408 matches
-
RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
-l revendic pe semizeu, de ce nu l-aș revendica și pe proroc? Dar eroii, sfinții, semizeii și profeții nu epuizează întreaga noastră tagmă. încă n-am rostit numele marelui nostru Maestru, căci, aidoma regilor de odinioară, socotim că nobila noastră confrerie nu duce lipsă nici de zeii cei mari. Se cuvine să pomenim aici de admirabila poveste orientală din Shastra, care ni-l înfățișează pe temutul Vișnu, unul din zeii care alcătuiesc trinitatea sacră a hindușilor, drept marele nostru patron, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cealaltă extremă, istoriile despre revoluția irlandeză, în care Sean „Rusty” Regan participase activ, răspund melancoliei războinicului pentru care șansa de a mai ajunge pe un câmp de luptă a dispărut definitiv. Identificarea simbolică, prin Sternwood, cu Sean Regan, într-o confrerie a valorilor abstracte, precum eroismul și onoarea, îl determină să extindă ancheta dincolo de mandatul dat de general. Instinctiv, detectivul presimte în irlandez un alter ego, o identitate secretă a propriei sale ființe. În virtutea acestei revelații, Marlowe știe dinainte cum gândește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
particulare: bradul ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
intelectuale și sufletești, capabile să învingă oricând minotaurul. O ultimă mișcare mistică este hasidismul, care apare în Podolia și Volânia. Întemeietorul mișcării, Rabbi Israel Baal Shem Tov (“învățătorul bunei Reputații” - prescurtat Becht), neutralizează mesianismul sabbtaiștilor și renunță la exclusivismul de confrerie inițiatică secretă (Kabbala tradițională). Promovează, în schimb, un misticism cu funcție socială. Descoperirile spirituale ale kabbaliștilor devin accesibile omului de rând. Succesul e imens, perioada eroică și creatoare fiind a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ciudatul mesianism, ca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Predeterminăm cu rigurozitate grupurile de învățare, le animăm cum scrie la carte (dinamica grupurilor!), dar nu lăsăm educaților șansa de a se grupa ei înșiși, de a stabili relații afinitare cu colegii sau profesorii doriți de ei. Aportul educogen al „confreriilor” elevilor (discutabile, de multe ori, din punct de vedere al intenționalității valorice) este totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Îl interpretează ca pe un semn de ironie autoritară din partea lui Isus. Firește, prezența lui În alte două contexte mateine justifică o asemenea soluție. Nu trebuie trecut Însă cu vederea cel mai curent sens al termenului, „tovarăș”, „membru al unei confrerii”, „codiscipol”. Iuda folosește o apelație foarte oficială: Rabbi. La Matei, ucenicii I se adresează sistematic lui Isus cu Doamne/Stăpâne (Kyrios), niciodată cu Rabbi, Învățătorule. Aici, Iuda schimbă regula jocului, dând o nuanță voit oficială raportului dintre el și Isus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și simplu „a săruta”. Cf. capitolul despre Maria Magdalena. Topica e puțin ciudată, dar sensul este următorul: Iuda a Început să caute un moment potrivit pentru a-L preda pe Isus. Cu sensul de „e treaba ta”. Există precedente În confreriile pitagoreice, de pildă. Apostații erau considerați decedați pur și simplu, iar dacă un pitagoreic Își Întâlnea un fost „tovarăș” pe drum, nu-i acorda nici o atenție, tratându-l ca pe un mort. Dosarul adunat și comentat de Klauck, ibid., pp.
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
turmă de care vorbește Biblia? Dacă pentru a căuta mielul rătăcit restul turmei este pus în primejdie... zise cardinalul cu tristețe, păstorul n-are încotro și lasă mielul de izbeliște. Nici noi n-avem altă cale pentru a ne păstra confreria neatinsă. — Vorbele acestea îmi aduc aminte de cuvintele rostite de arhiereul Caiafa înainte ca Domnul Iisus să fie ucis. Pentru a salva tot poporul, altă cale nu este decât să sacrificăm un singur om. Așa a grăit Caiafa. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în sacru, inițierea îl obligă să-și asume responsabilitatea de om. Trebuie să reținem de aici un element important, și anume că accesul la spiritualitate este redat, în societățile arhaice, printr-un simbolism al Morții și al unei noi nașteri. Confrerii ale bărbaților și societăți secrete ale femeilor Riturile de intrare în societățile de bărbați folosesc aceleași încercări și reiau aceleași scenarii inițiatice. Însă, cum am mai spus, apartenența la confreriile de bărbați presupune o selecție: nu toți cei care au
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
printr-un simbolism al Morții și al unei noi nașteri. Confrerii ale bărbaților și societăți secrete ale femeilor Riturile de intrare în societățile de bărbați folosesc aceleași încercări și reiau aceleași scenarii inițiatice. Însă, cum am mai spus, apartenența la confreriile de bărbați presupune o selecție: nu toți cei care au trecut prin inițierea de pubertate vor face parte din societatea secretă, deși toți doresc acest lucru.21 Vom da un singur exemplu: la triburile africane mandja și banda există o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cele din urmă ca Ngakola, care îl inițiase pe neofit, l-a scuipat.22 Regăsim aici simbolismul morții prin înghițirea de către un monstru, simbolism atât de important în inițierile de pubertate. Să nu uităm că riturile de intrare într-o confrerie secretă corespund întru totul inițierilor de pubertate: recluziune, torturi și încercări inițiatice, moarte și înviere, impunere a unui nou nume, învățare a unei limbi secrete etc. Există și inițieri feminine. Nu trebuie să ne așteptăm să regăsim în riturile inițiatice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
învățare a unei limbi secrete etc. Există și inițieri feminine. Nu trebuie să ne așteptăm să regăsim în riturile inițiatice și tainele rezervate femeilor același simbolism sau, mai bine zis, expresii simbolice identice celor care fac parte din inițierile și confreriile masculine. Există totuși un element comun, și anume o experiență religioasă profundă pe care se întemeiază toate aceste rituri și mistere. Accesul la sacralitate, așa cum se dezvăluie ea prin asumarea condiției de femeie, este elementul fundamental atât al riturilor inițiatice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
La început, este inițierea generală, prin care trece orice fată și orice tânără căsătorită, și care ajunge la instituirea acelor Weiberbünde. Există apoi asociațiile feminine de mistere, ca în Africa sau ca grupurile Menadelor din Antichitate. Se știe că aceste confrerii feminine secrete au dispărut foarte târziu. Moarte și inițiere Simbolismul și ritualul inițiatic care cuprind înghițirea de către un monstru au ocupat un loc important atât în inițieri, cât și în miturile eroice și în mitologiile Morții. Simbolismul întoarcerii în pântece
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
schimb de glume și râdeau zgomotos. Îmi mai aduc de asemenea aminte că auzisem vorbindu-se în încăpere despre al-Amira, Prințesa. Era un personaj bizar. Văduvă după un văr al sultanului, meșteră în toate științele oculte, ea întemeiase o ciudată confrerie alcătuită doar din femei, unele alese pentru talentele lor de ghicitoare, altele pur și simplu pentru frumusețea lor. Oamenii cu o lungă experiență a vieții le numesc pe aceste femei sahacat, căci ele au obiceiul de a se folosi una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făcute, să se dezbrace și să schimbe cu ei, adică în realitate cu Prințesa și cu acolitele sale, mângâieri amoroase. Dacă femeia acceptă să participe la acest joc, din prostie sau pentru că-i place, este poftită să facă parte din confrerie și este organizat un somptuos banchet în cinstea ei, la care toate femeile dănțuiesc împreună în sunetele unei orchestre de negri. Abia la vârsta de șaisprezece sau șaptesprezece ani am aflat povestea Prințesei cu demoni. Doar atunci am ghicit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în diplomație, la fel ca fratele Francesco. Liniștit acum, acesta își împreună mâinile, luă o mutră cucernică și rosti cu voce comică: — Dacă fratele Leon are oroare de adevăr, să nu se teamă: nu-l va întâlni prea des în confreria noastră. — Amen, am închis eu discuția pe același ton. Numeroși prieteni se adunaseră la mine acasă ca să-mi sărbătorească eliberarea, a cărei veste se răspândise încă din zori. Vecini, elevi, prieteni, cu toții au declarat la unison că mă schimbasem prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vorbească de drapel, moși, strămoși, pământul scump, multe altele și-l faci să rabde totul. S-a creat astfel o rentabilă afacere patriotică. De la meseriașii care împodobeau vitrinele prăvăliilor și până la maeștrii pavoazărilor și discursurilor naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
triburi nomade din Sahara își acoperă fața. Zănoagă unde se păstrează mai mult timp apa în urma ploilor, ceea ce face ca zona respectivă sa fie mai fertilă decât restul deșertului. Burduf din piele de capră pentru păstrarea lichidelor. Membri ai unei confrerii musulmane create pe actualul teritoriu al Libiei în jurul anului 1840 de către Mohamed ibn Ali al-Sanusi. în timpul primului război mondial au luptat împotriva francezilor și englezilor. Tunică de lână, mătase sau bumbac fără mâneci, purtată de arabi. în Africa de Nord, cetate sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sultanul nu poate să mă predea pentru că rămân oaspetele său, nici nu poate să lase nepedepsit un regicid. În zadar Îi detestă pe șah și dinastia acestuia, În zadar complotează În fiecare zi Împotriva lui, o solidaritate continuă să lege confreria celor mari de pe această lume În fața unei persoane supărătoare ca Djamaledin. Soluția? Sultanul va porunci să fiu ucis la mine acasă, iar noul șah va fi mulțumit, pentru că, În ciuda repetatelor sale cereri de extrădare, n-are nici un chef să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
opuscul, o cărticică, un manifest de vreo duzină de păginuțe, Fama Fraternitatis, care va fi republicat În parte În anul următor, concomitent cu un alt manifest, de data asta În latină, Confessio fraternitatis Roseae Crucis, ad eruditos Europae. În amândouă, Confreria rozacruceenilor se prezintă și vorbește despre propriul ei fondator, un misterios C.R. Abia după aceea, și din alte izvoare, se va clarifica sau se va hotărî că e vorba de un anume Christian Rosencreutz.” „De ce acolo nu e numele complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
s-o doresc așa, privind-o contra luminii. Iar În acest timp C.R. se Întorcea În Germania și, În loc să se dedice transmutării metalelor, cum deja i-ar fi permis imensa lui știință, hotăra să se consacre unei reforme spirituale. Întemeia Confreria, inventând o limbă și o scriere magică, ce ar fi servit drept fundament științei fraților care aveau să vină. „Nu, că murdăresc cartea, bagă-mi-o În gură, nu, nu face pe proasta, așa, bine. Doamne, ce bună-i mamaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ce te-apucă... Vorbim de roza-cruceeni, un lucru serios...” „Se Înțelege”. „Atunci, după cum se deduce, Rosencreutz s-a născut În 1378 și moare În 1484, la frumoasa vârstă de o sută șase ani, și nu e greu de intuit că confreria secretă a contribuit nu puțin la acea Reformă care, În 1615, Își sărbătorea centenarul. Ce-i drept, În stema lui Luther sunt un trandafir și o cruce.” „Frumoasă fantezie”. „Voiai ca Luther să-și pună În stemă o girafă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
patru cărți, Între care a sa Ultriusque cosmi historia, ceva cum ar fi scurte Însemnări asupra universului, ilustrată, toată numai roze și cruci. Maier Își ia inima În dinți și-și publică al său Silentium post clamores și susține că confreria există, și nu numai că e legată de Lâna de Aur, dar și de Ordinul Jaretierei. Însă el e o persoană prea umilă ca să fie luat În seamă. Închipuieșteți-i pe Învățații Europei. Dacă ăia nu-l iau În seamă nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Însă numai În Germania. De parc-ar fi istoria unui nor toxic. Se mută În Franța. Într-o bună dimineață a anului 1623, pe zidurile Parisului apar manifeste roza-cruceene care-i avertizează pe bravii cetățeni că deputații colegiului principal al confreriei s-au transferat acolo și sunt gata să Înceapă Înscrierile. Însă, după o altă versiune, manifestele spun clar ca bună ziua că e vorba de treizeci și șase de invizibili răspândiți prin lume În grupuri de câte șase și că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]