3,203 matches
-
mintea, inima și adevăratul trecut al devenirii națiunii noastre. Magistrul Gheorghe Buzatu stătea în aer liber, la o masă, pe un tăpșan cu iarbă verde, nu departe de cortul militar în care îi plăcea să îi asculte pe mai tinerii confrați. Privirile sale erau ale unui om împăcat cu soarta lui. Răbdător cu cei din jur. Când a primit, în semn de supremă cinstire, a întregii sale cariere de istoric național, sabia înmânată celor distinși cu titlul simbolic de Cavaler de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
revista marxistă Korunk, deschide șirul acestora, continuând cu József Kovács în Ellenzék, László Makkai în Erdélyi Helikon, László Gáldi în Vasárnap, iar profesorul György Kristof în revista Mihai Eminescu. încercarea de pionierat merita însă mai multă simpatie și clemență din partea confraților clujeni. S-a obiectat cronologia poeziilor și titlul de "opere complete". Dar pe vremea lui Kibédi cam atâtea poezii eminesciene câte tradusese el erau cunoscute. Cu toată ostilitatea unei părți a criticii, a fost remarcată totuși importanța gestului în sine
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
mănuși etc. // veșnic îndrăgostit adică flămând / de ceea ce n-a fost să fie. Criticul Grigurcu - alături de alți comentatori de prestigiu - a fixat statura abstractă a poetului de seamă Florin Mugur. Aici, omul F. M. este surprins așa cum îl mai țin minte confrații săi de odinioară ; e vorba de o fantasmă lirică, liber alcătuită în spațiu, a unei neobosite ființe omenești, foarte atașante, neîncetat în mișcare : vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine de text, o fantasmă adevărată prin esențialitatea ei dinamică! Omul își
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL IOANID La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă șah, ci table, insipid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - talanga junimistă e un pîntec gravid... 2 MAI. CARTE DE ÎNNOPTARE (MIRONIADA) A trecut și 1 Mai
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Nu s-a observat sau nimeni n-a vrut să observe că nici Moraru, nici Novicov nu sunt, în amintirile lui Preda, personaje malefice. Dacă, de obicei, Marin Preda nu demonizează personajele politice importante, cu atât mai puțin demonizați sunt confrații săi scriitori. Despre Petru Dumitriu e firesc ca paginile să fie iubitoare (scrisese cu multe superlative despre Preda, a fost întotdeuna un om de succes), dar Petre Dragoș? Și totuși, atunci când nimeni nu l-ar fi obligat pe Marin Preda
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
trimis cu vaca la păscut cu-o frânghie-ntr-o mână, și cu o carte-n alta pe haturi, printre grâne și sturzi, lângă morminte, - în aur toți și pentru totdeauna. (Păcat - gândesc acum - pentru Signac, și pentru-al său confrate, Seurat, că n-au ajuns să mai trăiască ziua aceea și că nici de Someș și de mine n-au mai putut să știe - ar fi avut, desigur, ce picta). Acum, când mărul e de mult cenușă și când în loc
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Noica și de aceea prietenia față de ei scade, ba chiar să-i simtă ostili, ca și pe Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Eugen Ionescu. Diaristul repeta încă o dată că se situa "pe o poziție democrată în sens european". Părerile lui despre confrații de generație nu sunt dintre cele mai măgulitoare: Eugen Ionescu, "dornic de succes prin orice mijloc" ar fi fost "o lichea talentată", Mihail Sebastian, un prezumțios și îngâmfat, "care face pe pontiful ajuns la definitiva înțelepciune" (1932). Excepția o reprezintă
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
norocoasă dintre toate, căci grație competenței și abilității editorului, în anii comunismului, a reușit să apară fără nici o tăietură - unică performanță! - cele 22 de volume impunându-se monumental. După ce a publicat corespondența de familie, Niculae Gheran adună acum corespondența cu confrații și nu numai, cu rare excepții, ea având un caracter exclusiv documentar. Scrisorile lui Rebreanu sunt în genere ceea ce numim „lettres d’affaires”, n-au expresivitate și relief în comparație cu ale unor contemporani, precum Tudor Arghezi sau Ion Barbu. Autorul e
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
am în schimb credința, lăsând la o parte orice modestie, că nu va fi tocmai dintre cele mai neînsemnate romane ale anului, ci ale timpului nostru. Să nu spui însă asta nimănui, să nu-mi aprind paie-n cap cu confrații.” Așa cum precizează atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare ministrului Al. Lapedatu, luând
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
probleme presante și solicită împroprietărirea cu pământ a scriitorilor pentru a le îmbunătăți situația materială. Când Sadoveanu a fost supus unui tir de amenințări din partea legionarilor, care i-au ars cărțile în piața publică, Rebreanu a semnat, în fruntea altor confrați, „un protest al intelectualilor”, condamnând aspru manifestările huliganice și barbare: „Dacă Mihail Sadoveanu poate fi ostracizat cu atâta ușurință, fără a ține seama măcar de opera care rămâne o mândrie a literaturii românești, înseamnă că bunurile culturale și-au pierdut
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
începe cu versul Descoperă-te-n fața drapelului ce vine!, așa că vă rog să mă iertați că am pierdut din vedere acest lucru, dar, prin poezie, i-am îndemnat pe alții!". D. T.: - Maestre, ce sfat ați da tinerilor dumneavoastră confrați într-ale scrisului? V. E.: - ...Sfatul să iubească poezia cu sinceritate, să n-o folosească așa... ca pe o trambulină de succes, prin căutarea cu orice preț a originalității. Să respecte, apoi, formele clasice, tradiția, tradiție care, în poezie, este
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
importante elemente de biografie, de autodefiniri ale "instinctului său de primitiv", de om al naturii, furnizează relații prețioase despre formația și lecturile lui, despre simpatia față de țărani și concepția sa romantică și conservatoare. Confesându-se, scriitorul își evocă prietenii și confrații, realizând câteva excelente portrete, deconspiră totuși modelele unor opere și, cu modestie, relatează despre întâile succese literare, bucurându-se de aprecierea lui Titu Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
familia, instalându-se în strada Toamnei. Prieten la toartă cu Șt. O. Iosif, lucrau împreună în redacție la corecturi, făceau lecturi comune și petreceri în tovărășia unui lăutar care "zicea" cu mare artă cântece bătrânești. Șteo era încântat de povestirile confratelui de la Moldova, abia descins în Capitală: "Vedeam în ochii lui extraordinari cea mai bună plată a muncii mele neîntrerupte." Anul 1904 este anul Sadoveanu, când îi apar scriitorului la Editura "Minerva" a lui G. Filip nu mai puțin de patru
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
au asigurat o autoritate și o audiență quasi-nelimitate. - În al doilea rând, cel puțin unul din referatele solicitate de editură înainte de publicarea cărții, cel semnat de Jean-Jacques Nattiez - în anii '70 promotor al structuralismului și semioticii muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
nici dimineață, nici primăvară. Cum să accept grozăvia? Copilăroasă și risipitoare, ea se bucura ca nimeni alta de dimineți și primăveri, de prietenie, de cărți și reviste literare. Rar un poet capabil de atîta altruism, de atîta entuziasm pentru scrisul confraților, de la cei foarte tineri, cărora le încuraja și gira debutul, la afecțiunea pentru optzeciști și pentru cei mai în vîrstă, despre care vorbea întotdeauna ceremonios, recunoscătoare pentru prețuirea de care se bucura în ochii lor. Pentru Madi nu existau conflicte
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
memorialist. Să ne oprim la câțiva dintre membrii ei mai importanți, care au avut contingențe cu literatura și în genere cu științele umansite. Fratele mai mare, Nicolae, deși matematician, era un asiduu cititor de reviste și de poezie, ca și confratele său de breaslă Miron Nicolescu, viitorul președinte al Academiei Române. Era prieten cu Ion Barbu și cu Alexandru Rosetti, fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau zilnic la această cafenea, "punând ordine în regatul poeziei și al imaginației
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
-i reflexele în câteva cărți de proză pe care le-am supus analizei critice. Le-am verificat rezistența estetică trecându-le prin proba celei "de-a doua lecturi", cum și-a propus să procedeze cu toată literatura postbelică Alex. Ștefănescu, confratele nostru mai dinamic. Ajuns aici, câteva considerații globale (și finale) asupra momentului literar 1945-1948 mi se pare că se impun. Înainte de 1989, când se întocmeau, mai ales la aniversări, retrospective-bilanț, reevaluări ale drumului parcurs de literatura română postbelică (literatura "de după
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Peste nici o lună eram arestat, sufeream prima mea condamnare, prima detenție. Când aveam să ies din închisoare, din Universitatea tinereții mele mai rămăseseră doar ruinele. Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
legată de așa-zisa lipsa de educație a acestui popor. Te umflă și râsul când te gândești că, în ultimii 40 de ani, cercetătorii și profesorii americani au câștigat mai multe premii Nobel pentru fizică, chimie, medicina și economie decât confrații lor europeni la un loc. Unul dintre principalele motoare ale creșterii economice spectaculoase ale Americii în secolul 20 a fost învățământul superior. Cei care se grăbesc să cânte prohodul economiei americane uită că acest motor funcționează în continuare la turație
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
Iașiul, "bunul și bătrânul Iași, atât de drag sufletului său", "orașul lacrimilor", își aduce aminte de zilele grele din timpul războiului. Regina se referă când și când la oamenii și viața politică, îndeosebi la "vanitoșii" transilvăneni care se considerau superiori confraților din Regat, mai ales în privința moralității, ceea ce nu prea se confirma. Suverana caută să-i împace, precizând cu reproș că "pentru ei (pentru ardeleni, n.m.) am intrat noi în război". Și mai prezentă în paginile însemnărilor zilnice este armata, o
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
vreme (6 ani) din literatura română. Ana Selejan trage concluzia că studiul-pamflet al lui Sorin Toma a reprezentat instaurarea criticii literare marxiste, atât de așteptată de către înalții politruci ai partidului. Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei își exercită imediat influența asupra confraților, Nestor Ignat, un alt "îndrumător", aplică și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
înregimentată, Virgil Mazilescu." Mazilescu era nedrept cu modestul sergent-major (grad obținut de toți camarazii mei, la Caransebeș, în 1961): cum mi-aș fi putut eu manifesta "obrăznicia" față cu gradul de locotenent de pe epoleții săi? Mai tânărul (cu opt ani) confrate Ion Mircea, îmi scrie, fermecător, pe culegerea sa de la Editura Vitruviu, Poezii (1996): "Lui Ilie Constantin, Poetului și Prietenului (sincer ca un diamant), una dintre întoarcerile cele mai demne într-o țară și într-o literatură din care nu a
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
unul și altul, vorbesc toți, aplaudă și, când să mă trezesc, ce crezi? Eram chiar acolo!" Sau o anecdotă reală al cărei protagonist este Mihail Sadoveanu, devenit om al regimului comunist. La un banchet, cineva i-a spus că un confrate în ale scrisului, neagreat de regim, trăiește în mizerie. Replica lui Sadoveanu: Dacă mergea de la început cu noi, mânca și el ce mâncăm noi". Nu este o anecdotă umoristică, ci una pe care Eretescu o clasează în categoria glumelor proaste
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
ceva de Noapte-naltă. Pe când, în ziua lacomă din jur se năpusteau spre el, asediindu-l, atâtea și-atâtea Iluminări. FRESCA DIN ORVIETO Într-un colț al frescei sale cu Anticristul, Luca Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul pictase sfinții senini, profeții, apostolii, părinții înțelepți, fecioarele cântărețe, apărați de albastru și aur pur. Jos, el văzuse marioneta Dracului
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
nu-i obiect de biografie": fraza lui G. Călinescu își arată deplina îndreptățire. La cincisprezece ani de la moartea lui Ion D. Sîrbu, numărăm deja șase monografii dedicate acestui autor, care își ia, față de colegii din Cercul Literar de la Sibiu și confrații de breaslă mai norocoși, o strălucită revanșă. Și, la trei luștri de la Revoluția din decembrie 1989 care a pus capăt socialismului de stat, posteritatea lui Sîrbu este o sferă ce crește necontenit, prin pulsația neîntreruptă a centrului ei vital.
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]