1,086 matches
-
existența în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ar fi ucis-o pe Linda nu dăduse dovadă de atare lașitate, căci gantera o nimerise În plină figură. * * * Presupusesem că avocatul lui Derek, Gavin Pritchett, era un ins excentric, dar adresa firmei sale se dovedi Întruchiparea fără cusur a conformismului Însuși. Biroul se afla Într-o curte mai largă decât multe din cele cu care s-ar fi putut mândri colegiile din Oxford și Cambridge, dar tot atât de Încărcată de tradiție, atmosferă și toate celelalte atribute uzitate de cei ce apără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
morții lui Rufus, alții o condamnau pe Stella, alții pe Alex și câțiva pe Alan. Totuși mai existau și alte teorii care vedeau în George un homosexual inhibat sau o victimă a unui complex oedipian sau un protestatar individual împotriva conformismului burghez. Figura pe multe drapele care fluturau în vânt. Și, cu toate că George nu și-a dat niciodată osteneala de a-și justifica în vreun fel comportamentul, se bălăcea în propriu-i fel de a fi, încercând ici-colo să confere exceselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un costum de vară, gri deschis, cămașă albă și cravată la culoarea costumului, în ciuda unei benzi înguste de mătase neagră ce-o visam înnodându-se lejer sub gulerul cămășii albe, asemeni unei lavaliere, pe care n-o puteam purta datorită conformismului vestimentar al profesiei, un judecător cu lavalieră fiind de neconceput la acea vreme ca și astăzi. Să mă fi văzut Keti îmbrăcat astfel, în croiala cea mai burgheză a timpului, pe mine, elevul de altădată, care-și păstra în buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
salarizare către o etapă superioară 70. Aceasta măsură era destinată pe de o parte scepticilor care nu doreau să se alăture misiunii de diseminare și răspândire a „realizărilor“ și „cuceririlor“ democrației populare, iar pe de altă parte celor care, din conformism sau din convingere, hotărâseră să se alăture celor care propovăduiau îmbrățișarea colectivismului moral și economic, dragostea de patrie și, nu în ultimul rând, „lupta pentru pace“71. Vorbind la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru seria a XII-a de preoți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
metodelor de interacțiune educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie în asemenea măsură consistente. La rândul ei, Anne Maass precizează că „minoritățile tind să producă schimbări profunde și durabile ale atitudinilor și percepțiilor ce, în anumite cazuri, pot să rămână inconștiente pentru țintă. Dimpotrivă, majoritățile produc, în general, conformism general și superficial” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 263). Deși cumulul tuturor acestor tendințe și factori cu importanță acțională directă ne trimite spre o perspectivă conform căreia interacțiunile în cadrul grupului favorizează strict dezvoltarea unei soluționări echilibrate, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cooperare nu înseamnă că persoanele în cauză nu au și dezacorduri, pe de altă parte, în orice acțiune vom regăsi ceva și din reversul său. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Putem observa cum acționează conformismul cerându-le cursanților să acționeze într-o zi față de un coleg de-al lor (care nu știe acest lucru) într-o manieră categorică, de genul: „Noi toți propunem...”, în momentul când el are o opțiune pentru părerea contrară. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot genera fenomene care să încurajeze acest blocaj. Un individ căruia îi este teamă de eșec își va impune standarde din ce în ce mai înalte, la un moment dat incompatibile cu structura
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o rutină, o agonie lentă. Fără criză nu există valoare. În perioada crizei înflorește ce-i mai bun în fiecare, pentru că fără criză orice vânt este o mângâiere. Dacă vorbim despre criză o promovăm, iar tăcerea este o exaltare a conformismului. În loc de toate acestea, mai bine să muncim. Să terminăm odată cu singura criză amenințătoare: tragedia de a nu dori să luptăm pentru a o depăși". www.rightwords.ro. 23 C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sufragiile beneficiarilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de alte sisteme de organizare politică de același tip, liderii comuniști români au fost îndeajuns de prudenți pentru a nu pretinde sau impune, la nivelul vieții de zi cu zi, un conformism ideologic riguros. De fapt, în această zonă, ideologia era, practic, inexistentă (situație inversă celei din China „revoluției culturale”, Coreea de Nord sau, mai târziu, Kampuchia Democrată, unde mobilizarea socială a îmbrăcat forme extreme). Iar faptul că noul regim a tolerat practicarea credințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia într-un conformism de suprafață, mima adeziunea, se dedubla. De multe ori, acest mod de adaptare se prelungea în ființa personală, pătrundea în viața privată, în relațiile cu cei din jur. Treptat, individul își pierdea eul, renunța la propria personalitate, modelându-se după
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în cadrul colectivului de muncă și se asociau cu sentimente de insatisfacție profesională și depresie. Pentru a evita conflictele la locul de muncă și pentru a nu atrage și alte dezavantaje în afara celor existente, majoritatea persoanelor intervievate au recurs la un conformism aparent, prin atitudini de mimare a respectului și aprobării, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unui sentiment de fragmentare a personalității și la scăderea stimei de sine. În cadrul grupului investigat a existat totuși o minoritate care a beneficiat de o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe scara puterii, în fine, aspecte relaționale care se referă la integrarea într-un colectiv. În fața acestor roluri, individul poate avea mai multe atitudini. Poate să le adopte pur și simplu ca atare. Aceasta este, într-un fel, manifestarea unui conformism. Poate, de asemenea, să inoveze la nivelul conținutului rolului, adică poate schimba practicile care-i sunt asociate. El acționează atunci ca un reformator. Dar poate și să redefinească în întregime rolul, modificând misiunea care-i era atașată în mod tradițional
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
rolul, modificând misiunea care-i era atașată în mod tradițional. Se comportă atunci ca un inovator. Tacticile de socializare exercită o influență asupra poziției pe care individul o va lua față de rol. De exemplu, socializarea colectivă și socializarea formală favorizează conformismul. Procedurile variabile provoacă anxietate, care împinge, de asemenea, la conformism. Numeroasele ipoteze exprimate de Van Maanen și Schein au fost testate în mai multe cercetări. Jones (1986) demonstrează că tacticile individualizate (individuale, informale) favorizează inovația. Dimpotrivă, instituționalizarea inovării (tactici formale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Se comportă atunci ca un inovator. Tacticile de socializare exercită o influență asupra poziției pe care individul o va lua față de rol. De exemplu, socializarea colectivă și socializarea formală favorizează conformismul. Procedurile variabile provoacă anxietate, care împinge, de asemenea, la conformism. Numeroasele ipoteze exprimate de Van Maanen și Schein au fost testate în mai multe cercetări. Jones (1986) demonstrează că tacticile individualizate (individuale, informale) favorizează inovația. Dimpotrivă, instituționalizarea inovării (tactici formale, colective) duce la conformism. Dar, în schimb, această instituționalizare diminuează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
anxietate, care împinge, de asemenea, la conformism. Numeroasele ipoteze exprimate de Van Maanen și Schein au fost testate în mai multe cercetări. Jones (1986) demonstrează că tacticile individualizate (individuale, informale) favorizează inovația. Dimpotrivă, instituționalizarea inovării (tactici formale, colective) duce la conformism. Dar, în schimb, această instituționalizare diminuează conflictele și ambiguitatea legate de rol. Aceste tactici de socializare au fost apoi puse în relație cu adaptarea la organizație. Într-o sinteză a literaturii, Feij conchide că "tacticile instituționalizate sunt în relație negativă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
urmă. Unul care brutalizează, fiindcă o fi avut dreptate, trebuie întâi oprit de a brutaliza, și apoi, dacă e cazul, să i se dea și dreptate. Pledați de câteva ceasuri pentru un intelectual activ, militant, revoluționar. Vă situați în plin conformism, acolo unde îmi place să mă situez eu însumi, cu condiția ca asta să se înțeleagă prin militantism: luptă pentru adevăr, cinste, dreptate, omenie. De ce-i zicem conformism atunci? — Pentru că acestea sunt - în mare - idealurile societății noastre. Ori, dumneavoastră vă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
câteva ceasuri pentru un intelectual activ, militant, revoluționar. Vă situați în plin conformism, acolo unde îmi place să mă situez eu însumi, cu condiția ca asta să se înțeleagă prin militantism: luptă pentru adevăr, cinste, dreptate, omenie. De ce-i zicem conformism atunci? — Pentru că acestea sunt - în mare - idealurile societății noastre. Ori, dumneavoastră vă declarați un apărător al lor. Urmărind ceea ce scrieți îmi permit să confirm conformismul dumneavoastră. Adică gândim și acționăm conform unor imperative ale conștiinței. În sensul acesta, noi suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
asta să se înțeleagă prin militantism: luptă pentru adevăr, cinste, dreptate, omenie. De ce-i zicem conformism atunci? — Pentru că acestea sunt - în mare - idealurile societății noastre. Ori, dumneavoastră vă declarați un apărător al lor. Urmărind ceea ce scrieți îmi permit să confirm conformismul dumneavoastră. Adică gândim și acționăm conform unor imperative ale conștiinței. În sensul acesta, noi suntem conformiști? Cum să-i numim pe cei pe care-i numim de obicei conformiști? — Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe cei pe care-i numim de obicei conformiști? — Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin Preda, pe Jebeleanu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin Preda, pe Jebeleanu, pe Geo Dumitrescu, pe Gellu Naum, pe Ioan Alexandru, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin Preda, pe Jebeleanu, pe Geo Dumitrescu, pe Gellu Naum, pe Ioan Alexandru, pe D. R. Popescu, pe Sorescu, pe Bănulescu! Haideți în conformism! — Nu e nevoie de „haideți” fiindcă suntem deja. Totdeauna am avut ca un model de atare „conformism” pe Zola în timpul „Afacerii Dreyfus”, pe Voltaire în „Afacerea Calas”, dar cei câțiva ai noștri, pe care i-ai pomenit, dovedesc, așa cum spuneai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Marin Preda, pe Jebeleanu, pe Geo Dumitrescu, pe Gellu Naum, pe Ioan Alexandru, pe D. R. Popescu, pe Sorescu, pe Bănulescu! Haideți în conformism! — Nu e nevoie de „haideți” fiindcă suntem deja. Totdeauna am avut ca un model de atare „conformism” pe Zola în timpul „Afacerii Dreyfus”, pe Voltaire în „Afacerea Calas”, dar cei câțiva ai noștri, pe care i-ai pomenit, dovedesc, așa cum spuneai dumneata, de curând, într-un interviu, că „se poate”. Cu inechitățile și lașitățile altora nu trebuie firește
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]