1,131 matches
-
liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este un act al întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale penitentului trec prin etapele de referință ale structurii de celebrare a sacramentului: căința, mărturisirea și pocăința, în timp ce actul dezlegării aparține doar confesorului. Căința este acțiunea esențială a penitentului. Ea comportă o dublă atitudine: de refuzare a trecutului păcătos și de orientare în viitor către Dumnezeu și către ceilalți. Își are eficacitatea atunci când este mișcată de caritate, pentru că doar aceasta conduce creștinul spre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a gândi devine, în consecință, altul. Schimbându-se percepția asupra familiei, asupra rolului acesteia în societate și a autorității sale, se schimbă și concepția, la modul general, cu privire la autoritate, fapt ce afectează în mod evident caracterul judiciar al sacramentului reconcilierii, confesorul fiind perceput greșit, pentru că nu i se mai recunoaște autoritatea care i se atribuia inițial. Toată această situație a determinat declanșarea unei „crize a dimensiunii sacramentale”. Criza sacramentului nu este o consecință doar a lipsei de credință, sau a ignoranței
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personal de dialog, individual, exclusivist, fără viața comunitară și fără apelul la sacramente. Prin aceasta se promovează greșit idei care afirmă că păcatele pot fi mărturisite direct lui Dumnezeu, iertarea fiind primită tot în mod direct, fără nevoie de un confesor. Se refuză medierea din partea unei terțe persoane (a confesorului) în relația cu Dumnezeu. Diferiți autori afirmă că această criză are o caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fără apelul la sacramente. Prin aceasta se promovează greșit idei care afirmă că păcatele pot fi mărturisite direct lui Dumnezeu, iertarea fiind primită tot în mod direct, fără nevoie de un confesor. Se refuză medierea din partea unei terțe persoane (a confesorului) în relația cu Dumnezeu. Diferiți autori afirmă că această criză are o caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine precară în momentul celebrării aceluiași sacrament. Dificultățile identificate se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcat, ci totul natural și inocent, aceasta fiind o idee eronată care provine din dorința de emancipare a omului. Alți autori afirmă că, alături de motivele crizei expuse mai sus, există și alte două aspecte cauzale, una din partea penitenților, alta din partea confesorilor, astfel: 1) din partea unor penitenți se constată anumite deficiențe: de a crede într-un caracter pur judiciar sau pur magic al iertării sacramentale, sau de a exagera integritatea mărturisirii până la a-și face scrupule, fapt ce i-ar conduce la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
crede într-un caracter pur judiciar sau pur magic al iertării sacramentale, sau de a exagera integritatea mărturisirii până la a-și face scrupule, fapt ce i-ar conduce la descurajare în a se apropia de acest sacrament; 2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite teme din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceva care ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne atinge în profunzime și lasă un semn în existența noastră. Odată acceptată ca atare, celebrarea reconcilierii este trăită cu o atitudine rodnică. Valorizarea raportului dialogic dintre confesor și penitent este un aspect necesar. Acest raport este un act care, „din punct de vedere antropologic, are cu adevărat valoarea unei manifestări a iertării, a primirii”. Aceasta se fondează pe faptul că creștinismul nu este doar un sistem etic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica se contrapune unei asemenea decadențe umane și își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se află într-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se află într-un raport semnificativ. Sacramentul reconcilierii vrea să fie, în aceste condiții, expresia unei „metanoia” postbaptismale, care să se celebreze prin căință, mărturisire și îndestulare, organizate într-un ritual bine stabilit. El este un „eveniment salvific
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
disperat, ci un dialog religios, în care penitentul se pune înaintea lui Dumnezeu și încearcă să se vadă așa cum îl vede Dumnezeu pe el, având încredere că poate renaște. El se supune unei judecăți divine, care acționează prin persoana preotului confesor, prin care nu este refuzat, ci este admis într-o relație de prietenie cu Dumnezeu. Dialogul realizat este și o modalitate de exprimare a dorinței de fidelitate din partea penitentului, care primește harul sacramental și se angajează responsabil în a se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care include dorința de schimbare. Acest dialog între om și Dumnezeu se prelungește în mărturisirea sacramentală, când omul „se transformă” în penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic, mărturisirea propriu-zisă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic, mărturisirea propriu-zisă a păcatelor este mai sumară decât această pregătire, pentru că ea este mai degrabă o manifestare sintetică a concluziei la care a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și prin mijlocirea Bisericii, fapt pentru care i-a încredințat custodia sacramentului reconcilierii. Isus Cristos a întemeiat acest sacrament, numindu-i pe apostoli și, implicit, pe urmașii lor „administratori” ai reconcilierii (cf. In 20,22-23). Prin ei, în speță, prin confesori, Dumnezeu dorește să inaugureze un dialog solemn cu penitentul. Deși procesul dialogic între om și Dumnezeu păstrează caracterul personal și dinamic, el se materializează și prin persoana confesorului, care acționează „in persona Christi”. Rolul său este de a promova acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
administratori” ai reconcilierii (cf. In 20,22-23). Prin ei, în speță, prin confesori, Dumnezeu dorește să inaugureze un dialog solemn cu penitentul. Deși procesul dialogic între om și Dumnezeu păstrează caracterul personal și dinamic, el se materializează și prin persoana confesorului, care acționează „in persona Christi”. Rolul său este de a promova acest dialog, confirmând implicarea lui Dumnezeu, în mod original, într-un raport cu penitentul. În aceste condiții, confesorul devine doar o „cale” prin care omul comunică și construiește un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstrează caracterul personal și dinamic, el se materializează și prin persoana confesorului, care acționează „in persona Christi”. Rolul său este de a promova acest dialog, confirmând implicarea lui Dumnezeu, în mod original, într-un raport cu penitentul. În aceste condiții, confesorul devine doar o „cale” prin care omul comunică și construiește un proces dialogic cu Dumnezeu. Prin concretețea sa, mărturisirea face posibilă crearea unui spațiu în care umanul și divinul se pot întâlni. Comunicarea realizată în mod verbal este ajutată și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rostit aceleași cuvinte, sau că nu a mai transmis aceeași idee, ci în sensul că, de data aceasta, mesajul poartă în sine o altă semnificație, poate mai profundă, chiar pentru același penitent. Repetând aceleași gesturi, aceleași rugăciuni sau aceleași cuvinte, confesorul îl ajută pe penitent să înțeleagă mai profund mesajul mântuitor al lui Dumnezeu. În acest sens, într-un mod obiectiv, celebrarea sacramentului reconcilierii, ca eveniment al convertirii pascale îl conduce pe penitent către plinătatea vieții în Cristos și în caritate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al convertirii pascale îl conduce pe penitent către plinătatea vieții în Cristos și în caritate. El este orientat către „îmbrățișarea milostivă a Tatălui, gestul iertător al lui Cristos și mișcarea transformatoare a Duhului Sfânt”, care transcende actele penitentului și ale confesorului însuși. Mărturisirea sacramentală este, astfel, o modalitate de întâlnire cu Dumnezeu. Este un moment în care penitentul este ascultat și este un eveniment în care el trăiește un raport diferit și original cu cuvântul lui Dumnezeu. Spovada a fost numită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omul, „în loc să îi răspundă iubirii lui Dumnezeu cu iubire, i se opune lui și îl tratează ca pe un rival (...). Cu toată această transgresiune din partea omului, Dumnezeu rămâne fidel iubirii sale”. Acest lucru îl va afirma în mod constant și confesorul în celebrarea reconcilierii sacramentale, mai ales în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia, el este chemat să mărturisească milostivirea divină. 2. Celebrarea sacramentului reconcilierii și dialogul dintre penitent și confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]