237 matches
-
corecta mai bine stricăciunile suferite de codice dacă știe care sînt erorile pe care le comit de obicei copiștii. În general, distingem Între conjecturi corecte și greșite și sîntem Înclinați să Îndepărtăm tot ce nu este „corect“. Cu toate acestea, conjectura, fie că e corectă sau greșită, este o parte importantă a etapei de exami natio, adică investigarea dacă textul transmis este sau nu cel mai bun cu putință. Pentru a determina valoarea unei conjecturi ca mijloc de investigație (conjectura de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu este „corect“. Cu toate acestea, conjectura, fie că e corectă sau greșită, este o parte importantă a etapei de exami natio, adică investigarea dacă textul transmis este sau nu cel mai bun cu putință. Pentru a determina valoarea unei conjecturi ca mijloc de investigație (conjectura de diagnostic), este lipsit de relevanță dacă a reușit să fie convingătoare În detaliu sau mai degrabă reprezintă, Împotriva tradiției, răul cel mai mic, ori dacă este com plet greșită. Intră În atribuțiile editorului să
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
acestea, conjectura, fie că e corectă sau greșită, este o parte importantă a etapei de exami natio, adică investigarea dacă textul transmis este sau nu cel mai bun cu putință. Pentru a determina valoarea unei conjecturi ca mijloc de investigație (conjectura de diagnostic), este lipsit de relevanță dacă a reușit să fie convingătoare În detaliu sau mai degrabă reprezintă, Împotriva tradiției, răul cel mai mic, ori dacă este com plet greșită. Intră În atribuțiile editorului să decidă care dintre conjecturile de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
investigație (conjectura de diagnostic), este lipsit de relevanță dacă a reușit să fie convingătoare În detaliu sau mai degrabă reprezintă, Împotriva tradiției, răul cel mai mic, ori dacă este com plet greșită. Intră În atribuțiile editorului să decidă care dintre conjecturile de felul acesta merită să fie men ționate În apparatus criticus. Eroarea cea mai frecventă pare să fie transpoziția de cuvinte. E.g. Eschil, Prom., 545: cavri~ a[cari~ codd., a[cari~ cavri~ Turnebus; Plaut, Aul., 425: malo tuo magno cod
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
A, descope rind În A Împotriva lui B o eroare constituită În așa fel, Încît ceea ce știm noi din stadiul criticii conjecturale a perioadei dintre A și B ne autorizează să avem cer titudinea că nu putea fi Îndepărtată prin conjectură În acea perioadă. Erorile de tipul acesta sînt numite erori separative (errores separativi). O eroare celebră În tradiția clasicilor greci este omisiunea versului Oedipus Tyrannus 800 În Codex Laurentianus 32. 9 din secolul al X-lea sau al XI-lea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Pro Caelio (ed. Klotz) consensul codicelor G E H este indicat cu π. Cu w sau W e indicat consensul tuturor codicelor, cu excepția celor numiți expressis uerbis În aceeași notă; se notează cu litera ~ sau cu mențiunea Itali lecțiunile sau conjecturile anonime din epoca Umanismului. Nu se recomandă notarea cu ~ pentru codices recentiores (În ansamblu sau În parte) sau distingerea Între codicele integri și mutili sau Între antiquiores și recentiores. Toate observațiile referitoare la codice se fac În prefață, nu În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
corespund cel mai adesea capitolelor; În caz contrar, este preferabil să fie puțin frecvente. Citatele și cuvintele unui interlocutor se pun Între ghilimele. În paranteze unghiulare < > se pun literele și cuvintele care lipsesc În codice și sînt adău gate prin conjectură; În paranteze drepte [ ] se pun literele și cuvintele tradiției directe expurgate de editor. O serie de asteriscuri indică presupunerea unei lacune În text; lacunele din tradiția manuscrisă trebuie sem nalate Însă În aparatul critic. Consensul este aproape unanim În editarea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din Pliniu cel Bătrîn. Sub text se pune În formă latină aparatul critic, care trebuie să fie, mai presus de toate, clar. În corespon dență cu rîndurile sau versurile textului, aparatul este numerotat cu cifre arabe aldine; lecțiunile codicelor și conjecturile filologilor sînt cu caractere normale (rotunde), iar tot restul, cu caractere cursive; În multe ediții Însă caracterele normale și cursive sînt folosite diferit. Lecțiunile diferite ale aceleiași note sînt sepa rate cu o virgulă sau cu două puncte, sau fără
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu se consemnează dubiile asupra lecțiunii arhetipului sau familiei, divergențele sau erorile codicelor individuale și nici lecțiunile eronate din codice izolate. Editorul in ven tariază pentru sine, din edițiile precedente, pre cum și din reviste, acte academice, monografii etc., toate conjecturile propuse de savanți, dar este de dorit să le selecționeze cu prudență pe cele incluse În ediția sa. Numele filologilor se dau după abrevierile sem nalate În notae. Dacă ajunge să fie citat un nume nou, se folosește În forma
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
asemenea, că nici înmulțirea cu zero nu avea sens. A înmulți două numere însemna a măsura aria unui dreptunghi, dar care ar fi aria unui dreptunghi cu înălțimea și lățimea zero? Astăzi, marile probleme nerezolvate ale matematicii sunt expuse în conjecturi imposibil de demonstrat de către matematicieni. În Grecia antică, însă, numerele-forme inspirau un mod diferit de a gândi. Faimoasele probleme nerezolvate erau de natură geometrică: Folosind doar rigla și compasul, puteți desena un pătrat cu aria egală cu cea a unui
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
numai prin raportare la criteriul adevărului științific înseamnă a ne plasa într-un context evaluativ care, tocmai fiindcă ne este propriu, ne anulează obiectivitatea. Numai în măsura în care, criticând teoriile altora, suntem capabili să îndreptăm critica și asupra propriilor noastre teorii și conjecturi, putem spera că ideologia reprezintă o cale în cunoașterea socialului. Nu este însă vorba de o cunoaștere totală, așa cum susținea Mannheim, pentru simplul motiv că realitatea socială nu poate fi explicată la modul total, cunoscută în toate amănuntele sale. Neputând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Mai mult decât atât, cred că încercarea sa de a explica "politic" modul în care "(...) ar trebui să concepem relația noastră cu tradiția filosofică occidentală"180 îl determină să admită, fie și implicit, prezența ideologiei în "vocabularul" concepției pragmatiste. Această conjectură este întărită, în opinia mea, de cel puțin trei argumente care se regăsesc în demersul gânditorului american. Este vorba, în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg acord intersubiectiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lasă în mod clar de înțeles 279. Și totuși, opinia mea este că, deși critica popperiană și interpretarea sa în maniera expusă aici deschid calea pozitivării ideologiei, procesul, ajuns în acest punct, nu se află încă la capăt. De aceea, conjectura mea este că raportarea critică la gândirea și practica utopică trebuie corelată cu sublinierea conectării ideologiei la realitate și a propensiunii proiectelor utopice de a se situa dincolo de această realitate. Revenim, astfel, la concepția lui Paul Ricoeur, potrivit căreia cauza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
furnizoarea unor astfel de date sociale ce sunt vehiculate la nivelul universului simbolic al oricărei societăți și care se transmit indivizilor de la o generație la alta, asigurându-le integrarea și sensul continuității. O astfel de perspectivă întărește în mod serios conjectura potrivit căreia individul este, în mod fundamental, un produs social: Putem justifica orice ne imaginăm cu privire la transformarea instituțiilor sociale; dar nu ficțiunea incoerentă care susține că intrarea psihicului în societate poate avea loc în mod grațios. Individul nu este fructul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
analiză a ideologiei, în cadrul căruia rafinamentul hermeneutic e adăugat, în chip firesc, demersului explicativ. Într-o a doua etapă, accentuarea importanței conceptului de ideologie în procesul cunoașterii politice va fi realizată prin luarea în considerare a provocărilor teoriei politice contemporane. Conjectura mea este aceea că, investigând conexiunile existente între ideologie și raționalitate în politică, poate fi elucidată problema intereselor implicată de semnificația conceptului analizat. Ca ferment al agregării intereselor colective, ideologia își relevă rolul cu privire la construcția și cunoașterea unei realități politice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca simple conjecturi lipsite de finalitate. Ele trebuie interpretate, în opinia mea, prin raportare la ceea ce oferă spațiul social, în această manieră putând fi înțeleasă și regândirea postmodernă a ideologiei. Căci, dacă astfel de teze sunt luate cu sensul de dicta, riscăm să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este unitatea primară în cadrul relațiilor internaționale, este o consecință necesară a globalizării economice? Cu alte cuvinte, poate globalizarea economică să influențeze, în vreun fel, principiile moderne care conferă statului-națiune calitatea de unitate politică primară în cadrul relațiilor internaționale? În acest context, conjectura pe care o avansez este aceea că între globalizarea economică, pe de o parte, și globalizarea politică și socio-culturală, pe de altă parte, nu se interpun relații de necesitate, de interdependență, ci de interconexiune. Toate aceste fenomene reprezintă, în fapt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lor tradiționale și b) tradiția, care presupune, printre altele, resurgența naționalismului, dar și a unei forme mai violente a acestuia, fundamentalismul etnic, în esență o încercare de a redescoperi originile uitate ale unui grup social. Din acest punct de vedere, conjectura mea este că prima tendință se subîntinde de fapt dimensiunii culturale a procesului globalizării (fiind prezentă mai ales în societățile aflate într-un stadiu al globalizării active din perspectivă economică și politică). Pe de altă parte, cea de a doua
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cel ce vocea-și schimbă... Cu bastonu-ai să-l bați. În primul din aceste versuri deja clasice, cititorul grăbit va Întrezări o sinalefă, figură repudiată de auzul fin al lui Zúñiga; În al doilea, cuvântul baston poate Îngreuna mersul. Două conjecturi Îl tentează pe savant. Una că baston, vorbă rar folosită acum, e o relicvă prețioasă a limbii din acea epocă, chiar și Între cele mai rustice hotare; alta, cea care se potrivește perfect cu viguroasa ei sorginte, e că Morarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Goldblatt, Massimo Mazzotti, Gotthard Bechmann Obiectivul principal pe care acest capitol 2 îl asumă este acela de a argumenta în favoarea existenței unui proces ideologic de construcție a realității și, implicit, a cunoașterii sociale. Conferind conceptului de ideologie o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere socială reprezintă rezultatul unei proiecții ideologice. Fundamentele acesteia din urmă se regăsesc la nivelul credințelor pe care le incumbă imaginarul social și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
compositio care definea în mod tradițional judecata predicativă și-a schimbat sensul. Ea a devenit “viziunea distinctă a felului în care naturi simple concură la compunerea altor lucruri”. Și această compunere se poate face în trei feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre aceste compoziții care este certă și veritabilă, atâta timp cât noi observăm fiecare din naturile simple în manieră intuitivă și conexiunile lor ca fiind absolut necesare. Astfel .) În invenție există deducție, nu pentru că fiecare ar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
putea fi, deci, făcut răspunzător. Orice axiologie este, prin urmare, exclusă din sistemul construit de Marx și Engels. După cum subliniază Lenin în Statul și revoluția, „nu găsim, la Marx, nici urmă de încercare de a inventa utopii*, de a inventa conjecturi himerice. Marx pune problema comunismului așa cum un naturalist ar pune-o [...] pe cea a evoluției unei noi varietăți biologice, odată cunoscută originea ei și o dată determinată direcția în care o angajează modificările sale”. Omenirea este determinată de o dezvoltare „naturală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trupului Bisericii, al cărei cap este Hristos. Așa că mărturisesc și eu împreună cu un alt teolog al istoriei, Henri Irénéé Marrou: "Astfel sunt fundamentele acestei teologii a istoriei, astfel este credința noastră, astfel este speranța noastră; ele se fondează nu pe conjecturile ori pe reveriile unei gândiri umane, ci pe revelație, adică pe însuși cuvântul lui Dumnezeu, mereu viu în Biserica sa și primit prin ea"105. Faptul că sensul istoriei ne este cunoscut nu înseamnă că putem cunoaște, că putem înțelege
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]