24,902 matches
-
de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară de la Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca cei prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții sterile și să se transforme în adevărați fondatori ai Congresului. M-am așteptat ca după prima zi a anunțului să existe discuții
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca cei prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții sterile și să se transforme în adevărați fondatori ai Congresului. M-am așteptat ca după prima zi a anunțului să existe discuții lungi, laborioase, să existe propuneri clare despre reprezentanți sau reprezentativitate. Să se conștientizeze faptul că, în sfârșit, diaspora are un instrument prin care poate deveni o forță: Congresul
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
Congresului. M-am așteptat ca după prima zi a anunțului să existe discuții lungi, laborioase, să existe propuneri clare despre reprezentanți sau reprezentativitate. Să se conștientizeze faptul că, în sfârșit, diaspora are un instrument prin care poate deveni o forță: Congresul. Nu au existat însă discuții pe această temă. Cu excepția puținilor interesați, lumea de la Eforie avea alte probleme: fotografii cu politicienii, pseudointerviuri, concursuri de miss sau cine este sau nu este invitat la restaurante sau chefuri... și bârfă, foarte multă bârfă
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
chefuri... și bârfă, foarte multă bârfă. Parlamentarii diasporei, aflați la putere sau nu, au dovedit că în afară de propuneri și interpelări nu pot face nimic. Până la urmă sunt doar șase, în partide diferite, adică n-au nicio forță. Când însă un Congres, format din zeci sau sute de persoane, cere o lege sau luarea diferitelor măsuri, cred că situația se poate schimba. Alegerea reprezentanților ar fi trebuit făcută prin alegeri directe, prin vot. Așa am fi văzut cu toții câtă susținere are un
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
lumea judecă doar la suprafață. Forța unei asemenea instituții a fost însă intuită de către foștii și actualii guvernanți, tocmai de aceea a fost tergiversată crearea ei. Acum, după 7 ani de la intrarea în vigoare a legii care prevede organizarea acestui Congres, nu există un plan care să fie urmat, „congresmanii” nu pot fi aleși, ci doar numiți de către organizatori. Eu sunt convins că în noiembrie vor veni toți cei care se autopropun, va fi un talmeș-balmeș de nedescris, iar valoarea Congresului
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
Congres, nu există un plan care să fie urmat, „congresmanii” nu pot fi aleși, ci doar numiți de către organizatori. Eu sunt convins că în noiembrie vor veni toți cei care se autopropun, va fi un talmeș-balmeș de nedescris, iar valoarea Congresului va fi zero. Dar, există o explicație: un Congres ales ar avea foarte mare legitimitate, poate la fel de mare ca aceea a Parlamentului, dar nu va fi controlat de politicienii de la București. Așa ceva este o utopie. Andi Radiu „ Gazeta Românească ”, Septembrie
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
congresmanii” nu pot fi aleși, ci doar numiți de către organizatori. Eu sunt convins că în noiembrie vor veni toți cei care se autopropun, va fi un talmeș-balmeș de nedescris, iar valoarea Congresului va fi zero. Dar, există o explicație: un Congres ales ar avea foarte mare legitimitate, poate la fel de mare ca aceea a Parlamentului, dar nu va fi controlat de politicienii de la București. Așa ceva este o utopie. Andi Radiu „ Gazeta Românească ”, Septembrie 2014
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
mai vechi sau mai noi. A desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, mărturie fiind studiile publicate în revista « Annals » a secției de științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte a domnului Gh. Buzatu, știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități, iar Academia Oamenilor de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
carte cult, prozele scrise înaintea romanului, toate un fel de anticipare, o repetiție, o tatonare a lui. Tot așa, niște semne ale spaimei de a înfrunta, iminentă, totuși, scrierea Cărții. O dată, prin '97-'98, când a venit cu ocazia nu știu cărui congres al scriitorilor din exil, la București, ne-a apucat noaptea târziu pe străzile unde copilărise și în jurul casei din strada Orlando, cred. Obosiți, dar fără să fi terminat discuția, am urcat sus, în camera pe care și-o rezervase la
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
Nora Iuga Nu știu de ce la congrese, la simpozioane, la întîlniri care strîng laolaltă oamenii pe căprării, simțim neapărat nevoia să ne vîrîm cu toți sub o umbrelă. Să ne alegem o temă unică în limitele căreia sîntem obligați să ne mișcăm, un slogan sub care să
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
și concerte, susține cronica plastică și teatrală, vizitează expozițiile și atelierele artiștilor, participă la reuniuni mondene, conferințele devin aproape o permanență, călătorește în străinătate în Italia, Franța, Belgia și Anglia. La Paris l-a ascultat pe Aragon vorbind la un congres antifascist și tot atunci, o conferință a lui Paul Valéry despre Hugo. într-o a doua călătorie, ca delegat oficial la congresul internațional de filozofie, audiază comunicările lui Jacques Maritain și N. Berdiaev, și împreună cu Ionel Jianu, îl cunoaște pe
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
în străinătate în Italia, Franța, Belgia și Anglia. La Paris l-a ascultat pe Aragon vorbind la un congres antifascist și tot atunci, o conferință a lui Paul Valéry despre Hugo. într-o a doua călătorie, ca delegat oficial la congresul internațional de filozofie, audiază comunicările lui Jacques Maritain și N. Berdiaev, și împreună cu Ionel Jianu, îl cunoaște pe scriitorul Henry de Montherlant. urnalul capătă o altă tonalitate și o altă turnură după 1945, când Petru Comarnescu, precum și alții din generația
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
principali nu diminuează interesul textului, dimpotrivă: prozatorul Eliade ăl prezintă, cu o mănă sigură, pe eroul de roman Eliade, surprinzăndu-i acestuia nu doar suferința sinceră, ci și ambiguitățile, lașitatea funciară, snobismul, mondenitatea vinovată (vezi episodul plecării absolut inutile la un congres la Córdoba, în octombrie 1944, atunci cănd soția lui era pe moarte, - și aceasta doar pentru a se autoproteja). Personajul de roman " Eliade este aici și el doar un biet om, confruntat cu nenorociri care par a-l depăși; însă
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
din ce în ce mai agresive, știri din toate colțurile pământului. Dacă în 1928 Radiodifuziunea Română avea un modest post de transmisie, după zece ani de activitate neîntreruptă își câștigase un loc al ei în constelația herțeană a undelor. Inginerii români specialiști participau la congresele de specialitate care se desfășurau anual în diferite țări ale Europei sau de pe alte continente, ca reprezentanți ai diferitelor instituții de stat specializați în radiofonie. Zece ani de zile soțul meu a condus serviciul de radiofonie al Aviației Civile, îngrijindu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
știre de oriunde, doar prin manevrarea unui buton vrăjit, pur și simplu fascina pe toată lumea. Între numele atâtor pioneri ai Radiodifuziunii Române se înscrie și acela al inginerului Felix Pop, regretatul meu soț, delegat timp de zece ani la toate congresele specialiștilor în domeniu care aveau loc în străinătate. Timp de zece ani l-am însoțit în călătoriile la aceste congrese unde a reprezentat țara noastră. În anul 1939 a avut loc al zecelea congres de radiodifuziune la care soțul meu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
Radiodifuziunii Române se înscrie și acela al inginerului Felix Pop, regretatul meu soț, delegat timp de zece ani la toate congresele specialiștilor în domeniu care aveau loc în străinătate. Timp de zece ani l-am însoțit în călătoriile la aceste congrese unde a reprezentat țara noastră. În anul 1939 a avut loc al zecelea congres de radiodifuziune la care soțul meu a participat și eu l-am însoțit, de această dată la Cairo. Am traversat Marea Mediterană cu Bricul Mircea, importanta delegație
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
timp de zece ani la toate congresele specialiștilor în domeniu care aveau loc în străinătate. Timp de zece ani l-am însoțit în călătoriile la aceste congrese unde a reprezentat țara noastră. În anul 1939 a avut loc al zecelea congres de radiodifuziune la care soțul meu a participat și eu l-am însoțit, de această dată la Cairo. Am traversat Marea Mediterană cu Bricul Mircea, importanta delegație a Radiodifuziunii Române avându-l în frunte pe directorul acesteia, profesorul Dragomir. Am poposit
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma baladei epice a unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate, afirmau steliștii la Congresul scriitorilor din 1956. Poziții de bun simț, de fapt, insurgente în contextul epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri cu tineri redactori, morți, o viață dedicată cărților, paginilor ude de cerneala tipografiei, apoi
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Sentimentul a fost negreșit, acum o jumătate de veac, primăvăratec-iaugural, de redeșteptare a speranței că scrisul, dacă nu biruie vremurile, se poate strecura în inimi să le îmbărbăteze prin frumusețea lui care nu ține cont de vitregii, circumstanțe, plenare sau congrese. E deasupra lor, chiar dacă participă la ele. Ea, publicația transilvană, ce are, teoretic, sau, mai precis, avea, efectiv, o difuzare în toată țara, și-a purtat de-a lungul multor decenii, consecventă, “bătăliile sale pentru estetic”, pentru impunerea unei formule
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
apariția conștiinței sociale, despre esența educației comuniste, despre reflexe condiționate, sisteme de semnalizare și toată tevatura pavlovistă, despre colaborarea diriginților cu colectivul de profesori, cu organizația de tineret și cu familia sau despre orientarea activității cadrelor didactice în lumina directivelor Congresului al treilea al P. M. R. - dezagrementul era că în vremea asta nu puteam citi, înghesuit cum mă aflam între femei feroce, ce se zbăteau să prindă rândul la vorbire, așa cum se luptau la cozi pentru trei sute de grame de parizer
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
a spiritului și metodă de cunoaștere" și este ilustrat cu două poezii: prima aparține lui Tristan Tzara, iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
lagărul celor îndrăgostiți de evul mediu până la nebunia dorinței de contemporanizare a lui prin fascism. Unui spirit dialectic îi este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
lagărul celor îndrăgostiți de evul mediu până la nebunia dorinței de contemporanizare a lui prin fascism. Unui spirit dialectic îi este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
tăierea limbii a fost propusă de un alt nebun, un anume Mihail Ilovici, poet căruia Rîpeanu i-a respins un manuscris. Profesorul latinist l-a atacat, cred, pe Ion Dodu Bălan, care l-a prigonit împiedicîndu-l să plece la nu știu ce congres, deși profesorul a fost distins la un concurs de compuneri în latinește, ținut în Franța. Un poet, pe nume Gh. Chivu, vorbind pe un ton vehement și patetic, dar foarte incoerent, a atacat Asociația pentru lipsa de preocupare față de nevoile
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre români: Alexandru Busuioceanu, Scarlat Lambrino, Grigore Nandriș, Basil Munteanu, Nicoară Beldiceanu, Eugen Lozovan, Emil Turdeanu, Theodor Cazaban, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]