1,607 matches
-
mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine favorizate celebrările comunitare ale sacramentului reconcilierii. În alte condiții, sacramentul se poate celebra și în afara confesionalului, într-un alt loc corespunzător, în care să existe un anumit respect față de lucrurile sacre și față de trăirile spirituale pe care momentul le cere. Acest fapt însă trebuie să aibă o motivație justă sau să fie determinat de situații particulare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul amintește penitentului că nu în numele propriu celebrează acest sacrament, ci „in persona Christi”, al cărui slujitor este. Penitentul va fi mult mai motivat în dialogul său să se deschidă și să aibă încredere, mai ales dacă știe că în confesional nu se află un simplu om, ci cineva care are o misiune specială din partea lui Cristos, fiind slujitorul și instrumentul acestuia. 5.3 Aspecte morale ale dialogului Alături de spiritualitatea creștină, care stă la baza celebrării reconcilierii sacramentale, se află și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vedere moral, confesorul va fi conștient că medicul oricărei persoane este, până la urmă, Isus Cristos. 5.3.2 Purificarea sentimentului de vinovăție Dacă o atenție particulară în cadrul sacramentului reconcilierii este orientată spre verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la început, este necesar să se admită faptul că sentimentul de vinovăție este diferit de păcat, pentru că sentimentul vinovăției este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este reprezentantul lui Dumnezeu, nu doar ca judecător, dar și ca tată milostiv. Iar penitentul își mărturisește păcatele doar lui Dumnezeu, singurul care poate ierta, având convingerea că preotul-confesor nu le va divulga altora, el nefiind un simplu om în confesional, ci un slujitor al lui Dumnezeu, garantând fidelitatea acestuia. Legislația Bisericii dorește să se asigure de acest lucru, fapt pentru care își manifestă atitudinea sa exigentă în cazul încălcării sigiliului. Codul afirmă clar: „confesorul care violează direct sigiliul sacramental cade
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
loc printr-o întâlnire profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-o astfel de unire, penitentul, deși este conștient de propriile limite și slăbiciuni, simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
predomină un tip de itelectualism religios. Este tipul de penitent care crede că știe totul despre Dumnezeu, căruia i se pare că nu a avut niciodată probleme de credință și care este gata oricând să explice aspecte de credință. În confesional, în relația sa dialogică cu Dumnezeu și cu preotul-confesor, va exclude existența misterului și posibilitatea abandonului, riscând să rămână într-un blocaj cognitiv; c) nivel volitiv-operativ. Situându-se doar la acest nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate îmbrăca și forma fariseică a formalismului religios. În confesional, el nu reușește să trăiască atitudinea de recunoștință față de Dumnezeu, se simte incapabil să își recunoască propriile limite și riscă să fie atent doar la detalii de rit. Unii autori numesc astfel de persoane „neintegrate”, pentru că ele tind să stabilească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor. Dar, dacă își păstrează convingerea că el se află în confesional „in persona Christi” și că Duhul Sfânt îl conduce și îl luminează în slujirea sa, atunci misiunea sa e facilitată. Alături de aceasta, el este invitat să pună în joc și potențialul său personal, făcându-se disponibil ca Dumnezeu să îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o relație dialogică adecvată cu Dumnezeu. În acest sens, cunoașterea trăsăturilor esențiale ale principalelor tulburări de personalitate și ale principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent este benefică și demnă de luat în considerare. În confesional, pot fi întâlnite și următoarele tipuri de penitenți: a) Penitentul cu tulburare de personalitate anxioasă. Un astfel de penitent crede că lumea în general este plină de primejdii. Prin urmare, caută să anticipeze și să fie pregătit pentru eventualele evenimente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cult al crucii”. Dezvoltă o teamă de Dumnezeu, care „vede” în mod obsesiv toate; este înfricoșat de judecata divină și se simte nedemn de a se prezenta înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru îl determină să aibă o concepție eronată despre confesional și despre întreaga celebrare a reconcilierii sacramentale. Caracterizat de anxietate, va căuta să se justifice și să se scuze la nesfârșit. Sentimentul de vinovăție îl copleșește adesea și îl face să repete și să reia în mărturisirea sa aceleași păcate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atitudine prin care l-ar face să simtă intruziune sau tendință de manipulare. Penitentul are nevoie de adevăr, iar confesorul va încerca să îl convingă cu delicatețe că tocmai acest adevăr, de care are el nevoie, îi este transmis în confesional. Este util dacă preotul-confesor face referință la legi sau norme, convingându-l astfel că intenția sa declarată este aceea de a fi fidel legilor, poruncilor și, prin urmare, de a fi corect cu el. Pe de altă parte, este recomandat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exprime credința doar în funcție de motiv. Fiind concentrat mai mult asupra a ceea ce simte el și mai puțin asupra lui Dumnezeu, sau a aproapelui, pentru a arăta că trăiește cu pasiune propria credință, apelează deseori la conduite histrionice în rugăciune. În confesional, un astfel de penitent poate simți nevoia exagerată de afecțiune din partea confesorului. În situația în care nu i se oferă acest lucru, reacțiile sale pot deveni ostile. Pe de altă parte, el poate avea și atitudinile unui masochist, umilindu-se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere în Dumnezeu și că se poată abandona. Îi va arăta că și el este o persoană previzibilă și că poate avea încredere în slujirea sa din confesional. Va încerca să îi stingă ideea pe care o are despre perfecționism, să îl ajute să nu mai fie „sclavul perfecțiunii”, dar fără a alimenta sentimente de vină. În acest sens nu va acorda o atenție exagerată asupra detaliilor. Totodată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
general, îi plac liturghiile „pompoase”, cu mult fast și cultivă un stil de comportament religios în care să fie el centrul, în care caută să „simtă” suficient și să primească afecțiune. Ajutorul pe care confesorul i-l poate oferi în confesional pleacă de la încercarea de a-i favoriza un sens de dependență, pe care trebuie să îl aibă față de Dumnezeu. Penitentul trebuie să își dea seama că nu „se învârte totul în jurul său”. De aceea, va fi susținut în a se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care să sublinieze imaginea adevărată a lui Dumnezeu și autopercepția adecvată a penitentului însuși, aspecte care vor să determine o celebrare rodnică a reconcilierii, un simț corespunzător de vină și capacitatea de a trăi un raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate în procesul dialogic sacramental. 5.5.2 Personalitatea confesorului și procesul dialogic Calitatea celebrării reconcilierii se lasă influențată, într-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului i se cere atenție constantă față de viața sa psihică. Dezechilibrul psihologic, cognitiv sau afectiv, pot conduce pe oricine la adoptarea unei conduite eronate și în plan relațional. Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în a pune întrebări și a tăcea. El trebuie: a) să cultive un raport caracterizat de paternitate, prin care să asculte copilul cu bunăvoință, să îi inspire încredere și să îl încurajeze să facă binele și să se apropie de confesional și de Dumnezeu; b) să nu îl judece pentru ce este el sau pentru ce a făcut, ci mai degrabă să îi alimenteze dispoziția necesară celebrării acestui sacrament. Copilul va trebui să simtă spovada ca pe o sărbătoare care să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Familia poate încuraja copilul la atitudini de sinceritate, încredere, atenție și respect față de ceilalți, precum și la deschidere spre dialog. De modul de relaționare și de acceptare din familie depinde și modul în care copilul se va simți în fața preotului din confesional. Dacă familia nu îl va judeca pentru ceea ce este, ci doar pentru ceea ce face, atunci copilul va putea aborda cu mai multă încredere sacramentul reconcilierii, ca un loc în care nu este judecată persoana sa, ci în care doar îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic ce are loc în sacramentul reconcilierii, pentru a se bucura din plin de roadele sacramentale. Însă, rolul confesorului trebuie să fie în concordanță cu ceea ce lucrarea catehetică i-a prezentat. Prin modul în care relaționează cu adolescentul în confesional, confesorul va fi atent la dinamica proprie a personalității acestuia, la ritmul și la problemele personale, pe care le trăiește. El îl va ajuta pe adolescent să îl descopere pe „Isus Cristos ca prieten, călăuză, model admirabil și totuși imitabil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în a-și corecta propriile greșeli. Importantă este abordarea personală, care se realizează prin dialog. Aceasta poate fi prezentă în orice modalitate de pregătire a sa, directă sau indirectă, dar mai ales în întâlnirea cu preotul-confesor din ambientul sacramental al confesionalului. Adolescentul are nevoie de experiența reconcilierii, pentru că aceasta îl face părtaș la un raport de încredere cu cineva care îl înțelege. Acest raport îl va conduce să caute ulterior și momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa de convingere că acest sacrament îi ajută în viața de zi cu zi și chiar un tip de abordare judiciară în celebrarea sacramentului, un fel de „a plăti taxele” față de această exigență a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fiul lui Dumnezeu făcut om”, pentru ca personalitatea pe care și-o formează „să devină punte și nicidecum obstacol pentru ceilalți în întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]