192 matches
-
cunoaștere (a ști, a crede, a gândi), precum și de a vrea. 96 Există interpretări (modelul de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan 1974: 31) conform cărora secvențele tranzitive cu completive directe introduse conjuncțional prin că, să, dacă sunt generate în urma suprimării (obligatorii sau facultative) a nominalului [+Indef] [+Abstract] faptul, prezent în structura de adâncime a verbelor tranzitive: Văd √ că vine spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta). 126 Pseudo-relativa reprezintă un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care participă la proces. Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintactică între două unități de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
22 45 1 29 0 6 0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa de la numerele 9-11 exista totuși un contract de vânzare-cumpărare din 1940, care atesta posesia Mariei Mihaescu (EZ) Și totuși, oricât de importantă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii metaforice vezi Lakofff (1987); Lakoff & Johnson (1980); Manea (2001: 173−252). 24 În GALR se menționează de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
care2 sunt ... e o gamă mai ... îs mai multe produse, la mine durează mai mult să le fabric. Pentru că tot timpu trebuie să schimb î: fluxu tehnologic (IV: 315) Adverbul indiferent intră în componența unor locuțiuni prepoziționale (indiferent de) sau conjuncționale (indiferent dacă) cu sens concesiv: Curativ se prescrie în ulcerul gastro duodenal, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, după unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc. (C. Borundel, Manual de medicină) În jurul gazonului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
S 7 Apoz - S 14 14 4% AS Ierarhia pozițiilor în corpus: OS > SS >OO >SO > AS > AO Tabelul 4 - Distribuția funcțiilor antecedentului și relativizatorului Deși propoziția relativă este o specie de subordonată cu organizare mai complicată decât a celei conjuncționale, frecvența ei mare, apropiată de a subordonării conjuncționale17se explică prin faptul că vorbitorul uzează de anumite strategii prin care efortul de procesare (și de receptare) este atenuat: (i) relativizarea celui mai accesibil element din subordonată, (ii) respectarea pe cât posibil a
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
nu care cumva să vină! Până la o analiză exhaustivă a distribuției și interpretării structurii să... să (modelată parțial după analiza lui ca... să propusă de Stan 2007), vom reține ideea că structurile cu dublarea complementizatorului / recomplementare sunt tipice pentru elementele conjuncționale / complementizatori, ceea ce indică încadrarea lui să în această clasă. Din faptele prezentate până în acest punct, rezultă că să are o natură conjuncțională, fiind un complementizator. Ipoteza de scindare a complementizatorului propusă de Rizzi (1997) permite complementizatorilor să fie generați în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să propusă de Stan 2007), vom reține ideea că structurile cu dublarea complementizatorului / recomplementare sunt tipice pentru elementele conjuncționale / complementizatori, ceea ce indică încadrarea lui să în această clasă. Din faptele prezentate până în acest punct, rezultă că să are o natură conjuncțională, fiind un complementizator. Ipoteza de scindare a complementizatorului propusă de Rizzi (1997) permite complementizatorilor să fie generați în două poziții, FIN0 (poziție joasă) și FORCE 0 (poziție înaltă). Structurile cu dublarea complementizatorului / recomplementare sunt un prim argument pentru generarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Această predicție este confirmată statistic (v. §3.2.2.2.2 infra) și a fost formulată ca observație în studii anterioare (Stan 2013; Dragomirescu 2014; Zafiu 2014, 2016). O predicție mai subtilă este că inversiunea este mai frecventă în subordonatele conjuncționale, mai ales în cele selectate de verba dicendi, întrucât acestea marchează un grad de forță asertivă mai mare decât alte tipuri de subordonate (relative și circumstanțiale) (v. și Ledgeway 2008: 459 pentru o observație asemănătoare asupra napolitanei vechi). Această predicție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de unii autori (v. Zafiu 2014 cu referire la inversiunea în propoziții condiționale) este confirmată de excerptarea preliminară a materialului, însă va trebui verificată statistic mai riguros într-o cercetare viitoare. Așadar, inversiunea este cel mai frecvent atestată în propoziții conjuncționale (completive sau circumstanțiale) (pentru relația dintre inversiune și complementizatorul să subjonctival, v. §3.2.2.1.3 supra): (111) a. Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credință la mâna nepotu-miu Anghel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
punându-se la discreția străinilor”, „votând când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii [...]”. Acțiunile lipsite de coerență și constanță sunt sugerate prin cuplul corelativ când...când, urmat de ba care capătă aici valoare conjuncțională ce exprimă un raport disjunctiv. În ceea ce privește lexicul se remarcă repetiția cuvântului „elemente” folosit cu precădere cu sens peiorativ, întrebuințat atât pentru punerea în evidență a conotației etnice, cât și a celei morale: „element etnic cu totul nou și hibrid”/ „element
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
este super bazat, uitați-vă și voi înuntru" (inoras.ro) și prin repetare imediată: "Omu' de m-a invitat ebazat-bazat" (onlinesport.ro). O construcție surprinzătoare e și aceea în care bazat - cu semnificația "convins", "sigur" e urmat de o propoziție conjuncțională: "sunt destul de bazat că asta vine" (jurnalul.ro). Mai mult, există și îmbinarea intensificatoare bun bazat: "tractoristul vine, se urcă la volan bun bazat că nu mai e nimeni pe lîngă tractor" (computergames.ro); " Eu m-am îmbătat ca prostu
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
internetul furnizează însă surprinzător de multe atestări recente pentru precum, cu valori diferite; perfect instalată în toate registrele limbii este locuțiunea copulativă precum și. În principiu, utilizarea pe scară largă a cuvîntului precum, ca adverb de comparație (spune totul precum ție), conjuncțional (face precum a vrut) și chiar prepozițional (face precum tine) corespunde unei logici a evoluției limbilor: se știe că unele cuvinte se gramaticalizează, devenind simple instrumente lingvistice, cu formă scurtată și sens tot mai abstract. Așa au devenit anumite adverbe
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret că fără soliditatea academică a operei sale, revoltele și-ar fi pierdut sensul. Mioara Avram cunoștea la fel de bine limba veche (teza ei de doctorat, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, a rămas un studiu de referință, mereu citat), variantele regionale și mai ales registrele stilistice, normele și abaterile limbii actuale. Articolele sale (doar o mică parte cuprinse în volumul Probleme ale exprimării corecte, 1987) surprind mereu ceva
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al adunării) - asociază cu ușurință, în limba vorbită, elemente și structuri diferite din punct de vedere morfo-sintactic
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
și de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât rezultatele oferite
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi animalule!” (celebrul apelativ al lui Ion Iliescu, adresat la Constanța lui Radu Mazăre, pe atunci ziarist, devenit apoi primar al Constanței și membru marcant al PSD). - conjuncția așadar și locuțiunea conjuncțională prin urmare, așezate În interiorul unei propoziții, se pun Între virgule: „Sâmbătă, așadar, de la amiazi, amândouă aceste doamne Încep să se pregătească de plecare” (I.L. Caragiale). Interdicții de folosire a virgulei În propoziție: - nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de evaluare prin admiterea probabilului (alături de adevăr și de falsitate) cu diferite grade (posibil, realizabil, improbabil etc.). Dincolo de granițele propoziției, la nivelul frazei, gama nuanțelor se extinde și atenția logicienilor se oprește deseori asupra conectorilor (a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale în primul rînd). Din perspectivă strict filozofică, valoarea este o noțiune practică ce capătă conținut prin experiența voinței și acțiunii umane. Ea implică, pe de o parte, un aspect dinamic, manifestat în tendința spre o formă a realităților învestită cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sfârșit, tensiunea inferențială se destinde în situații precum cele de mai jos, în care, cu oricât spirit cooperant, alocutorul nu poate reconstrui verigile informaționale lipsă care să justifice utilizarea adversativului metadiscursiv, acesta devenind, în asociere cu și (cu valoare clar conjuncțională) și prin desemantizare, o simplă variantă stilistică a copulativului prototipic, cu unicul rol de a rupe monotonia enumerării prin segmentarea și rearticularea enunțului: (29) Moluștele (midiile, stridiile și scoicile de râu) sunt recomandate de nutriționiști pentru sursa importantă de vitamine
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]