496 matches
-
ce corespundeau unui anume timp istoric. Una era tradiția inventată de începuturile iluministe ale modernității, alta cea din epoca societății industriale și alta cea din societatea postindustrială, tot așa cum noul corespunzător fiecărei perioade a luat conotații și consacrări specifice și congruente cu ceea ce se inventase ca tradiție corespunzătoare. Distanțându-se de tradiție, modernitatea și-a construit totuși, așa cum s-a spus adesea, propria „tradiție antitradițională”, adică tradiția înnoirii. Inovația, schimbarea, transformarea au devenit omniprezente, adică „tradiționale”, în modernitate, iar tranziția s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
activități (sau „industrii), dar și în relație cu interesul personal și cu piața muncii, pentru ca, treptat, să se extindă la analiza claselor, a relațiilor de gen, a identităților culturale etc. iii) Individualismul este, în sfârșit, o altă temă pe deplin congruentă cu conceptul mână invizibilă, care este formulată de A. Smith în termeni economici și sociologici și care va deveni omniprezentă în orice discurs despre modernitate. Vanitatea, ambiția sau interesul personal sunt motivatorii fundamentali ai oricărei activități a omului modern. Bunăstarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de abordare neomarxistă este evident ilustrativă pentru acel mod de analiză și interpretare pe care vi l-am menționat deja: atunci când un autor operează cu concepte și abordări asociate cu teorii ale „proiectului iluminist” sau postiluminist, inevitabil ajunge la concluzii congruente cu cele ale înaintașilor, deși referințele se fac la cu totul alte realități și tendințe. Tot astfel, ni se relevă cu forța evidenței faptul că, atunci când interpunem între lumea trăită și înțelegerea ei teoretică scheme conceptuale sau abordări trecute, apare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizare economică și politică a societății comuniste, mai ales că are deja o istorie specifică și care poate fi chiar comparată cu dezvoltările specifice începuturilor modernității. Să considerăm din evantaiul acestei istorii explicative numai trei referințe ale căror predicții sunt congruente cu argumentele pe care eu însumi le avansez pentru analiza relațiilor dintre tranzițiile globale și tranzițiile diferențiate ale configurării. Mai întâi, să mă refer la ceea ce, încă din 1976, D. Bell, pentru a-l cita din nou, sublinia că... ... într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai devreme sau mai târziu. Ca atare, tranziția postcomunistă poate fi considerată ca aglomerată cu acest gen de „efecte periodice”, chiar ca o recesiune către materialism, dar și ca o trambulină a lansării în forță a acelor schimbări care sunt congruente cu cristalizările specifice epocii postmaterialiste, pe care nicicând nu le-a înlăturat complet și care se configuraseră deja, așa cum afirma și Bell, încă din perioada comunistă. Mesajele tranziției postcomuniste românești sunt o mărturie elocventă în acest sens și ele au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai vizibile: anomia structurală derivată din prima traiectorie este congruentă cu o anomie a individualizării personale. Ambele solicită o reflexivitate cât mai intensă și mai permanentă a actorului individual pentru a rezolva contradicțiile specifice procesului de construcție individuală a identității personale. În acest sens, modernitatea contemporană este una reflexivă, adică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a stabilității, permanenței, totalității și singularității. Cineva este cine este și rămâne astfel măcar pentru o perioadă determinată, pentru a nu se confunda cu alții și pentru a-și aserta diferența și distincția. Această dimensiune este încă în mare parte congruentă cu o viziune substanțialistă asupra identității. A doua dimensiune este a procesului devenirii și a căutării identității, a personalizării acelei identități mereu căutate și inventate. G.H. Mead și, după el, E. Goffman sau H. Becker s-au referit adesea la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de șanse și oportunități, ale meritului dobândit, și nu ale celui tradițional prescris prin naștere. În sfârșit, relațiile de gen nu sunt pur și simplu relații private, ce s-ar constitui doar în interiorul familiei, ci ele sunt modelate de și congruente cu modelele culturale cristalizate de-a lungul istoriei modernității. Modernitatea nu poate fi pur și simplu oprită pentru a ne întoarce într-o altă epocă socială și perioadă culturală, întrucât unele dintre consecințele ei au început să ne tulbure ordinea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ci a familiei ca întreg. Reconstrucția familiei nucleare a modernității actuale rezultă concomitent din afirmarea egalității de gen și din acea schimbare a politicilor publice care ar compensa efectele instituțiilor pieței economice, sociale, politice și culturale și le-ar face congruente cu cerințele stabilității familiale. Capitolul 5. Piața învățământului superior și universitatea: oportunități, opțiuni, riscuri Pentru a ilustra alte tendințe și dezvoltări specifice modernității reflexive, mă voi referi în acest capitol la universitate ca organizație și la activități din interiorul acesteia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capitalismul pieței competitive, idealurile participative ale democrației liberale și individualizarea tot mai pregnantă. Este universitatea capabilă să construiască și să mențină o „distanță critică” între ea și societatea în care funcționează pentru a-și dezvolta propriul sistem de valori - desigur, congruent cu, dar și distinct față de cel al societății -, pentru ca apoi să-l propage prin producția și transmiterea cunoașterii, prin formarea „elitelor”, dar și a unui număr din ce în ce mai mare de persoane din cele mai diverse medii sociale? A răspunde la o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel de creștere este puternic facilitată mai ales de apariția și extinderea învățământului particular și a celui deschis la distanță, ce atrag persoane de vârstă modală corespunzătoare, dar și persoane mai în vârstă. De asemenea, o astfel de tendință este congruentă cu creșterea populației active angajate în sectorul terțiar al economiei și, desigur, în profesiile specifice operării cu informația și cunoașterea, cum este cazul informaticii. În sfârșit, astfel de extensii nu se realizează doar ca urmare a creșterii cererii de educație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ei se ia după celălalt, trebuie să ne întrebăm întotdeauna cine vorbește. Când se simte bine, cel/cea care ascultă copiază, inconștient, poziția capului celui/celei care vorbește. Aici, în cea de-a doua imagine, tot trupul lui Syner este congruent (micromâncărime în stânga trupului, capul aplecat spre stânga), iar Syna i se alătură. Încheieturile mâinilor, legătura cu gândirea A comunica eficient înseamnă a declanșa contactul cu interlocutorul, a crește impactul emoțional al cuvintelor datorită unei gesticulații expresive. În acest context, gesturile
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
o varietate de materiale, cum ar fi link-urile, Weburile (URL), cărți și jurnale, CD-uri și materiale video; link-urile fac trimiteri în cadrul cursului sau în afara acestuia, la surse externe. Evaluare Sunt activitățile de evaluare posibile, relevante, clare și congruente cu obiectivele, conținutul și aplicațiile practice ale cursului? Indicatori: cursanților li se dau explicații clare și criterii privind repartiția creditelor; în plus, sunt expuse și exemple asupra creditării pentru a explica criteriile subsecvente aprecierii; numărul creditelor și modul în care
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și să evalueze propriile progrese. Autotestele sunt similare cu cele de la evaluarea finală; cursanții sunt informați asupra consecințelor privind plagiatul sau nerespectarea constrângerilor legate de copyright; cursanții sunt informați când vor primi feedback-ul de la instructori; procedurile de evaluare sunt congruente cu obiectivele și reflectă orice prioritate care a fost prestabilită pentru obiective. Privire de ansamblu Există dovezi prin care se constată că un curs a fost bine dirijat sau ghidat și că respectivii cursanți pot realiza scopul cursului? Indicatori: cursul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
În ceea ce exprimă nu mai afli dorința unei replici față de formula logică. Nu ține cu tot dinadinsul să aducă „un ultragiu PARADOX ȘI NONSENS 195 201. 202. oricărei ordini logice preexistente“. Nu răspunde unui exces cu un alt exces: listei congruente cu o listă incongruentă, mulți mii normale cu o mulțime non normală. Ceea ce surprinde bunul simț este mai degrabă o formă de libertate neașteptată. Revine, de fapt, o specie uitată a celor absurde. Enumerarea lui Borges este absurdă în accepțiunea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
În ceea ce exprimă nu mai afli dorința unei replici față de formula logică. Nu ține cu tot dinadinsul să aducă „un ultragiu PARADOX ȘI NONSENS 195 201. 202. oricărei ordini logice preexistente“. Nu răspunde unui exces cu un alt exces: listei congruente cu o listă incongruentă, mulți mii normale cu o mulțime non normală. Ceea ce surprinde bunul simț este mai degrabă o formă de libertate neașteptată. Revine, de fapt, o specie uitată a celor absurde. Enumerarea lui Borges este absurdă în accepțiunea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
necesități biologice sortite, un meci În retur cu creatura persistentă. Prin urmare, mergând către metrou, la stația Union Square, se auzea Feffer explicând de ce este necesară cumpărarea unei locomotive Diesel. O lovitură de afaceri frumoasă. Atât de potrivită! Atât de congruentă cu primăvara, moartea, mandalele orientale, gazul de canalizare cu iz de dulceață narcotică de liliac. Fericire din cărămizi, din cer! Fericire și bucurie mistică! Domnul Artur Sammler, confident al excentricilor New Yorkului; diacon al bărbaților sălbatici și progenitor al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
grup (apud, Jons, G., 1998). Echipele performanțe au caracteristici specifice care le permit să exceleze în muncă de echipă și să obțină performanțe. În primul rând echipele performanțe au valori fundamentale puternice care le ajuta să aibă atitudini și comportamente congruente cu scopul echipei. În al doilea rând, echipele performanțe transforma un scop general în obiective specifice de performanță. Obiectivele specifice oferă posibilitatea de concentrare pe rezolvarea problemelor și conflictelor și în același timp stabilesc standarde pentru măsurarea rezultatelor și oferirea
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
șir indian, patru pisici negre. Nu, una, nu, două, nu, trei! Patru pisici, dintr-un foc, Frate! Și pe urmă? Pe urmă, văd cum pisicile se dau la iepure. L-au atacat! Să-l șnițelească! Din ambele părți! Pe flancuri! Congruente! Două cu două! Să mor eu...! Dar, altă șmecherie zdravănă! Marele Alb nu s-a speriat, n-a șters-o, n-a dat bir cu fugiții, nu s-a panicat. N-a spălat putina! S-a aplecat, doar, în față
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și sociologilor români (Golu, 1974; Zamfir, 1980b). O diferențiere analitică este realizată de Leonard, Beauvais și Scholl (1999) care disting între motivația intrinsecă (comportamentul este determinat de munca în sine, fără control extern), motivația bazată pe internalizarea scopurilor (comportamentul este congruent cu sistemul propriu de valori, existând "implicare morală") și motivație instrumentală sau extrinsecă (comportamentul este adoptat ca urmare a estimărilor și alegerilor raționale). O altă tipologie a motivației este propusă de Zlate (Zlate, 2006) și se întemeiază pe trei categorii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
De asemenea, este instructiv să revelăm exagerările coregrafice ale Istoriei lacrimilor, arta vizionară a lui Jan Fabre. Dar aceste forme dezlănțuite nu mai sunt excepții anomice. Ele tind să devină chiar regularitatea canonică a manifestărilor artistice. Și asta pentru că sunt congruente cu imaginarul nocturn constitutiv spiritului timpului contemporan. Poate că nu trebuie să ne lamentăm prea ușor. Figurile caricaturale despre care am vorbit pot fi considerate ca o formă de detașare. Pierdere a eului mărunt într-un Sine mai vast: acela
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
vieții însuflețite. Anexă Excurs despre inițiere ( Această anexă a servit ca temelie pentru "Voyage initiatique et postmo-dernité", publicat în A. Bauer, Pour retrouver la parole, La Table Ronde, 2006.) Dincolo sau dincoace de sistemele de gândire prea închise și puțin congruente cu labilitatea existenței, Georg Simmel vorbește despre "privirea sociologică" (soziologische Blick). Expresia "a arunca un ochi", cu ceea ce are ea mai dezinvolt sau detașat, ar fi de altfel mai pertinentă. El exprimă aceasta prin intermediul câtorva termeni care îi erau dragi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
poate abstrage. În sprijinul părintelui martir Roman Blaga și monahului bibliotecar de la Sf. Mănăstire Rohia, scriitorul de o rară sensibilitate, convertit în penitenciar la ortodoxie, cel care-și intitulează „jurnalul” nu al suferințelor îndurate ci „al fericirii”, memoria îmi aduce congruent pe Voltaire din apoftegma: „valoarea oamenilor se măsoară după greutățile biruite”. Gheorghiță Savel a fost și a rămas un om credincios, și “la baza vieții religioase stă jertfa“, cum afirmă dogmatic Nae Ionescu în Filosofia religiei (Prelegeri 1924-1925, p. 166
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]