezbăra, a se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sf. Trei Ierarhi”, cenaclul literar „Mihai Eminescu” și revista literară „Adusu-mi-am aminte”. În 1983 revine în țară, iar din 1986 lucrează la Sibiu ca secretar de redacție la „Telegraful român” și „Mitropolia Ardealului”. În 1988 călătorește în SUA, conferențiind în numeroase biserici prezbiteriene pe teme legate de cultura română și spiritualitatea ortodoxă. Între 1990 și 1993, face cursuri de doctorat la Universitatea Fordham din New York. În 1999 își susține teza pentru un al doilea doctorat, început la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
Rubla-Călmățui, unde se împrietenește cu N. Carandino și Corneliu Coposu. Revenit în București, se angajează la început ca operator chimist, după care intră funcționar la Ambasada Statelor Unite ale Americii. În 1968- 1969 beneficiază de o bursă a Universității din Iowa-City (SUA) și conferențiază despre literatura română la câteva universități din SUA și Marea Britanie. Din 1970 până în 1974 trece prin funcțiile de redactor-șef al Editurii Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al unei case de filme. A murit în timpul cutremurului din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
în două rânduri (1974 și 1983), este reintegrat și își continuă activitatea într-o atmosferă de adversitate până în 1990. Obține doctoratul în 1979, la Universitatea din București, cu teza Opera lui Mihai Ralea. Bursier al Universității din Perugia în 1980, conferențiază despre raporturile româno-italiene la Napoli, Roma, Genova, Florența, Torino. Va fi, din 1991, director al editurii și revistei „Virtus Romana Rediviva” din Iași, și, scurt timp, cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. În 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
într-un lazaret de campanie, îngrijiindu-i pe soldații bolnavi de holeră. După războiul din 1914-1918, pleacă în Franța, unde Démètre fusese numit ambasador. Frecventează cercurile intelectuale de aici, împrietenindu-se cu Jacques Maritain și cu alte personalități ale vieții culturale, conferențiază pe diverse subiecte de religie, artă și politică. Colaborează la numeroase publicații cu articole în care se împotrivește atât „imperialismului materialist”, cât și „naționalismului idealist”; pentru el, patria este „admirabilul trup comun căruia Dumnezeu îi dă un rol de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]