48,192 matches
-
Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C. Bălăceanu-Stolnici. Programul zilei de 23 aprilie a cuprins o
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
oferit un adevărat recital de versuri, în engleză și română, din opera marelui Will, precum și din Eminescu și Marin Sorescu. Inspirata lectură publică neîntreruptă a dăruit numerosului auditoriu, mereu receptiv, momente de frumusețe artistică desăvîrșită și de adîncă vibrație umană. Conferința scriitorului Octavian Paler, A fost Don Quijote nebun? (25 aprilie) și o Masă rotundă în jurul emisiunii radiofonice de predare a limbii spaniole, la care au participat: redactoarea Teodora Stanciu, profesorii Anton Filip, Alexandru Negoescu și, de la Institutul Cervantes, care colaborează la
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
una virtualmente modernă? Sigur că acestea sunt pentru Vadim Tudor fleacuri. El e prea ocupat să-i dovedească Cizmarului că e „devotat trup și suflet acestui partid”. Ce s-a ales din trupul vadimiot se vede cu ochiul liber la conferințele sale de presă. Cât despre suflet, ce să mai spun? Nici nu s-a răcit bine în cimitir Toa’șul, că adulatorul a și alergat să-și creeze propriul partid. Halal consecvență, halal jurăminte de credință! Sprijinindu-se pe astfel
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
întrebam dacă era vorba de același Pound pe care istoria l-a consemnat ca pe unul din cei mai feroci și activi antisemiți din perioada celui de al doilea război mondial, cînd prin articolele sale inflamatorii și turneele sale de conferințe lansa neobosit, de la înălțimea staturii sale poetice, cele mai otrăvite atacuri împotriva neamului evreiesc... De același Ezra Pound, care, judecat după război în America, s-a declarat nebun pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoarea pe viață sau chiar scaunul
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
susținută de prezența în paginile primelor numere ale Familiei a unui serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte, Analisa limbei romane. Aceeași revistă îl urmărește pe Al. Roman implicat în chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia întrunirii la Cluj a unei conferințe, în problema independenței bisericii față de congresul de la Budapesta. Al. Roman era în 29 iunie 1897 onorat ca președinte al conferinței, cu sarcina redactării răspunsurilor către Sfântul Scaun și mitropolie. Activitatea Catedrei de română din Budapesta este constant urmărită de presa
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Aceeași revistă îl urmărește pe Al. Roman implicat în chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia întrunirii la Cluj a unei conferințe, în problema independenței bisericii față de congresul de la Budapesta. Al. Roman era în 29 iunie 1897 onorat ca președinte al conferinței, cu sarcina redactării răspunsurilor către Sfântul Scaun și mitropolie. Activitatea Catedrei de română din Budapesta este constant urmărită de presa română a vremii: Familia vorbește de venirea, în 1897, după Al. Roman, a dr. Oscar Asboth (profesor de limbi slave), a
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
nu mai are nevoie de mine”. Dar ca un creștin iertător ce este îl binecuvântează: „Israele, fii pururea fericit și deasupra tuturor nevoilor.” O mare tristețe îl încearcă pe Galaction când „citește articolele Tratatului de pace impus bietei noastre patrii”. Conferința a fost nedreaptă cu noi pentru faptul că nu ni s-a recunoscut cobeligeranța și că hotarele ne-au fost mutilate. Însă când moare Stalin, acomodantul nostru conformist „se roagă pentru el seara și dimineața”, în loc să-l anatemizeze. Ca slujitor
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
sa se apropia de noi, el nu mai putea vorbi. Era ceva mult prea intim. Ceea ce mă uimește cel mai mult este că nu am visat niciodată războiul. Doar atunci cînd am fost în Germania, acum trei ani, la o conferință de presă, un ziarist danez mi-a pus o întrebare despre cum se ucide în război. Dacă mi-era rușine că am ucis. Cum este cînd cineva moare. În acea noapte, am avut niște coșmaruri cumplite. Dar a fost singura
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
așa de lung? Cea de-a 95-a ediție a RSNA, acesta este răspunsul. În fiecare an, peste 60.000 de medici, profesori universitari, cercetători științifici și alte cadre implicate În radiologie din toată lumea, se Întâlnesc la imensul centru de conferințe Mc Cormick din Chicago, În cadrul organizat de Radiology Society of North America (RSNA), cea mai mare manifestare de acest gen din lume. Producătorii de aparatură de imagerie medicală, de radiații pentru oncologie, de accesorii de radiologie, de logiciele de radiologie
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În ianuarie 1990 scriitoarea a ținut la Paris o superbă conferință cu nuanțe confesive, reprodusă în volum cu titlul Poezie și revoluție. Textul excelează prin luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică problemele reale ale societății românești în primele zile de după căderea comunismului. În partea a doua a
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
cu nuanțe confesive, reprodusă în volum cu titlul Poezie și revoluție. Textul excelează prin luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică problemele reale ale societății românești în primele zile de după căderea comunismului. În partea a doua a conferinței ea dezvăluie și modul programatic în care literatura optzecistă a contribuit la erodarea sistemului comunist: „Aparțin unei generații literare acum bine cunoscute în România, numită «generația ’80» după deceniul în care a debutat și care tocmai s-a încheiat. Această
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
nici o legătură cu ea, nu scapă de gravele acuzații că folosește în avantaj propriu știința de carte dobândită prin frecventarea asiduă a savanților de la Securitate! Iar ca rector al Colegiului Noua Europă, se știe doar că fără informațiile însușite ilicit, conferințele și simpozioanele din Plantelor 21 ar fi totalmente lipsite de sare și piper! Vigilența lui Cornel Nistorescu acționează, asemenea iederei, nu doar pe orizontala prezentului, ci și pe verticala viitorului. „Apropiata intrare” a lui Horia-Roman Patapievici în rândul directorilor de
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
dintre caracterul motivat, semantic actualizat, al urării - și folosirea ei stereotipă; specializează de fapt O zi bună pentru închiderea conversației, repetînd o urare exprimată sau presupusă la început: „vă mulțumesc foarte mult pentru atenția dumneavoastră. O zi bună în continuare” (conferință a purtătorului de cuvînt MAE).
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
bună mireasmă», cum se spune despre sfinți, greu de uitat. Mi-a spus cîteva cuvinte în italiană (soția îi era, de altfel, italiancă) și pronunția îi era de-a dreptul muzicală... (...) Venise în Capitală pentru Brâncuși - un colocviu sau o conferință. Mă izbea masivitatea lui, care, corelată cu barba și cu paltonul lung ca o dulamă călugărească, te trimitea lesne la analogii cu Tolstoi și cu Gala Galaction. Îmi adusese o carte a sa, apărută în anii ’40, despre compozitorul de
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
de eseuri cu titlul Consciousness and the Novel (Conștiința și romanul, Ed. Secker & Warburg), în care scriitorul afirmă în esență că doar literatura știe să descrie fluxul conștiinței umane. Cartea - explică „The Guardian” - „reproduce articole de critică și textele unor conferințe și se termină cu o conversație animată între mai multe personaje pe nume Dickens, James, Forster, Waugh, Updike, Roth și Amis (sr. și jr.) - toți convocați la un examen confratern de către afabilul David Lodge. La un capăt al mesei stă
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Catedra de romanistică a Universității din Heidelberg, unde, până la urmă, s-a și stabilit. El a adus acolo reale servicii literaturii române, și cu sprijinul statornic și entuziast al profesorului Klaus Heitmann, reputat romanist și românist, a invitat să țină conferințe destui scriitori români. După douăzeci de ani de absență din câmpul criticii noastre literare, unde se specializase mai ales în domeniul prozei, S. Damian revine în forță, publicând o serie de volume, dintre care, cel mai recent este, cu un
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
după un concurs tensionat (400 candidați pe 20 de locuri, în timp ce alți colegi aveau locul practic asigurat printr-un concurs separat). Participanții la seminar erau atrași în special de problemele de „cibernetică”, pe atunci un domeniu aproape prohobit, susținut de conferințe și seminarii neoficiale. Stimulați de extraordinarul profesor Moisil și la sugestia îndrumătorului nostru, am abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea, cât și sinteza vocalelor limbii
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît și cu opțiunea sa poetică explicită, conform căreia poemul rezistă și „vorbește” prin „memoria datelor”, așadar a istoriei pe care o încorporează (precum acel teribil 20 ianuarie mereu evocat de către Celan, data conferinței de la Wannesee, ce a decis „soluția finală” pentru evreii europeni). Szondi însuși a formulat foarte exact suspiciunea lui Celan vizavi de interpretările refractare la încărcătura de trăire nemijlocită din versurile lui: ele n-ar fi decît intenție conștientă „de a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
unor mari scriitori mai puțin sau necunoscuți la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal, Danilo Kiš, Milorad Paviæ... S-au editat și studii ale unor reputați specialiști în Mitteleuropa, s-au organizat colocvii și conferințe internaționale, s-au inițiat cursuri de masterat în temă și cîte și mai cîte. Neprețuit e și ceea ce a făcut și face Grupul de istorie orală și antropologie socială pentru memoria specificului multietnic și plurilingv al Banatului (volumele semnate sau
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada, fără să observăm că pe dinăuntru, igrasia macină zidurile.” ar fi spus textual, în conferința scriitorilor din 22-24 mai 1972, Adrian Păunescu. Și nu avea atunci decît 29 de ani. Loial partidului și în somn și folosindu-și dexteritatea verbală pentru a convinge de loialitatea lui, Păunescu putea oricît și oricînd să pună „sub semnul
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Ce a vrut autorul antologiei să demonstreze n-am înțeles în ruptul capului. Revenind la tema cărții, rămânem cu ideile capitale despre națiune, vechime, tradiție, specific din Istoria literaturii române, despre psihicul și mentalitatea românului din alte câteva articole antebelice, conferințe și fragmente de monografie, unde sunt ilustrate adesea în mod strălucit. Restul cred că e mai bine să fie uitat, înmormântat în presa și antologiile prea generoase ale epocii trecute, firește, cu excepția ediției critice.
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
totuși, datele nu sunt eludate. Mihail Sadoveanu, director al Teatrului Național din Iași ( 1910-1919), membru al Academiei Române și președinte de Senat ( dacă nu ne înșelăm), în vechiul regim, apoi președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, șef al delegației române la Conferința de pace de la Paris, membru al Prezidiului și vicepreședinte al Marii Adunări Naționale etc. etc., îndreptățește temerile ce-i dădeau fiori lui G. Ibrăileanu, la fiecare schimbare de guvern, că bunul său amic își va oferi serviciile. În Dicționar, însă
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Revista Orient Express a fost plănuită la o conferință a British Council la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat poeta Denisa Comănescu, traducătorii Irena și Elena Radu; din Serbia a fost Rasa Sekulovic. Nici unul dintre ei nu și-a dorit munca de redactor constant. A urmat lupta
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în vara lui 2000; altă dată eram în drum spre conferința organizată de British Council la Constanța, în toamna aceluiași an. A doua oară am vizitat un pic orașul și am citit din poezia mea la Muzeul Literaturii cu Ioana Ieronim și Saviana Stănescu. Ar fi multe de spus despre literatura
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
strădania și bunăvoința mea rămân nerăsplătite. Alteori nu sunt chiar sigur că am găsit ceva. Ca acum: "cerul meu e o intersecție de gânduri". Dar, măcar atât Ca să închei tot cu Borges, scriitorul argentinian spunea într-una din celebrele lui conferințe despre poezie că, de vreme ce nu există decât un număr limitat de metafore primordiale, astăzi un poet bun este acela ale cărui metafore "iau prin surprindere imaginația". Asta mai voiam să spun. n Loriean Carșochie - Poezii, Editura Zedax, 2002, 90 pag
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]