269 matches
-
unu’ l-am disvorțat de două ori din motiv că încă n-apăruse Legea lu’Lu Pu cu pădurile forestiere și Cucu. ȚACHE Care cucu? LELLA Cucu Cuculescu, fostul soț, nu fuse împădurit suficient. ȚACHE Și acum? LELLA Acu te conjur să spui: lichidul ăsta incolor, inodor și insifon e cumva...a - păăăă?! ȚACHE Apă. LELLA Apă?!? Huauhî! Om la apă! Am fost otrăvită. Dă repede un compensativ de wiscky că deja văd dublu și-i motiv de dambla prin deces
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cum soția tocmai trebuia să plece după borș a rugat-o să ia și chibrite. Și-atunci cum se explică... Simplu. Agentul imobiliar care tocmai îi propunea o afacere, și-a aprins bricheta. Exact cum o aprind eu. Domnule, te conjur, n-o aprinde! Nu? Nu!!! Bine. Atunci ce-ar fi să încheiem o asigurare pe viață? întâmplător am și așa ceva la mine.
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pe atât de inofensivă.) ― Și tu rămâi aici mai departe să plătești chirie? ― Ce-ți pasă?... Poate cu vremea devin încă o dată proprietar... ― Ascultă, Tudor, neînțelegerea voastră e mare numai în închipuirea ta. Am stat de vorbă cu Mihaela, am conjurat-o să-mi spună tot ce a fost. Ei bine, n-a fost nimic, absolut nimic. ― Soția mea s-a găsit într-o mașină cu bărbatul care îi făcea curte asiduă. Contești acest fapt? ― Nu. Dar atâta nu-i suficient
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
speriat. ― Unde? Florence se ridică anevoie. Își simțea picioarele grele și umflate, gura coclită. N-avea curaj să se privească în oglindă. Își trecu degetele mecanic prin păr și se înfășură strâns în blană. Urmărea absentă manevrele Melaniei Lupu care conjura motanul să intre în geantă. ― Hai dragul meu, fii înțelegător și nu mă supăra. Te-ai purtat bine toată seara, ai lăsat o impresie admirabilă și tocmai acum... Ce vrei să-și închipuie dumnealor despre tine? Dascălu se încruntă. ― Ai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
membrilor Rezistenței din Al Doilea Război Mondial. Ca și Superman, Luc Orient ipostaziază varianta idealizată a unui tipar civili zațio nalaltruist și uman, el coalizează pe toți cei care au voința de a lupta. Kala devine pe Terango maestrul ce conjură energiile științei, spre a neutraliza armele sofisticate ce amenință întregul Univers cu nimicirea. Thriller spațial, Luc Orient este și o fabulă cinematografică despre solidaritatea care se naște în vremuri de restriște. Sosirea lui Luc Orient pe acest teritoriu străin este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar folclorizat al tradiției locale, conjurînd astfel sentimentul precarității Istoriei și al apartenenței la o cultură periferică „minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga indică aceeași nevoie de recuperare sau de inventare a unei tradiții locale anonime și creatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
încurcați și ei... GARDIANUL (Muget.): Nuuu! Nu-i adevărat! Domnule... nu ne lăsați tocmai acum... Uitați-vă, preotul, da, preotul, e la pescuit... Plângeți-vă împotriva lui... Generalul trebuia să fie aici, tandru și atent, lângă ultima dumneavoastră dorință. Vă conjur! Plângeți-vă împotriva generalului! ARTUR: Niciodată! Numai peste cadavrul meu. GARDIANUL: Niciodată n-o să mai avem o asemenea ocazie... ARTUR: Am spus nu! GARDIANUL (Disperat.): Ah, ce v-am făcut? De ce vă purtați așa? Numai dumneavoastră ne mai puteți sălta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Sunt camarazii mei, domnule. Sunt camarazii mei morți din cauza lipsei de ploaie. ȘEFUL GĂRII (Fals revoltat.): Dar e groaznic, e groaznic! Ah, dați-mi voie să vă spun... să vă spun ceva... despre mine... Vă rog să nu râdeți. vă conjur să nu râdeți, Trebuie să vă spun, dumneavoastră trebuie să vă spun totul... Totul! Știți... eu... dintotdeauna... toată viața mea.... mi-am dorit... să fiu... (Repede, șoptit, conspirativ.) călător prin ploaie! CĂLĂTORUL PRIN. PLOAIE (Ușor uimit.): Adevărat? ȘEFUL GĂRII (Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
limpede, se exprimă autorii Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), ediția din 1984, pagina 866 „Unitate semantică-sintactică stabilă formată dintr-un grup de două sau mai multe cuvinte Între care există raporturi de subordonare; prin extensiune, locuțiune; expresie”. Acum, te conjur să-mi dai voie ca, foarte succint, să-ți fac cunoscută reacția mea, plină de indignare și de tristețe față de perseverenta ta comportare neamicală, lipsită de respect și de pudoare, cu nimic justificată, față de mine, caracterizată de defetism și de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
orice interlocutor, indiferent de vârsta ori de condiția lui socială sau culturală! 5) Renunță, o dată pentru totdeauna, la rușinoaseleți procese de reabilitare și la Încercările de publicare, sub ăștia, a scrierilor tale literare de incontestabilă valoare! Mi-e penibil, te conjur să mă crezi, că sânt nevoit a ți face această mărturisire dar voi merge cu ea până la capăt. Înțelege, pentru numele lui Dumnezeu, că și de n ai fi fost arestat, de n-ai fi avut nimic cu „secu”, tu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nou început, un joc, o roată ce se învârte singură, o primă mișcare, o modalitate sacră de a spune da». Succesivul îndemn al filosofului german, deși nu poate fi acceptat sic et sempliciter, poate să ne dea de gândit: «Vă conjur, o, frații mei, rămâneți credincioși pământului și să nu-i credeți pe cei ce vă vorbesc despre speranțe suprapământești. Cu bună știință, ori nu, aceștia sunt otrăvitori. Aceștia-s disprețuitori ai vieții, muribunzi, intoxicați, sunt cei de care-i sătul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Pianul e al tău, în orice caz, își dădu în petic Stănică,trebuie să-l revendici. - Lasă-mă, te rog. - Te las, te las, respect marile dureri! Întors, Stănică găsi pe Aglae distribuind banii din săculeț în grupuri. - Mamă-soacră, te conjur, sunt lefter, avansează-mi și mie câțiva sutari, sunt lefter! și puse mâna pe un morman de piese. - Ai răbdare, Stănică, ce Dumnezeu, săriți toți așa? Toți banii ăștia se duc pe înmormîntare. Doar n-o să-l îngrop ca pe un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
avea? se interesă Doru prin ușă. Dacă era emotiv, poate că-i lipsea literatura, strigă el, pentru acoperi zgomotul robinetului, care țiuia și, la o infimă rotire spre stânga, împroșca un șuvoi disproporționat pe pantaloni. - Și atunci, eu l-am conjurat, povestea madam Nicolici, de dincolo de ușă, fără să-l audă. Să se oprească. Să încremenească. Și să-mi mărturisească, în numele luminișurilor de adevăr, ce ne pândește din spatele regiunilor necunoscute. De ce arată atât de nemulțumit?! Dar Răposatul îi mormăise ceva ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
căpătat bani mulți, prea mulți încă - căci tata a murit. Să-ți descriu ce-am simțit după ce l-am înmormîntat? De câte ori am cugetat să mă duc la tine, să încongiur picioarele tale cu brațele mele, să te rog, să te conjur ca să mă ierți. M-aș fi făcut sclava ta, căci te iubeam, te iubesc! Am fost la Ioan. L-am conjurat să te îngrijească, i-am dat banii ce îi aveam, dar i-am cerut jurământ să nu-ți pomenească
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am cugetat să mă duc la tine, să încongiur picioarele tale cu brațele mele, să te rog, să te conjur ca să mă ierți. M-aș fi făcut sclava ta, căci te iubeam, te iubesc! Am fost la Ioan. L-am conjurat să te îngrijească, i-am dat banii ce îi aveam, dar i-am cerut jurământ să nu-ți pomenească nimica de mine. Înainte de-a pleca el a venit la mine și mi-a spus în ce stare te afli
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o ochire senină din ale tale? Și tu-i lași pe toți, copilul meu, pentru de-a-ngenunchea înaintea unei pietre reci și fără inimă. Sofio! scapă-te pe tine însăși, căci eu nu te pot scăpa. Nu mă iubi, te conjur, te rog, căci acest amor te va omorî. Dar ea-și întinsese mînile și se ținea cu ele amândouă de pieptul meu. Privea stinsă de pasiune în fața mea asemenea unei ființe insense. Ochii ei priveau fixi și pasionați în ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
criză, de foamete, de război. Atunci tatăl, simțindu-se amenințat de venirea unui moștenitor care ar putea profita de situație, ordonă să fie abandonat sau ucis. Ca și cel din urmă dintre supușii lui, el recurge la infanticid pentru a conjura un destin de care nu va putea totuși scăpa. Cyrus, Romulus, Hercule și, bineînțeles, Moise sînt dintre cei despre care legenda ne spune că au fost astfel părăsiți. Dar nou-născutul condamnat la moarte este din fericire salvat de un om
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și filmați). Primele forțe de ordine sosite să înfrunte mulțimea au fost ale pompierilor. Apoi, acestea au fost întărite de detașamentul antiterorist al trupelor speciale de securitate. La început, mulțimea a conjurat soldații să nu reprime demonstrația, pledând pentru nonviolență; au existat și reacții mânioase împotriva soldaților, aceștia fiind admonestați. În cele din urmă, dezorganizată și presimțind reprimarea, mulțimea s-a retras, fugărită de detașamentele antiteroriste, iar cu această ocazie s-au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acela era un apartament rezervat unei existențe veritabile după deces. Avea o grijă nemaipomenită de a poseda un loc de veci cu acte în regulă. O preocupare chinuitoare era aceea de a nu fi îngropată de vie, motiv pentru care conjura pe toți să n-o înmormînteze înainte de cele trei zile rituale. Apoi se ruga ca groparii să nu arunce pământul repede, să n-o sperie, să-l presare mărunțel și cu fereală, ca nu cumva să se rupă capacul sicriului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
găzduire în cavouri străine. Mama lui Ioanide, care nu ignora, firește, procesul de dizolvare a trupului înmormîntat, nutrea o spaimă mare de a nu fi cumva abandonată după un timp dat. Dăduse instrucții precise să se revadă inscripția și împrejmuirea, conjurând ca la zece ani să i se scoată oasele și să i se reînhumeze. Madam Ioanide-mamă, care citea în fiece zi câteva rânduri din Apocalips, credea că ultimul os rămas se putea prezenta la a doua înviere, de care nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
însă că viața ridică, în ciuda prevederilor noastre, forțe obscure și vii, care și când sunt absurde se pun în calea celor bătrâni. Gavrilcea și tagma sa erau dintre acestea. Pomponescu, cu toată repulsia, din pur calcul, ar fi dorit să conjure aceste forțe noi, să le aduleze și să se lase acceptat de ele, cu rezerva mentală că mai târziu le-ar fi domesticit și sfărâmat. Acum însă avea sentimentul că jucase rău și vedea totul apocaliptic, încît suficiența mamei sale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acum ca o evidență împărtășită de o largă majoritate de etnologi. Aceste calificative sunt însă foarte des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile așa-zise "apropiate" alături de o etnologie exotică este de acum acceptată. Dar acest lucru se întâmplă frecvent: o simplă juxtapunere în care clivajul "apropiat" / "îndepărtat" se poate reproduce, eventual transformat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a comitetului Mimerel vă va obliga, fără îndoială, să multiplicați edițiile lucrării dumneavoastră. În acest caz, permiteți-mi să vă atrag atenția că, în forma sa actuală, cartea prezintă o lacună gravă. În numele științei, în numele adevărului, în numele binelui public, vă conjur să umpleți această lacună și vă cer să răspundeți la aceste două întrebări: * Există o incompatibilitate de principiu între regimul protector și dreptul de proprietate? * Funcția guvernului este să garanteze fiecăruia exercițiul liber al facultăților sale și posibilitatea de a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de cuvântul filozofic. După o scurtă pauză, a pronunțat în mod distinct: "Adevărul" [...], apoi s-a oprit, a spus încă o dată același cuvânt, îl repeta încă străduindu-se în van să își completeze gândirea. Emoționați de acest spectacol, l-am conjurat să își suspende explicația și să se odihnească un pic. Abatele se aplecă pentru a-l ajuta să își reașeze capul pe pernă. Atunci suflul buzelor sale nu mai putea ajunge la mine. A spus, fără ca eu să îl aud
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dintre dimineți, după ce revăzuserăm în trei, de mântuială, câteva pagini din Heidegger - nu se putea concentra și nerăbdarea lui era în creștere - Thomas coborâse înaintea noastră și, rămânând singuri, mi-a spus cu un ton aproape testamentar: "Dragul meu, te conjur să îți iei destinul în serios. Lasă-l pe Heidegger; este o Sackgasse, o fundătură. Ca să-ți poți face cu adevărat treaba, trebuie să ai într-un buzunar miracolul grec, iar în celălalat pe cel german. Să zicem că îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]